luni, 6 aprilie 2015
Burnt by the Sun (1994)
Am vazut si eu saptamana trecuta in sfarsit "Burnt by the Sun", considerat de multa lume drept cel mai bun film al lui Nikita Mikhalkov. Care aparent in lipsa de idei, s-a hotarat la vreo 20 de ani dupa original sa faca si o continuare, hulita de si mai multa lume. Pe aia n-am vazut-o si nici nu intentionez. Dar nu din cauza ca originalul ar fi fost prost...
Sunt filme care iti spun voalat pe undeva din start ca o sa se termine prost. Iar dupa ce-ti zic asta fac tot ce se poate ca sa faca finalul cat mai dureros de acceptat. Daca filmul e bine facut are sanse deci sa-ti strice dispozitia sau chiar sa stoarca lacrimi. Cel mai bun exemplu care-mi vine in minte e "La Vita e Bella" de Benigni. Luand o varianta rusa mai putin exuberanta, ar putea cred fi trasata o comparatie cu "Burnt by the Sun". Filmul e plasat in timpul perioadei numite The Great Purge (anii '36-'38) cand la ordinele lui Stalin, NKVD-ul (tata lui KGB si bunic al FSB) a facut "curat" in randurile inalte a clasei politice sovietice si a armatei. Contextul mai exact ne prezinta un ofiter, cunoscut ca erou al Sovietului din timpul razboiului civil, care isi petrece o duminica linistita alaturi de sotie, fiica si rude in resedinta de vara. O veche cunostinta a familiei nevestei face o neasteptata vizita de curtoazie, a carei motive incep sa se vada din ce in ce mai clar cu fiecare ora care trece...
N-am avut niciodata o parere extraordinara despre cinema-ul rus. Si nici acum n-am. Dar trebuie sa recunosc cand vad o regie de exceptie. Nu stiu ce face Mikhalkov acum, si intr-adevar nu exista loc de continuare la "Burnt by the Sun", deci cred ca e pur interes comercial in noile productii. In ceea ce priveste originalul insa mi-a fost destul de rar dat sa vad exprimat atat de bine ca e ceva rau care pluteste in aer, precum si un sentiment inselator de fals optimism hranit cu o speranta desarta in ciuda deznodamantului clar. Filmul m-a indispus, si subiectiv pot zice ca nu mi-a placut din perspectiva (a nu stiu cata oara intalnita in zona slava/balcanica) de acceptare a sortii fara prea multa lupta, chit ca era sa fiu pacalit la un moment dat ca nu-i asa...
Rating: 4 out of 5
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu