Red (2010)

Retired Extremely Dangerous - asta ar fi titlul expandat in varianta completa. Cand am auzit de film prima data mi-a parut bine ca o sa am ocazia sa vad totusi un action movie cu un Bruce Willis in rol ceva mai consistent decat figuratia din "The Expendables", simulacrul de comedie rasuflata "Cop Out" sau cel mai jalnic "Die Hard" din serie = ultimul. Cand am vazut trailerul asteptarile mele au cazut insa destul de mult, si eram deplin convins ca "Surrogates" o sa ramana probabil in continuare cel mai bun film al mai sus mentionatului din ultimii trei ani (unde avand in vedere ca e vorba de SF, cel mai bun = cam la o cincime din ce-a fost "The Fifth Element" odata ...). Mai mult ... cand am auzit ca "Red" mai e si bazat pe banda desenata ... (cum a fost si "Surrogates" by the way) am zis ca e clar, si am trecut filmul de pe lista "de vazut" pe lista de "vazut cand oi avea mai mult timp" (adica dupa vreo doi ani de la lansare ...). Si-asa am lasat balta "Red" pana ce am aflat ce filme au fost nominalizate la Globurile de Aur de anul viitor. Nu pun cine stie ce pret pe Globurile de Aur in general (juriul care acorda distinctiile e destul de restrans ca numar comparativ cu Oscar, BAFTA, etc) dar oricum faptul ca am vazut "Red" pe lista de nominees pentru cel mai bun film - chiar daca e pe sectiunea comedii/musicals - a reusit sa-mi trezeasca interesul din nou ... Si nu degeaba :) ...

Ca story il avem pe el - Frank Moses (Bruce Willis) - agent CIA pensionat care-si petrece zilele flirtand (sau cel putin incercand sa faca asta ...) cu ea - Sarah Ross (Mary Louise Parker) - operatoare telefonica pe la un serviciu administrativ responsabil cu pensia lui. Ei, inceputul asta de comedie romantica ia o turnura ceva mai apropiata de "Greu de Ucis" cand intr-o noapte linistita casa pensionarului nostru si implicit el e vizitat de un detasament de trupe de asalt. Dupa ce resedinta ii e transformata in strecuratoare si commandoul inamic neutralizat cu o eficacitate demna de tineretile lui John McClane, agentul pensionat se hotaraste sa iasa temporar din rezerva, pleaca spre Kansas de unde isi inhata literalmente potentiala iubita (pe ideea ca langa el e mai sigura viata, sau cel putin se simte ca traiesti intre aversele de gloante), si incepe o investigatie prin care sa se lamureasca cine si de ce il vaneaza. Ei ... si aici ajungem la partea interesanta din film. Pot sa zic ca fostul agent CIA e urmarit tot de CIA, ca incepe sa adune un grupulet de alti pensionati care sa-l ajute, ca tot grupuletul pare a fi pe o lista neagra de eliminat printre altii, si cred ca mai pot sa mai zic si altele fara sa dau prea mult din story, dar totusi ma opresc la atat. Ideea e ca de mult mult timp n-am mai avut efectiv un story atat de consistent intr-un action movie, care nu se vrea nici thriller, nici drama, nici nimic mai sofisticat ci doar action movie cu o nuanta clara de autoironie/comic/satira cum vrei s-o iei vis-a-vis de "conceptul" de agent secret. Mai exact ai o intriga dezvaluita treptat si cu un twist de final aproape la nivel de un Bourne movie, presarata insa pe parcurs cu momente desprinse parca dintr-un "Space Rambo" la cat de SF par si se si vor a parea.

Fara sa ma mai lungesc cu detalii tehnice, probabil punctul forte al filmului sta in distributie - pe langa cei amintiti deja: Bruce Willis (care are meritul de a fi salvat multe filme cum ar fi cele amintite in start, dar aici in sfarsit are si un script decent) si Mary Louise Parker ( care nu m-a impresionat ever, pana aici ... don't know why it happens here .. probably reminds me of somebody .. :) ), grupul de fosti agenti, spioni, etc scosi de la naftalina ii include pe Morgan Freeman, John Malkovich (intr-un rol demential la propriu de paranoic), Helen Mirren, Brian Cox, Richard Dreyfuss, Ernest Borgnine.

Concluzie: filmul e reconfortant, e funny si e destul de complex ca sa depaseasca asteptarile care le ai daca vezi doar trailerul :) Astea fiind zise, sper la anul sa am suficient timp sa scriu macar atatea postari cate am avut anul asta ;) Pana atunci: La Multi Ani !

Rating: 4 out of 5

Shrek Forever After (2010)

Stiu ca is un pic cam intarziat si cu postarea care s-a vrut a fi inainte de sarbatori si vis-a-vis de premiera titlului (care a fost prin primavara - vara). Pana acum insa nici macar nu mai scriam in perioada asta = imi luam o vacanta de 3 saptamani ... dar am zis sa dau skip anul asta avand in vedere ca s-au mai schimbat lucrurile = nu prea mai am titluri de ultima ora fiind plecat intr-o zona unde in general filmele is dublate in franceza la cinema + oricum nu prea am timp sa vad mare lucru (desi o sa mai recuperez un pic in perioada urmatoare = I'm back home for Christmas...). Deocamdata insa n-am apucat sa vad mai nimic foarte nou in afara de ultima parte din Narnia ... (in ciuda faptului ca am zis ca n-o sa dau bani pe cinema pentru asa ceva). Desi is ceva imbunatatiri fata de precedentele tot nu cred ca merita sa pierd timpul si sa ocup spatiul pe blog, si ca sa nu virez iar spre horror fix in a doua zi de Craciun :D o sa ma opresc la ultimul Shrek in loc.

Dupa cum poate s-a vazut in multe cazuri, ratingul meu de final care probabil e cea mai putin importanta bucata din ce scriu tinde sa fie relativ aproape de IMDb ( probabil de asta si consider IMDb-ul ca fiind cel mai valabil reper pentru cat de ok e un film :) ). Totusi mai sunt cazuri cand eu si IMDb-ul avem pareri diferite - iar Shrek al patrulea e unul din ele.

In primul rand nu ma asteptam la prea mult cand l-am vazut. Desi is fan declarat DreamWorks, totdeauna am fost de parere ca titlul lor de baza practic pe care si-au facut un nume si din care probabil au scos cei mai multi bani = Shrek, e cam singurul supraevaluat. Daca ma intrebi de exemplu ce s-a intamplat in Shrek 1, 2 si 3 habar n-am sa-ti zic mai nimic, in afara faptului ca in primul, capcaunul verde a salvat-o pe printesa ... care a devenit si ea verde in final. In rest ... in al doilea si al treilea nu mai tin minte cine a fost "the evil one", care a fost conflictul - povestea, ce a trebuit Shrek sa salveze ... etc. Concluzia e ca daca au fost, au fost destul de subtiri. Poate oi fi eu mai de moda veche, dar parca simt nevoie de good vs. evil story la o animatie care se cam vrea a fi fantasy ca gen pana la urma. Nici macar in primul Shrek, nu poti zice ca ai cine stie ce mare filosofie de subiect legat de partea asta = ma-ndoiesc ca dragonul ala poate intra la categoria de evil character ci mai mult la capitolul dezastre naturale. Ei ... aici in sfarsit avem un story in care "cel rau" nu-i chiar de talia lui Sauron din Lord of the Rings, dar oricum e lucrat ceva mai mult ca in precedentele doua zic eu din pdv character development ( = pe asta o sa-l tin minte :) ).

Care ar fi ideea mai exact. Pai ... in ce se zice ca ar fi ultimul episod din Shrek, capcaunul verde trece printr-o criza existentiala in care e satul de tot si toate - masa, casa, familie, fani - si cade in plasa celui de care ziceam mai sus - Rumpelstiltskin - un vrajitor care-i propune un targ - o zi din copilaria lui Shrek in schimb pentru 24 de ore de trai solitar specific capcaunesc. Si evident, contractul are o chichita ... Care nu-i chiar greu de intuit :) dar prefer sa las restul intrigii de vazut in loc sa zic eu tot acum. Mai ales ca ... :) iar scriu pe fuga, si ma vad nevoit sa inchei cam brusc. Pana la urma ca subiect, nici aici nu ai cea mai grozava productie DreamWorks (n-ajunge nici la un sfert din "How to Train Your Dragon" cred ca script), dar oricum din punctul meu de vedere e clar macar la acelasi nivel cu primul Shrek, ai un story poate chiar un pic mai coerent si complex narativ, si in plus pastreaza acel ceva tipic DreamWorks care Pixar inca nu-l are = reuseste sa fie si comic si induiosator simultan dar fara a cadea in excesiv de lacrimogen.

Rating: 4 out of 5

( PS: light spoiler - pana la urma cine stie ... poate cauza pentru impresia buna iar o fi apetenta mea pentru time travel related caused changes :) ; anyway apropo de timp .. cu delayul de rigoare ca am uitat sa zic tura trecuta: Sarbatori Fericite ! ;) )

Case 39 (2009)

N-am mai avut pana acuma un horror pe blog ca intrare inainte de Craciun si nu stiu daca e chiar cea mai potrivita optiune in ton cu sarbatorile :) dar cam asta e tot ce am la indemana. Ca sa intru direct in subiect fara sa mai lungesc partea asta mai incolo, "Case 39" e un film pe aceeasi idee de baza ca in clasicul "Omen", sau mai nou (desi inca nu l-am vazut) "Orphan". Pentru cine n-a vazut filmele, actiunea pleaca de la o fetita dintr-o familie cu ceva "probleme" (see below :-p) care e preluata de o asistenta sociala. Pentru cine a vazut filmele amintite deja am dat un spoiler urias relativ la unde bate filmul, ca sa mai spun si altceva.

Trebuie sa zic ca filmul de fata e probabil un exemplu in ce priveste cantitatea de violenta grafica pentru un horror. Sincer avand exemplele curente de ce presupune "horror" in gen "Saw" sau "The Descent" sa zicem, ma si mir ca la "Case 39" apare horror listat pe IMDb (imi vine acum in minte "Frailty" unde nu avem asa ceva si cat o fi filmul ala de thriller nu poti sa zici ca e chiar linistitor de vazut - ceea ce dupa mine cam schimba genul). Ca sa sintetizez ideea, nu ai cu mult mai multa duritate la nivel de scene decat ceea ce se vede in trailer - nici ca intensitate nici cantitativ (cam toate scenele lungi din punctul asta de vedere sunt prinse acolo).

Si totusi e un horror :) ... Pentru ca din pdv feeling / atmosfera nu-i chiar usor de inghitit. Din pacate asta nu e valabil chiar tot filmul, fiind fragmentat cu faze care dupa mine sunt cam hilare - chestie care pana la urma probabil face bine ( mai ales daca vezi filmul solo noaptea tarziu :) ). Depinde acum si cat de in serios iei filmul pentru ca or fi hilare (si vorbesc pentru mine acum) dar sub nici o forma nu cred ca se vor asa. Pana la urma cred ca e in functie de dispozitie - un exemplu ( fara multe detalii :) ) - e o scena la un punct in care familia aia cu probleme de care ziceam la inceput - mai exact mama si tata hotarasc sa-si manifeste caldura parinteasca bagand copilul la cuptor (don't worry scena e mult mai light decat suna). Well oricum ... :) ... daca esti ingrijorat rau, obosit sau mai stiu eu ce stare de spirit non-pozitiva ai sanse sa ti se para cam dura faza mai ales pe fondul ideii; daca esti insa relaxat si montat pe luat la misto din startul filmului o sa supravietuiesti psihic cu succes pentru ce urmeaza :)

Partea cea mai proasta din film si care o sa se reflecte si in ratingul de final total subiectiv ( chiar n-am ce-i face :) ) e Renee Zellweger. Nu-mi place si pace ... Nu stiu. Am zis, is subiectiv ... dar cred ca se putea gasi altcineva care sa faca un rol principal mai bun. In schimb actrita care interpreteaza rolul copilului - Jodelle Ferland e la polul opus = de acum cred ca imi ramane in minte pentru tipul de caracter jucat. Altceva de amintit ar fi regia. Daca scenariul cam schioapata zdravan prin cateva locuri dupa mine fiind ba parca tras de coada, ba parca scurtat, ba lasand impresia de gauri in subiect ... regia totusi il salveaza destul de des. Si pot sa zic ( cred .. ) ca sunt fan Christian Alvart - acelasi care a turnat si "Pandorum" despre care am vorbit mai demult pe blog. Nu avem chiar aceeasi calitate aici dar oricum se vede mana.

Nu prea am ce sa mai zic in plus ca sa inchei in afara ca desi nu e cel mai grozav horror pe care l-am vazut a fost oricum mai mult decat ma asteptam si pe langa asta poti sa-l vezi fara sa fie nevoie sa reduci nuanta de rosu din parametrii de cromatica a ecranului.

Rating: 3 out of 5

Balibo (2009)

Nu m-am uitat ce am avut pe blog anul asta dar probabil e cel mai greu film de vazut din toate. Asa cum zice si posterul e bazat pe fapte reale, si in principal asta ar fi motivul cred si mai putin scenele dure (care nu sunt chiar multe). Daca ai vazut "Hotel Rwanda" si ti s-a parut dur, poate ar fi bine sa eviti "Balibo". Sa nu fiu inteles gresit - ca film, drama istorica, merita probabil toata atentia. Asa cum am zis de nu stiu cate ori pe blogul asta nu prea sunt pentru filme care sa puna accent pe real life (in special pe cea din Ro pre/post '89) si iar repet a nush cata oara ca in general vreau ca un film sa ma scoata din realitatea de zi cu zi. Ce tine de history insa (cu cat mai departe in timp cu atat mai mult) e exceptia care confirma regula pentru ca de obicei vad ca pe o ... poveste :). Totusi in cazul asta e genul de pelicula care iti lasa o dorinta acuta de a porni o petitie online catre Bill Gates ca sa inceapa sa cumpere fabrici de arme si sa le reorienteze pe productie de conserve (idee de nou branch pentru Microsoft :-p).

Care e povestea pana la urma ? Filmul prezinta o bucatica din istoria unei tarisoare care se numeste Timorul de Est si care pe undeva prin 1975 si-a declarat independenta ca fosta colonie fata de Portugalia, urmand a intra aproape imediat sub ocupatia vecinilor din Indonezia. Evident cum lasa poate de inteles si afisul toata povestea n-a fost chiar pasnica (si la fel se pare si anii care au urmat), desfasurandu-se mai mult si sub acceptul tacit se pare a tarilor invecinate, indeosebi a guvernului australian. N-o sa ma apuc sa dezbat mai mult subiectul din pdv politic pentru ca nu ma ocup cu asa ceva iar asta e un blog de film. Actiunea se invarte in jurul a sase jurnalisti australieni prinsi in evenimentele respective. Mai exact filmul urmeaza pasii ultimului din ei venit in Timorul de Est pentru a afla ceva de soarta primilor cinci. Care e soarta ... see the movie ...

Pelicula merge simultan pe cele doua directii - traseul parcurs de cel de-al saselea jurnalist in cautarea celorlalti dinaintea sa cu flashbackuri din aceleasi locuri prin care a trecut primul grup. Filmul e excelent lucrat din punctul asta de vedere. E greu de descris sentimentul creat ... dar ideea e ca reuseste ce isi propune. Filmul nu iti serveste finalul imediat pe tava, mergand asa cum am zis, din aproape in aproape pe firul investigatiei, care totusi nu poti spune ca se agraveaza de la pas la pas explicit in ce priveste soarta celor implicati. Dar cumva, dupa un timp (nu prea lung), chiar daca nu stii nimic despre baza reala, ajungi sa simti ca nu urmeaza ceva de bine, senzatie care creste pana ce ajunge la maxim in punctul final (sau mai bine zis in punctele finale ca avem doua) - maxim care duce pana la urma la un fel de repulsie rezultand in ideea legata de conserve din introducere ... :) ...

Regia e fara comentarii - de asta tine tot ce am incercat sa explic mai sus. Nu e un film care sa te faca sa te simti bine si ii reuseste. Tehnic contribuie mult la tensiunea creata si montajul (numai daca stai si te gandesti cum sunt intercalate flashbackurile cu primul grup de jurnalisti, care sunt relativ lungi fata de tehnica uzuala pentru asa ceva) si chiar imaginea - fiind unul din cazurile unde shaky cam (sau kinetic ca sa-i zic pe numele "stiintific") e folosita cu cap. Pe partea de soundtrack o avem pe Lisa Gerrard ( "Gladiator", "Man on Fire", etc ) care sincer credeam ca e doar pe partea de voce pana la filmul asta, dar se pare ca si compune ( si nu suna rau ). Ar fi pana la urma si un punct slab, zic eu, in film - si anume cateva tendinte usor cliseico/siropoase in scenariu completate de overacting din partea distributiei dar pe ansamblu nu sunt multe momente si se pierd printre restul.

Concluzie - mult mai bine decat parerea mea generala vis-a-vis de filmul australian in ciuda unui buget care nu pare sa fie foarte mare ; de vazut daca ai dispozitia necesara pentru o drama sau vrei sa mai adaugi ceva la cultura generala vis-a-vis de bucata aia de glob ; clar de evitat daca ai chef de o comedie ... :)

Rating: 4 out of 5

Part 2 Winter-Spring 2010-2011 Movie Preview

Deci cum ziceam, continui saptamana curenta cu ce iese pe ecrane in primavara (reamintesc ca fata de turele trecute am schimbat "calendarul" obisnuit de la data de release in Ro la luna oficiala de lansare worldwide). Ca sa n-o mai lungesc, incepem cu martie.

Incep cu filmul anului 2011, cel putin pana acum, pe lista mea de asteptari. Initial programat prin septembrie anul asta a fost amanat si e prima data cand fac referire ca preview a doua oara la acelasi film (pentru ca au mai fost si altele in aceeasi situatie). Dar in cazul asta simt ca merita. Evident probabil sunt iar subiectiv avand in vedere ca la baza e o scriere de P.K.Dick. Tot ce sper e sa nu iasa prost, pentru ca pana acum, si de data asta cat se poate de obiectiv, cred ca cele mai slabe filme ecranizate dupa mai sus amintitul au fost "The Impostor" si "Next". Dar pana si astea la general vorbind au fost de nivel mediu. In fine ... prea multa vorba. Las trailerul sa spuna din nou mai multe ...

Al doilea titlu pe luna asta - "Sucker Punch" - o amestecatura de sf/fantasy/action. Nu prea stiu ce sa zic. Subiectul ca idee se pare ca se invarte in jurul unei fete bagata in azilul de nebuni de tatal vitreg, care isi creeaza propria lume imaginara. Idee care suna ceva mai putin superficial decat arata trailerul (nice effects though ...). Regie Zack Snyder - "Dawn of the Dead" remake, "Watchmen" si "300" - care sincer mie nu mi s-a parut mare scofala, dar primele doua cred ca le-as revedea cu placere. Sa speram ca si ce urmeaza o sa intre in aceeasi categorie ...

De la urmatorul titlu nu mai am asa mari sperante, si tot din cauza regizorului care la activ are ceva horroruri ... slabe ("Darkness Falls" - Zana Maseluta diabolica, rings a bell ?). In plus filmul, "Battle Los Angeles", are un subiect destul de rasuflat = alien invasion, si pare a fi un "Independence Day" ceva mai serios = fara Will Smith. Totusi, avand in vedere ca intra pe genul meu preferat = SF, am zis sa-i dau o sansa ...

Primul titlu din aprilie, probabil pe locul 2 in top 2 :) pe lista mea de asteptare pe 2011 = ceva ce tin neaparat sa vad e ... "Scream 4". In afara de faptul ca actrita mea preferata - Neve Campbell - se intoarce in rolul lui Sidney, (desi pentru mine e mai mult decat suficient atata :-p) poate ar fi cazul si sa zic ceva de interes mai general. Well, pe langa Neve, se intoarce de fapt mare parte din echipa de la primele 3 "Scream" = si suficient din restul distributiei, si Wes Craven ca regizor, si Kevin Williamson ca scenarist (de la care pot sa mai amintesc - "I Know What You Did Last Summer", "The Faculty" si chiar si "Cursed" care mie mi-a placut in ciuda ratingului de pe IMDb). Concluzie: daca iti e dor de combinatia teen movie / light slasher horror care a facut istorie in anii '90, sau macar esti nostalgic, probabil e un motiv suficient sa nu-l pierzi ...

"Source Code" e urmatorul pe lista din aprilie. O sa incerc sa fac abstractie ca lucrez in IT si sa ma abtin in consecinta de la idei care ar plasa filmul in zona de comedie - gen care evident nu e listat de IMDb. Deci daca as reusi asta as putea spune ca ideea pare interesanta - un tip care retraieste ultimele 8 minute din viata altcuiva intr-o bucla care pare ca e programata sa se termine cand descopera din ce cauza sare in aer trenul in care se afla ( ... advanced software engineering ce mai ... sorry nu m-am putut abtine :D ).

Trec la o comedie pe bune, ca titlu de final pe aprilie - "Your Highness". Poate pare un pic cam stupida, dar alta optiune n-am avut. In plus, e ceva un pic mai diferit decat ce apare in mod curent in zona asta. Au mai fost totusi si alte titluri care au mai incercat sa imbine comedie si fantasy si n-a iesit prea bine. Poate acu'o fi altfel ...

Inchei intrarea cu un singur titlu pentru luna mai ca prea multe optiuni n-am. Si cum ceva lipsea tura asta pana acum = animatii, am zis sa nu sar de tot, cu toate ca teaserul prea multe nu zice legat de ce o sa vedem prin "Kung Fu Panda 2". Ma indoiesc sincer ca o sa ajunga la nivelul primului, dar ramane de vazut, de la "DreamWorks" personal am avut mai totdeauna surprize placute.

Ok, cam asta e cu movie preview-ul pentru urmatoarele 6 luni, cam limitat in ultima parte de numarul de trailere iesit pana in prezent... Back next week la reviewurile obisnuite = tre sa gasesc timp sa vad un film :) ...

Part 1 Winter-Spring 2010-2011 Movie Preview

Avand in vedere ca am "lansat" varianta "internationala" la blog o sa schimb un pic stilul la intrarile de genul movie preview - mai exact n-o sa mai dau data lansarii in Ro, care si-asa e relativa ci o sa ma refer la luna lansarii oficiale (in general in US) care tot relativa e dar mai putin. In general in Ro filmele ajung cam in maxim 3 luni daca ajung (pentru ca tura asta n-o sa mai stau sa verific) - repet maxim, uneori venind chiar cu o saptamana mai devreme de official US release.

Deci ... Incepem cu perioada de iarna azi = mai exact cu ce iese in decembrie. O sa pornesc cu "The Warrior's Way", un film care cica ar vrea sa combine westernul cu fantasy si cu arte martiale. O sa incerc sa dau o "prezumtie de nevinovatie" la intentie si sa sper ca regizorul si scenaristul - aceeasi persoana - aflat la prima productie n-o s-o dea in bara chiar de tot. Desi trailerul sincer sa fiu parca parca "promite" un rating below 5 pe IMDb ... Poate ma insel si pe langa kilotona de efecte si replici cliseice o sa avem totusi .. un subiect ... daca este ar putea fi interesant.

Probabil cel mai plin de incasari film al lunii si implicit unul din cele mai asteptate e "TRON: Legacy", continuarea la originalul din '82. Ce pot sa zic ... Am vazut originalul candva, si mare lucru nu mai tin minte in afara de ideea de baza ca un hacker/programmer/ce-o mai fi fost e "prins" in interiorul unui computer la propriu. Filmul nu m-a impresionat foarte tare la vremea la care l-am vazut. Cel nou insa pare promitator, chiar si pentru mine care nu-s cel mai mare fan 3D ..

O sa inchei cu decembrie sarind peste titluri ceva mai sonore ca "The Tourist" cu Angelina si Depp, sau Narnia part III (pentru care sincer nici nu stiu daca o sa ma mai tenteze sa pierd vreo doua ore) si o sa ma opresc la o coproductie made in zona scandinava mai in "spiritul" sarbatorilor :-p care pare cel putin interesanta, "Rare Exports":

Incep seria pe ianuarie cu "The Green Hornet". Reeditare a unui serial de prin anii '60 in care Bruce Lee isi facea aparitia la Hollywood, filmul ar putea fi bagat aparent la categoria super-hero. Sincer sa fiu, cred ca pe jumatate cel putin, desi nu e listat de IMDb, genul e comedie. Si cum eu si-asa nu prea am din astea pe blog :) ...

Desi sincer sa fiu, surpriza de final pare mai mult decat evidenta din trailer (n-o s-o zic ... poate n-o vede toata lumea :-p), dupa ce am vazut "Taken" cu Liam Neeson in rol de Jason Statham ( ca sa zic asa .. :) ), parca as da o sansa si la "Unknown":

Nu-s cine stie ce fan Peter Weir ca regizor dar ca sa inchei cu ianuarie am mers pe varianta "The Way Back", in principal pentru subiect. O mana de evadati dintr-un gulag rusesc din Siberia in anii '40 incearca sa scape spre ... India ... pe jos ... +4000 mile ... Daca nu e suficient, filmul cica ar avea si ceva baza reala:

O sa incep februarie cu "I am Number Four". Trailerul mi se pare cel putin cretin in prima parte, in ideea ordinii 1, 2, 3 si musai 4 dupa ... (see it to get it) ... si in plus regizorul DJ Caruso are din punctul meu de vedere un singur film intr-adevar bun in ce-a mai turnat ("Disturbia") si restul cel mult medii ... dar na ... Ideea - un tip/alien/ce-o fi cu superpowers vanat de nu se stie cine (inca) ... suna cat de cat catchy ...

Nu puteam sa trec prin ce apare (desi in cazul de fata iar presimt un rating low ...) fara sa ma opresc si la un action movie dupa definitie (ma rog, cu un twist de fantastic) = probabil more action less subject. In "Drive Angry", sumarizat Nicolas Cage se chinuie sa-si salveze nepotul (= fiul fiicei ucise) - project with deadline. Interesant e ca filmul vine in 3D, care parca nu prea era aplicat pana de curand decat la SF/Horror/Animation

O sa inchei cu luna februarie si implicit cu intrarea de azi cu "The Eagle", film care se invarte in jurul sortii legiunii a noua romane (despre care nici azi nu se stie 100% clar cum a disparut), sau mai exact construieste o poveste care sa continue povestea legiunii a noua ... Ma rog ... complicat :) .. mai bine trailerul:

Cam atat pentru perioada de iarna, revin saptamana viitoare cu primavara ;)

The Quiller Memorandum (1966)

Am scris acum ceva timp despre "The Ipcress File". N-am mai apucat sa vad si continuarile (pentru ca exista macar doua care chiar merita in principiu). Insa revin saptamana asta tot cu ceva din aceeasi perioada, tot britanic, si tot in acelasi gen de spy thriller, dar totusi cu totul alt aer.

"The Quiller Memorandum" e plasat pe undeva prin anii '60 prin Berlinul de Vest, avand ca intriga asasinarea a doi agenti britanici implicati in descoperirea unei filiere neonaziste. Firul actiunii continua cu un al treilea agent - cu acelasi nume ca si cel din titlu - american tura asta pus sa-si incerce si el norocul. Subiectul e relativ simplu, si partial din cauza asta, din pacate spre deosebire de "The Ipcress File" aici chiar se simte ca filmul are o varsta. O alta cauza tine probabil de regie, imagine si de tot restul - pana chiar la interpretare. Cu toate astea nu-i lipseste un oarecare farmec dat poate tocmai de senzatia asta de vechi, care pana la urma e cat se poate de naturala si o ai pana si la primele Bond movies. Iar daca tot veni vorba, probabil ce are special filmul de fata e tocmai personajul principal - vis-a-vis de imaginea cat de cat tipica valabila pentru un secret agent de oricare natie ar fi el. Nu stiu sincer cat s-a dorit, si nici n-am vazut foarte multe filme cu George Segal in rol principal, dar rezultatul aici e complet diferit de orice mi-a trecut prin fata ochilor. Mai exact ai impresia ca ai o parodie la tipul clasic de personaj de gen intr-un context cat se poate de serios. Plecand de la mimica, replici, pana la faptul ca nu ca nu exista nici un fel de gadget in dotare, dar respectivul caracter nu poarta nici pistol citand aproximativ - "ar creste sansele sa fii ucis". Cu toate astea dupa cum am zis, contextul actiunii nu are nici un iz de comic, decat poate usor prin contrastul intre rigiditatea englezo-germana si temperamentul american. Pe ansamblu poate pentru unii ar parea usor stupid. Pentru mine a fost interesant.

Lasand la o parte ca in afara de o revelatie minora pe final lasata usor in plop (= neexplicita), in rest, actiunea filmului se bazeaza mai mult pe dialoguri cu replici de duh (sau cel putin asa se vor) decat pe a complica subiectul prea mult, ce rezulta e totusi cat se poate de "vizionabil" (ca alta exprimare nu gasesc pe moment). Filmul cred ca a fost turnat chiar in Berlinul de Vest partial (daca mai retin bine din cat am prins din Credits) deci ai un pic de atmosfera de '60 autentica din zona. In rest, in afara de location setting, prea multe n-ar fi de spus legat de movie making. Cel mai bun aspect (pe langa interpretare care ... depinde de gust, daca pare exagerata sau nu) ar fi partea de coloana sonora. La fel ca si in cazul "The Ipcress File" (nu pot sa nu ma intorc iar, pentru ca parca totusi acolo a fost chiar mai buna) compozitor e John Barry, probabil unul din cei mai buni oameni din bransa asta din UK, cel putin dupa mine - cel putin pentru productiile din anii '60-'70. Cand spre exemplu in majoritatea filmelor facute in US nici nu simteai ca ai coloana sonora, in cazul de fata, si nu numai e fix pe dos = e clar acolo. Cam atat pe moment si cum nu prea am nici timp si nici ce vedea anunt de pe acum ca revin saptamana viitoare cu preview-ul pe iarna-primavara in loc de film. Pana una alta ...

Rating: 3 out of 5

Flawless (2007)

Dupa cum am zis ieri, de azi incerc un "improvement" - lansez ( fara surle si trambite, ca n-am :) ) varianta bilingva la blog. A se vedea linkul din dreapta sus. Ok :) - gata cu partea introductiva (pentru RO), trecem la subiect ;)

Filmul din topicul de azi, as putea sa-l caracterizez printr-un singur cuvant ca "dragut" cred. Nu e extraordinar, cel putin dupa ce l-am vazut nu pot sa zic nimic care sa intre in zona asta, dar totusi are ceva in el care iti lasa un sentiment placut. Asta in ciuda faptului ca pana la urma vorbim de o drama ca gen cu valente serioase de blue movie (alta exprimare ca sa-l categorizez nu-mi vine in cap acuma).

"Flawless" ca subiect e plasat undeva in anii '60 avand ca principali protagonisti singura femeie angajata a London Diamond Company - Demi Moore, si un ingrijitor in prag de pensie al aceleiasi firme - Michael Caine. Cel din urma vine cu o propunere "indecenta" intr-o buna zi pentru respectiva angajata, mai exact pe fondul iminentei concedieri neprevazute si fara motiv a acesteia discutata in spatele usilor inchise de conducerea companiei, sa il ajute sa devalizeze o mica parte din seiful plin cu diamante din subsolul cladirii. Ei... probabil ca e lesne de anticipat ca propunerea e acceptata in cele din urma, dar ce urmeaza o sa las potentialul privitor sa descopere :) oricum filmul nu se reduce nici pe departe la ceva in genul clasicului "How to Steal a Million", ci merge un pic mai departe de planificarea si executarea jafului propriu-zis.

Probabil cel mai interesant aspect din film e cuplul de actori si legatura care se creeaza intre personaje de la cum incepe cum evolueaza si cum se termina. Nu stiu ... personal am avut o impresie de "transfer" de personalitate ca sa zic asa - plecand de la el un batran vioi in ciuda varstei, facand planuri imposibile si aparent inconstient si ea o femeie rece, calculata si retinuta in prima faza - pana la final, cum am zis, parca are loc o rocada intre cei doi. In fine :) o fi asa, n-o fi asa, in rezumat constructia de caracter cred ca e cea mai bine lucrata parte din film. Evident e sustinuta si de actori. Demi Moore nu pot sa zic din ce am vazut ca a avut cine stie ce roluri, dar cel de fata i se potriveste, iar de cealalata parte trebuie sa recunosc ca mi-a placut intotdeauna Michael Caine, si in filmele din startul carierei si in cele mai recente - si sper sa mai faca multe roluri. In rest, in cazul de fata avem o productie in care distributia e predominant engleza, si ca sa nu ma lungesc prea mult o sa ma rezum in a spune (nu stiu daca e prima data dar e sper destul de concludent) ca totdeauna scoala engleza de actorie mi s-a parut a fi macar cu o clasa peste cea americana.

Relativ la restul aspectelor, eu stiu, regie, imagine, montaj, etc - cum am zis din start ceva extraordinar nu vad. Filmul e sustinut in special de un scenariu bun. scenariu, care pe tot parcursul lui si in special in final degaja ... o "caldura" :) ca sentiment/impresie care prinde bine uneori si fata de care eu din pacate is cam subiectiv :) . Asa ca ...

Rating: 4 out of 5

Trei ani ...

Scriu cam pe fuga pentru aniversarea de 3 ani de blog. Dar vin cu o veste buna, sper - incerc sa fac "internationalizare", sa vedem daca mai si iese. O sa fie numa pe Blogger, inca o data - daca iese (daca stie careva cum - fast & easy, nu refuz o mana de help). So ... that's the short entry for today ;) ca sa am una la 3 ani :D (cel putin pe-aici e inca 12 noiembrie), cu urmatoarea = film revin maine, speram bilingv.

Back tomorrow ;)

A Perfect Getaway (2009)

In ciuda ratingului din final, unde macar o data am incercat sa fiu si eu mai obiectiv, pot sa spun ca mi-a placut filmul probabil mai mult decat calificativul. Cum prea mult timp n-am la dispozitie o sa scurtez introul si o sa intru direct in subiect ...

"A Perfect Getaway" ca gen principal intra la categoria thriller. Ideea de la care pleaca se invarte in jurul unui cuplu proaspat casatorit plecat in luna de miere pe undeva prin Hawaii, ca mai multe altele - din care mai intalnim doua ... Ei, se pare ca din aceste multe altele (evident intuitiv reducand suspectii la cele trei perechi) unul s-ar putea sa nu fie chiar in regula la nivel de psihic - mai exact doi criminali in serie seamana teroare prin insulele respective, tinand capul de afis la stirile locale. In esenta ar parea destul de clar probabil, si cam asa si e, ca filmul ca actiune e un joc de-a soarecele si pisica in care astepti sa vezi cine e una si cine e alta dintre protagonisti. Iar pana la un punct s-ar putea sa fii destul de convins, macar pe o directie. Lucrurile insa se mai schimba ulterior, dar o sa ma feresc sa dau detalii ca sa nu stric cea mai buna parte din film. Sincer sa fiu e destul de departe de credibil ca intorsaturi, si probabil sunt ceva gauri observabile daca il iei si il diseci mai atent. Dar daca poti sa lasi asta la o parte si sa "go with the flow" fara sa-ti pui probleme de cat de solid e construit scenariul vis-a-vis de credibilitate ca idee/actiune e destul de antrenant. Inca un punct slab, e ca pe final cand devine mai alert da in cateva faze hilare, dar depinde cum privesti tot contextul. Pentru ca daca e s-o iei la modul, daca s-a putut intampla aia probabil ca se poate si asta, nu mai pare chiar atat de stupid. In plus, dramul de umor cretin/negru, cum o fi, destinde suficient atmosfera ca sa nu ti se mai para filmul chiar atat de dur (nici macar nu e pe ansamblu dar are una doua scene ceva mai .. extreme .. care ar putea crea senzatia asta).

Cum am zis, lipsuri sunt, si probabil se puteau evita, in special la regie - David Twohy (probabil cel mai cunoscut pentru "Pitch Black") dar ce a rezultat culmea are sanse sa placa poate chiar din cauza asta - deci in definitv nu pot sa zic daca e de bine sau de rau aici (probabil depinde mult de privitor). La actori - no comment :) - jos palaria pentru casting in special = cine in ce rol a fost distribuit; nu stiu cat s-a dorit ironic, cat nu - ideea e ca rezultatul e mai mult decat ok in final ( si asta in ciuda faptului ca tot nu-mi place Milla Jovovich - nothing changed there :) ). O sa inchei aici, pentru ca dupa cum spuneam in start am altele pe cap de facut, nu inainte de a zice ca daca duci dorul unui thriller care sa mai aduca si o nuanta de actiune strong pe final plasata pe deasupra si intr-o locatie exotica, nu-i de ratat :)

Rating: 3 out of 5

Predators (2010)

Ok .. Trebuia sa-l vad. Avand in vedere ca le-am vazut pe toate (inclusiv cele incrucisate cu "Alien") era aiurea sa-l sar. Si IMDb-ul promitea decenta dar ...

Dar nu apuc sa vad decat un film pe saptamana si nu am alta optiune. Probabil mai bine ar fi sa scriu despre primul "Predator", ca sa aiba sens timpul pierdut. In fine, ca sa am totusi ce scrie, o sa presupun ca toata lumea stie ideea de baza - specie extraterestra avansata care are din cand in cand obiceiul sa vaneze din placere oameni (sau "alieni" in functie de film), si o sa incerc un overview general...

Daca la "Alien" franciza per total sta mult mai bine calitativ (primele doua filme excelente, urmatoarele doua ok, prima incrucisare cu mai sus mentionatul extraterestru macar interesanta, si un rateu total in a doua), si mai mult se anunta niste "Alien" prequels la care revine Ridley Scott care a regizat primul film ... in cazul "Predator" situatia e jalnica. Filmul initial regizat de John McTiernan a fost bun - a fost si SF si horror in acelasi timp, a avut tensiune, ma rog ... respectivul regizor probabil daca nu s-ar fi incurcat in probleme cu justitia americana ar fi fost si la momentul curent prin top in ce priveste filmele de actiune ("Die Hard" 1 si 3, "Hunt for Red October", etc). Din al doilea "Predator" nu mai tin minte mare lucru decat ca s-a mutat din jungla in oras iar Schwarzenegger a fost inlocuit de Danny Glover. Pe ansamblu prea mult nu-mi amintesc sa ma fi impresionat desi cred ca daca ar fi sa fac un clasament intre filmele din serie probabil ar fi pe pozitia care o are deja in coada ca numar de ordine. Al treilea l-am amintit mai sus, prima incrucisare cu "Alien", ar fi cam la acelasi nivel cred cu "Predator 2", nu prea sus, dar macar interesant ca idee. Si pe al patrulea l-am amintit si nu mai are sens sa mai consum cuvinte la cat de prost a fost. Al cincilea, cel curent, revine in universul initial - doar specia din titlu...

Subiectul: avem o gramada de tipi duri (si o tipa) de prin diverse armate, inchisori, mafii, ospicii etc - in frunte cu Adrien Brody ("The Pianist" in rol de "Rambo") parasutati pe o planeta teren de vanatoare ... Ce urmeaza e relativ simplu de intuit. Ma rog, un film de actiune in general nu-si propune sa aiba un subiect foarte complicat, dar in cazul de fata alta e problema. Scenariul e probabil unul din cele mai cretine posibile pe care l-am auzit la nivel de replici. E posibil sa merite sa vezi filmul doar pentru asta. Iar in momentul in care si mare parte din actori isi joaca rolurile ca naiba ce au de zis suna si mai tamp (paranteza de mai sus cu pianistul de gherila nu-i pusa doar de dragul castingului neobisnuit aparent). Exista si o exceptie, de scurta durata, care mai complica un pic si subiectul total liniar dar face si nota discordanta ca rol: Laurence Fishburne (a se nota ca n-am dat vreodata prea multe parale pe respectivul actor pana la filmul asta).

As vrea sa spun ceva de bine de altele, regie, imagine, sunet, ceva ... dar nu am ce. E o scena de lupta care intr-adevar e lucrata fain sub toate aspectele astea, dar parca e din alt film - si o dau mai jos cu riscul unui big spoiler, dar nu stiu oricum cat rezista pe YouTube. Asta, particica cu "Morpheus" de care ziceam mai sus, si faptul ca e totusi mai bun decat calamitatea de predecesor ma fac sa dau un ...

Rating: 2 out of 5

... ca daca lipsea una din ele ...

Appaloosa (2008)

N-am mai avut de mult un western ca topic de blog asa ca saptamana in curs am mers pe varianta asta (nu ca as avea foarte multe ...).

Trecand direct la subiect, "Appaloosa" e o ecranizare dupa o carte dintr-o serie din cate stiu (n-am citit nici una), avand ca principali protagonisti doi serifi (sau ma rog unul + un ajutor) de meserie = disponibili pentru angajare pe unde e nevoie de aplicat legea si n-are cine. Actiunea are evident loc in perioada "wild" a vestului, in orasul ce da si titlul filmului, la marginea caruia isi stabileste resedinta un "om de afaceri" sa zicem. Respectivul ajunge in prima faza sa terorizeze prin intermediul angajatilor proprii distinsii membrii ai consiliului local, moment in care intra in scena si cei doi justitiari amintiti mai sus, tocmiti cu drepturi depline de aplicare a proprii legi, doar doar or aduce din nou linistea in oras.

Intriga suna banal. Desfasurarea actiunii pana la capat dupa ce vezi filmul daca il privesti ca un tot probabil cam la acelasi nivel se situeaza, desi conflictul descris mai sus nu evolueaza chiar in aceeasi linie cap coada, ci mai are tot felul de intorsaturi (cauzate in special de aparitia personajului principal feminin in oras). Cu toate astea mie mi-a placut filmul. Si merita recomandat in special dintr-un anumit punct de vedere. Nu prea imi vin cuvintele acum sa exprim ideea care ar putea fi totusi sintetizata intr-unul singur: "linistit". E un film in care desi situatia se mai tensioneaza uneori si destul de bine ritmat cat sa nu te lase sa adormi, e bun de vazut inainte de somn. Mai ales ca se adauga si o oarece lentoare in desfasurarea subiectului, care totusi n-o simti ca fiind deranjanta.

Regia e excelenta, ca si scenariul si interpretarea rolului principal: Ed Harris. Practic da tonul filmului pe care l-am descris mai sus. Ca actori distributia e ok, la mentionatul mai adaugandu-se Viggo Mortensen (care sincer incep sa-l consider printre cei mai versatili actori pe care i-am vazut in ciuda faptului ca parca face acelasi rol in esenta ... nush cum se potriveste la diversitatea personajelor jucate). In roluri negative ii avem pe Jeremy Irons si Lance Henriksen care iar au fost o surpriza placuta mai ales ca nu i-am mai vazut de mult intr-o productie mai serioasa. Ce nu mi-a placut, si efectiv ma cam enerveaza personal in orice rol e Renee Zellweger, dar na trebuia sa fie si un minus la casting (se compenseaza cu celalalt rol feminin secundar din film pe care-l las fara detalii pentru vazut :) oricum nu-i un nume cunoscut).

Ca sa inchei, candva long ago am facut o clasificare a westernului pe subgenuri. N-o mai tin minte si nu mai am timp sa stau sa caut pe unde am scris-o. Ideea e ca genul de "western" de fapt nu e dat de altceva decat de locatie si timp de desfasurare. In sine filmul de fata aduce destul de mult cu o drama, unde nu stii (ca light spoiler) daca finalul e bun, prost, mediu ... dar te multumeste, si eventual poate iti smulge un "that's life" din cand in cand :)

Rating: 4 out of 5

The Wolfman (2010)

Ok .. in sfarsit am avut timp de un film. In ciuda titlului nu prea poti zice ca e vorba de un horror. Sau .. in sfarsit .. e un horror - dar unul foarte light (hai sa spunem in stil "Dracula" de Coppola inclusiv cu parte de romance, dar chiar mai light decat mentionatul).

Avem povestea clasica a varcolacului ajuns la conditia respectiva in urma muscaturii altui varcolac, cu toate elementele de rigoare - luna plina, gloante de argint, etc. Nu zic mai mult pentru ca si asa filmul nu are aproape nimic surprinzator la nivel de story (care totusi exista, nu poti sa zici ca nu e). Cu toate astea, neasteptat poate, e chiar ok pe ansamblu in afara faptului ca amesteca o gramada de referinte aruncate pe ici colo ca sa mai dea culoare contextului probabil, de la Dr. Jekyll & Mr. Hyde pana la Jack Spintecatorul, ce duce la o oarecare senzatie de "salata" cum imi place mie sa-i zic.

Punctul forte sta in cum e lucrat + actori, si s-ar putea sa plictisesc dar o sa insist mai mult pe asta. Imaginea in special te tine cu ochii lipiti. E efectiv o placere vizual de urmarit - in ciuda faptului ca habar n-am cine-i responsabilul - Shelly Johnson - pe IMDb are in special productii TV la activ. La montaj insa cap de lista e cel care a lucrat "The English Patient" si "Cold Mountain", deci se poate imagina oarecum ce tenta are rezultatul. Coloana sonora de Danny Elfman (probabil cel mai cunoscut pentru tema clasica asociata cu Batman - productiile mai vechi, nu cele noi) iar e de amintit. In ceea ce priveste actorii, efectiv am uitat care a fost ultimul film vazut cu Anthony Hopkins (cred ca "Fracture") si evident nu dezamageste nici aici, dar in special de de mentionat rolul principal - poate par un pic ironic in ce zic :) dar nu-i asa - sincer cred ca e rolul carierei lui Benicio del Toro; asa cum, eu stiu, Boris Karloff practic e imaginea lui Frankenstein cam asa s-ar putea zice si aici (cel putin dupa cum vad eu). Ca sa nu uit, desi candva mi se parea un pic cam seaca in interpretari a inceput de la o vreme sa-mi placa Emily Blunt ( s-ar putea sa fiu usor subiectiv aici oricum :) ).

O sa inchei scurt cu ideea ca desi nu e in mod sigur cel mai bun film cu varcolaci pe care l-am vazut (pe pozitia asta s-ar situa trilogia "Ginger Snaps" mai ales primul, urmata probabil de "Underworld" 1 si 2), merita in mod sigur doua ore. Si inca o data, o repet, a nu te astepta la un horror pur ci la unul de subiect/efecte mai mult = efectiv scary nu e (in ciuda trailerului) - mai mult avem o combinatie de drama/romance/fantasy :)

Rating: 4 out of 5

The Sorcerer's Apprentice (2010)

1. N-am timp sa scriu. 2. N-am chef sa scriu. 3. N-am net = e prima data cand scriu offline si postez dupa. 4. N-am vazut nici un film de cand am scris ultima data (de fapt de mai inainte). 5. N-am punctul cinci da' nu-mi plac numerele pare deci mai trebuia un element la enumerare.

Concluzie = alt film vazut ceva mai demult dar relativ recent = de anul curent. E o optiune decenta la nivel de cat de fresh e sper, avand in vedere ca pana in decembrie ma indoiesc sa mai prind ceva prin cinematograf (pe unde is nu se titreaza din ce stiu ci se dubleaza, altfel poate vorbea lumea pe aici mai multa engleza .. cred ca ma repet = am mai zis).
Deci, "Sorcerer's Apprentice" tura asta ...

Ce pot sa zic - am vazut si mai bune, si mai proaste. In mare ca gen e un light fantasy plecat cu un intro/origine de pe vremea lui Merlin (sper ca n-am uitat si vb prostii...) care cica avea vreo trei ucenici + rivala de moarte - Morgana (sau Morgan le Fay daca ma mai ajuta memoria in varianta originala literara). Din cei trei unul - jucat de Nicolas Cage - cel cu aplecari mai spre magie alba decat neagra ajunge pana in zilele noastre sa caute la randul sau un ucenic inzestrat cu har suficient ca sa "vibreze" in acelasi ton cu inelul marelui Merlin (sau mai exact sa i se prinda de deget). Si il gaseste in persoana unui student la fizica pasionat de bobine Tesla... Ma rog il gaseste ceva mai devreme dar n-o sa povestesc tot filmul. De fapt dupa cum se observa n-am zis nimic de soarta celorlalti vrajitori amintiti deci ramane suficient de vazut ...

N-o sa mai zabovesc la partea tehnica pentru ca nu e foarte mult de zis si nici nu mai tin minte mare lucru (sper sa fie suficient de corect cat am scris pana acuma). Oricum, pe ansamblu arata ok - efecte suficiente ca sa ia ochii pe partea asta, iar tragand linia se incadreaza asa cum am mai zis de altfel la nivel "light movie" fara cine stie ce pretentii, care din fericire e totusi destul de decent ca subiect ca sa nu fie chiar de aruncat + probabil prinde cam la toate varstele. Cam asta pentru saptamana asta, poate urmatoarea o sa am si eu mai mult net la dispozitie si chef/timp de vazut totusi un film ca sa pot sa dau o parere mai consistenta si mai aproape decat din amintiri.

Rating: 3 out of 5

Ladyhawke (1985)

Is ingrozitor de presat de timp (scriu la 4:30 AM ...). Ideea de ansamblu e next: I'm moving ceva mai la vest o perioada (cum am mai zis in cateva postari trecute) si n-am nici cea mai vaga idee cand o sa am net cat de cat stabil ... si timp de vazut filme + materia prima necesara (= filmu' in sine) nici nu mai zic. Asa ca am zis sa ma asigur de intrarea (inca) saptamanala cat mai sunt prin interiorul granitelor. Din pacate n-am reusit sa mai vad nici un film asa ca apelez la resurse mai vechi si pe fuga ... dar merita ;)

A bit of fantasy ... a bit old but good ... cam asa s-ar rezuma in cateva cuvinte "Ladyhawke". Intr-un gen care a ajuns la apogeu cu "Lord of the Rings" si a coborat destul de vertiginos ca nivel dupa din inertia comerciala cauzata de nisa (cu exceptii totusi - "Stardust" de exemplu), filmul de fata e undeva pe la inceputuri ... cand story-ul/feelingul era baza si restul venea clar dupa. Cu toate astea a adus ceva revolutionar in gen si e nedrept ca scriu scurt pe fuga ... da na' asta e ...

"Ladyhawke" e probabil unul din primele fantasy-uri care a bagat un strop ceva mai consistent de umor in zona asta, si in ciuda poate a trailerului si a fantasticului povestii da o senzatie destul de reala ca sa zic asa .. in sens pozitiv = nu-i chiar genul de film la care sa-ti dai ochii peste cap din 5 in 7 minute din cauza unui cliseu penibil. In plus, in amalgamul de genuri pe care reuseste sa le combine fara probleme se strecoara probabil una din cele mai faine love-story-uri pe care le-am vazut puse pe ecran (si in general cam greu prinde asa ceva in ce ma priveste :) ...). Pe scurt, el - Navarre, cavaler cu nu mai stiu ce titlu nobiliar, si ea - Isabeau, au fost blestemati de un episcop sa nu fie niciodata impreuna = ziua el e om, ea soim (de unde si titlul), noaptea el e lup, ea e om. Ei ... in poveste apare un individ cu veleitati nu foarte ortodoxe = de hot, ce in ciuda prezentarii ocupa un post de intermediar/ajutor de nadejde in toata problema pana intr-un final cand ... ( hai ca nu-i greu de ghicit :) ). In rest, ce sa mai zic ... roluri excelente: Rutger Hauer, Michelle Pfeiffer, Matthew Broderick, o imagine dementiala ... in '85 avand in vedere lipsa de efecte era si cazul - Vittorio Storaro ("The Last Emperor", "Apocalypse Now"), si regie de film de actiune pliata perfect pe fantasy - Richard Donner ("Lethal Weapon" series, "13th Warrior", "Superman", many more ...)

Rating: 5 out of 5


PS: Is destul de convins ca filmul de fata la de cate ori a fost dat pe la TV probabil nu reprezinta cine stie ce noutate ... so again sorry but I'm writing in a hurry ... pe langa asta am preferat si din cateva motive personale sa ma opresc saptamana asta insa la ceva din genul care cred ca e cel mai aproape de motto-ul blogului (from "Neverending Story"), motto care probabil e una din cele mai deep si frumoase metafore pe care le-am auzit vreodata intr-un film (by the way - m-am obosit sa pun si varianta video finally). So .. o sa ma chinui sa ma tin cu dintii si in perioada next de scris ... cat de bine/rau mi-o iesi ;) in conditiile de prin introducere (o fi traficul "urias" pe care ma tem sa-l pierd :-p)...

I'll be back ;) (next week I hope)

The Ipcress File (1965)

Not feeling very well ... si nici n-am prea mult timp. Cu chiu cu vai am reusit sa vad titlul de fata, si asta in decurs de trei zile. Nush cum fac ca vad ca raman pe aceeasi zona pe care am cam stat luna asta = thriller (si nici tura asta nu-i foarte departe de "sec si rece" - desi mai potrivit ar fi tipic englezesc care e oricum diferit de ce-am avut pe blog ultimele doua saptamani).

"The Ipcress File" poate o fi la prima vedere un film de cinemateca, dar daca ignori trailerul oficial ( de asta nici n-o sa-l dau ) + o mica portiune dinspre final, nu se simte. Nu se simte in sensul ca daca ar fi cumva facut un remake fidel = cu perioada de desfasurare a actiunii anii '60 probabil diferentele ar fi mici. Ca gen mai exact e un spy thriller, iar ca subiect pare un fel de Bond dar mult mai light si mai credibil. Avem si aici un personaj principal in jurul caruia se invarte actiunea, Harry Palmer, un agent al unei ramuri de servicii secrete britanice care pare a actiona mai mult de capul lui decat dupa ordine ( de unde si asemanarea dinainte ). Actiunea in sine tinde un pic spre "The Manchurian Candidate" dar n-o sa intru in mai multe detalii. Revenind la personajul principal exista o serie de filme care au in prim plan respectivul caracter, mai exact cinci la numar, in toate fiind interpretat de Michael Caine. "The Ipcress File" e primul si face parte din cele trei care sunt ecranizari dupa Len Deighton (didn't read the books ... autorul totusi imi suna cunoscut da nush de unde :) posibil tocmai din zona filmica). Ultimele doua sunt ceva mai noi dar conform IMDb nu prea merita timpul. Revenind la originea literara, desi cum spuneam, n-am citit cartea, tind sa cred ca e ceva mai buna, filmul parand parca un pic grabit pe final (care de altfel mi s-a parut si un pic cam simplist). Per total insa, si aici contribuie pozitiv si vechimea, ai destul de vazut in ce priveste raportul subiect/actiune pura = da supraunitar :) .

Tehnic vorbind, la fel ca si saptamana trecuta, in ciuda anului de data asta, iar avem o productie excelenta. Poate ca la vremea aia nu aveam CGI, alte efecte, steadycam, si mai stiu eu ce. Neimportant. Daca vrei o lectie de cum poti sa te joci cu imaginea limitat la tehnologie de anii '60 si sa vezi ce poti sa scoti watch this movie. E mult, mult peste ce se vede la momentul de fata in mod curent. Dupa ce vad asa ceva, tind sa cred sincer din ce in ce mai tare ca avansul tehnic cam omoara creativitatea in loc s-o dezvolte ... In fine, slava Domnului ca exista si suficiente exceptii. O foarte mica parte din modul cum e lucrat + un sample din coloana sonora, si in montajul ce urmeaza. That's all for now, me back soon ;) ...

Rating: 4 out of 5

Vengeance (2009)

Data trecuta incepeam intrarea cu "sec si rece". Acu' as incepe cu sec si rece care se mai vrea si "cool". Asa de mult incat devine fortat, nenatural si chiar hilar. Suna bine deja, nu ? ( cu ghilimele evident :) ). Don't leave yet, ca mai sunt si parti care merita ...

Dupa intrarea de saptamana trecuta am zis ca tura asta virez un pic spre alta atmosfera (cum am zis last time "The American" n-a fost chiar pe aceeasi lungime de unda cu mine). Asa ca am mers pe ceva ce in aparenta ar fi trebuit sa fie destul de diferit ca "aer". O coproductie Hong Kong - Franta, care mere pe o idee care suna cel putin macar mai exotic dupa cum o prezenta IMDb-ul = un bucatar francez pe la varsta a treia (de fapt patron de restaurant cum aflam in film) ia avionul spre Asia cu ganduri de razbunare dupa ce fiica sa impreuna cu ginerele si cei doi copii sunt ucisi intr-un conflict intre triade. Ok, suna a premisa de thriller poate mai comercial, dar pentru amatorii de gen (me included) nu era chiar rau. O parte buna ar fi ca foarte comercial nu e = e destul metal si vopsea rosie prin aer, dar parca nu chiar la nivel de film de Hollywood cu scene interminabile in care poti in lipsa de altceva sa te apuci sa-ti faci statistici vis-a-vis de care arma are incarcator de capacitate mai mare. Partea proasta insa e ca se vrea comercial, si esueaza lamentabil = e mai rau decat daca ar fi. Nu prea am timp sa caut cuvinte acu' sa descriu in detaliu dar in rezumat e ce am zis mai sus = se vrea "cool" si da in hilar, de la interpretare + scenariu - fraze "smechere" sau situatii complet irealiste, trecand cam prin toate aspectele, pana chiar la costume - ma intreb sincer cati killeri/mafioti/etc din lumea asta chiar umbla noaptea cu ochelari de soare (evident fiind pregatiti sa faca sita orice tinta mobila in secunda doi).

Story-ul avanseaza lent. Ma rog, sa zicem ca e story ... desi prea multe intorsaturi/elemente noi fata de ideea de plecare nu are (pentru un thriller, pentru un action movie ar fi suficient - dar nu cred ca se vrea action movie ca gen de baza). Nu e chiar o problema, totusi nu plictiseste. Din pacate motivul pentru care se intampla asta e tocmai ca sunt momente cand ti se pare a fi destul de cretin ce vezi ( iar cretin nu-i egal cu boring ). Bine, asta daca vrei sa iei filmul cat de cat in serios ... Daca pleci de la ideea ca e o fabulatie a scenaristului sau/si a regizorului care au vrut sa experimenteze pe ideea individului misterios, charismatic, singuratic, razbunator + altele + a nu se pierde din vedere ca filmul totusi e asiatic iar in zona respectiva e alta cultura chiar si la nivel de cinema, poti s-o iei ca pe un rezultat destul de reusit. Na ... depinde deci de unghiul din care privesti. Indiferent de asta, o chestie merita insa de amintit - si probabil cel mai bun lucru din film - as zice chiar de exceptie (in ciuda faptului ca are si partea asta o contributie la efectul de hilar care rezulta din "cool" fortat) - imaginea. Absolut superba. M-a facut sincer sa-mi doresc sa fi vazut filmul pe big screen. Nu incepe sa te surprinda chiar din prima, dar tot "creste" pe parcursul filmului pana la un anume punct unde se intampla tocmai ce ziceam mai sus - spre deosebire de un action movie american, unde ai avea ocazia sa casti pana se termina de tras ultimul glont aici nu prea te lasa modul cum e compusa scena care iti fura ochii (imagine + location setting). Pentru asta in special ...

Rating: 3 out of 5

... in rest sper sa prind ceva mai ok next week ;) desi o sa am si mai putin timp ...

The American (2010)

Sec si rece. Cam asa s-ar caracteriza pe scurt "The American". As fi ales poate alt subiect - eventual vreo vechitura de film dar care pe linia preferintelor proprii sa fie ceva mai sus, insa cum in curand ma mut pe termen ceva mai lung in principiu, cu ceva meridiane mai la vest si nush cam cat acces o sa am la new stuff o perioada ( sper sa am rapid la net ca sa mai postez ... :) ) am zis, hai sa fie azi filmul de fata, mai ales ca e top de box office prin US in perioada curenta. Chestie care e un pic ciudata pentru un film care e 90% productie europeana pana la urma, probabil capul de afis e de vina.

Filmul ca gen principal e o drama, poate cu o mica samanta de romance si thriller pe undeva desi pe criteriile de clasificare pe care le am eu un thriller are ceva mai multa tensiune in el. Foarte pe scurt e vorba de un asasin platit - "The American" - George Clooney, care urmarit de alti "amici" din bransa pentru a fi lichidat, ajunge sa se refugieze intr-un satuc italian unde primeste un ultim contract, ceva mai "light" = nu de executie ci de a pregati o arma pentru altcineva. Fraza anterioara probabil suna foarte comercial/dur/a actiune, etc. Filmul in mod sigur nu prea e asa = toata "actiunea" se cam rezuma la ce am scris. Focusul e centrat pe conturarea caracterului respectivului individ, trairi, comportament, interactiunea cu doi-trei localnici, asta in paralel cu "job"-ul amintit, care are evident si un final, relativ previzibil ( ca sa ma iau iar de partea asta :) ) dar oricum filmul nu-si propune sa te surprinda prea mult, asa ca nu conteaza. Cum am zis, in principal ca gen e o life drama.

Realizarea imi aduce aminte destul de mult de "Le Samourai" de Melville cu Alain Delon. Nu mai retin de acolo din subiect decat ca the main character era tot un hitman platit. Lasand insa subiectul la o parte, ca atmosfera cele doua filme au destule in comun. Acelasi ton sec si rece cum ziceam in start. Coloana sonora redusa la minim (chestie relativ des intalnita prin '60-'70 dar pentru un film de azi cam rar). Perioade lungi de tacere. Film cu atmosfera practic creata din imagine si montaj (avem niste cadre destul de interesante in "The American" - a se vedea in special cele din localuri). Daca ar fi sa ne luam de personajul principal la capitolul pets/hobbies care apar destul de mult in peisaj - avem aici fluturi, acolo canari daca-mi aduc aminte bine ( s-ar putea sa fie la singular totusi :) ). Ideea la care vreau sa ajung pana la urma e ca probabil daca ai vazut "Le Samourai", film destul de reprezentativ din cariera lui Delon, si ti-a placut, "The American" in principiu n-o sa-ti displaca. Pe mine insa nu m-a impresionat in mod deosebit nici unul din ele (de asta nici nu mai tin minte subiectul din cel francez vazut cu ceva ani in urma) in afara de cateva aspecte de movie making/tehnice. Daca ar fi sa aleg intre cele doua, pentru o drama construita in jurul unui killer de cariera as merge pe varianta a treia tot ceva mai veche: "Ghost Dog", sau pe a patra :) care aduce un strop de umor la toata raceala si pe care chiar o recomand, dar acu' nu mai am timp de dat mai multe detalii: "The Matador". Poate intr-o intrare viitoare ;) ...

Rating: 3 out of 5

Smokin' Aces (2006)

Am reusit performanta sa vad ceva mai multe filme saptamana asta (vreo patru) dar aproape toate medii spre slab si cam pe aceeasi nisa actiune/thriller (ma rog si un caz mai spre SF dar care nici nu prea merita amintit). Cu ultimul am reusit cu chiu cu vai sa-mi salvez intrarea de blog curenta pe ultima suta de metri, chiar daca e ceva mai vechi. Alternativa ar fi fost "Salt" care e ok atata timp cat n-ai dormit vreo 24 de ore inainte ca sa nu te prinzi de un final care se vrea a fi "wow, ce chestie" ( avand in vedere ca nu vb despre "Salt" azi imi permit un spoiler major, fara prea multe detalii, si anume cam cat de surprins ar trebui sa fii cand vezi ca tipa nu impusca letal - vizibil - nici un american ci numai rusi + la ce oare i-ar fi folosit paianjenul, ghici ciuperca ce-i + daca nu e ea personajul negativ cine ar putea sa fie - ca si din multi mai avem de ales, iar agenti rusi de culoare cam greu asa ca ... sorry pt paranteza lunga si off-topic, probabil de neinteles pentru cine n-a vazut filmul, da' chiar ma asteptam la mai mult ).

Revenind, "Smokin' Aces" e un film care mi-a scapat la vremea lui, si care as putea sa-l compar cu multe, de la Tarantino la Guy Ritchie. Dar cel mai aproape ca aer mi se pare de "Lucky Number Slevin". Pe scurt, filmul pleaca de la o poveste ce are in prim plan tentativa de recuperare/eliminare a unui individ - Buddy Israel - de catre o gramada de alti indivizi. Cine e respectivul ? Un showman/iluzionist intrat si urcat suficient in piramida ierarhica a mafiei ce ar putea da in vileag destule pentru a anula si pe ultimul cap important al Cosa Nostra - Primo Sparazza, in "functie" de prin al doilea razboi mondial si ajuns la o varsta venerabila. Deci, in momentul in care mai sus amintitul Israel pare a fi gata de a colabora cu FBI-ul, pentru a pune mana pe el se pun in miscare dupa cum spuneam o gramada de indivizi - de la agentii care ar trebui sa-l recupereze din apartamentul in care e cazat pana la un presupus hitman de care n-a auzit nimeni trimis de mos Sparazza sa-i aduca inima pe tava (per total mai sunt si altii trimisi de alte grupuri de interese - dupa cum am zis: o gramada). Ei ... cum toata lumea vrea acelasi om, se intalnesc previzibil cam in acelasi punct = hotelul unde e cazat si iese iar previzibilul macel (lots & lots of blood & bullets). Dar cu previzibilul ne oprim aici. Desi poti intui ca apare ceva la care nu te-ai gandit, nu-i chiar atat de usor de anticipat. De asta am si facut o paralela cu "Lucky Number Slevin", pentru ca pana la urma avem cam acelasi gen de poveste cu origini ingropate undeva back in time, care iese la suprafata peste un subiect care initial pare banal.

Poate am o problema ca filmele au ajuns prea usor de anticipat in desfasurare. Dar cand altceva prea extraordinar nu mi se ofera nu stiu ce as putea sa cer in afara de subiect (asta la general vorbind, nu aici, pentru ca aici e cat de cat decent si la ce ofera in rest). De asta tot pun accent pe partea asta. Desi na ... de exemplu ... daca tot ar fi sa iau un titlu recent, "The Expendables" e mai mult decat clar ca story - nu ofera nimic prea grozav din punctul asta de vedere, dar nici nu stiu daca te duci sa-l vezi pentru asta, sau mai mult pentru casting (care din pacate nu e suficient sa-l faca un film bun, abia ajunge la mediu cu chiu cu vai daca esti nostalgic fata de 90's action stuff ... dar oricum). "Smokin' Aces" pana la urma e ok si ca film de pura actiune daca iti place genul = rezumand doar la ce am spus eu din desfasurare - ideea de nspe "bounty hunters" intr-o forma sau alta care se bat cap in cap pentru aceeasi "recompensa". Are tensiune, are montaj, are o coloana sonora excelenta (Clint Mansell + un sample de Morricone din westernurile spaghetti care sa marcheze o usoara ironie fix acolo unde ii e locul), are caractere conturate destul de ok si un casting pe masura. Dar faptul ca peste toate astea mai scoate si un iepure din joben prin script cu rezolvarea neprevazuta a povestii, clar il urca un pic peste medie, si ii da ce altele nu au. Un motiv ca pana la final sa nu casti chiar degeaba cand gloantele trase incep sa para a depasi cantitatea de munitie folosita in debarcarea din Normandia :) - chestie care din pacate se vede si in trailer, restul nu . So, pentru un action movie ...

Rating: 4 out of 5

Pandorum (2009)

Stau si ma gandesc la "Splice" din intrarea de saptamana trecuta, si fix cam ce scriam acolo se aplica la "Pandorum". Mai exact, e exemplul perfect de film care are problemele lui care nu-l prea lasa sa sara de un anume nivel din pacate, dar pentru cine e interesat de nisa/gen reuseste sa ofere mai mult decat suficient.

Nisa e SF thriller si poate cu usoare accente de horror (nu cu experimente genetice in prim plan tot apropo de "Splice" ... desi avem si asa ceva) . Filmul pleaca de la trezirea dintr-un somn/conservare artificiala de lunga durata a doi membri ai echipajului - un caporal si un locotenent - a unei nave de colonizare trimisa dinspre Terra in prag de colaps spre o planeta cu ecosistem similar. Din pacate, pe traseu ceva se pare ca s-a intamplat, nava parand initial a fi intr-o oarecare deriva fara nici un alt membru de echipaj la control si cu nivelul energetic la minim (sistemele electrice fiind bazate practic pe un soi de dinam ce permite reincarcare manuala de scurta durata). In plus nivelul efectiv de life support e pe cale de a ajunge la pragul critic in lipsa resetarii reactorului ce alimenteaza nava - de altfel si motivul pentru care cei doi se pare ca au fost treziti in mod automat. Compartimentul unde se afla insa respectivii pare a fi complet izolat de restul navei si usa blocata. Concluzie: caporalul pleaca/e trimis la inaintare prin conductele navei pentru a iesi din compartiment si a reseta reactorul (fiind de altfel si singurul ce pare a sti cum trebuie sa faca asta).
Cam asta ar fi doar intriga filmului, la care se adauga si ca printre efectele initiale ale somnului se afla si o lipsa temporara a memoriei ce face situatia si mai de neinteles pentru cei doi initial. Iar modul cum evolueaza subiectul, si dezvaluirile vis-a-vis de istoria situatiei curente pana la final, pot sa zic ca e printre putinele din filmele vazute in ultima vreme care mi s-au parut a avea ceva consistenta si nu ti se dau pe tava din prima. In plus, surpriza de final, vine chiar pe final :) = dupa una anterioara marisoara care eu personal n-am intuit-o.

In concluzie filmul sa zicem ca ar fi ceva intre "Alien" - primul, "Sunshine" si "Event Horizon". De fapt cred ca s-ar mai putea pune la gramada si alte titluri unde actiunea are loc undeva pe o nava in conditiile unei situatii limita. Pe scurt din "Alien" avem partea de prezenta extraterestra ostila (ma rog, ca light spoiler sort of extraterestra in cazul de fata ...), din "Event Horizon" partea de inamic uman/dementa acumulata in conditiile de izolare, iar din "Sunshine" ... ambele (acolo venind oarecum la pachet) + partea de salvare a omului ca specie. Din pacate filmul pierde din cauza ca devine usor haotic la anumite momente si dorind sa mai adauge la atmosfera poate nu mai e destul de clar vis-a-vis de ce se intampla ( sau eram eu prea adormit cand l-am vazut ... si asta fiind o explicatie plauzibila :) ). Contribuie in sensul asta o imagine si un montaj care nu mi se par foarte fericite in anumite momente. In orice caz, chiar daca mai sunt ceva scapari pe ici colo as putea spune ca exista si un factor pozitiv pe partea asta - mai exact pe mine cel putin m-a facut sa mai vreau sa-l mai vad o data (cand oi avea timp ...) in conditiile in care imi e clara din start desfasurarea :) . Oricum, farmecul dat de partile imprevizibile ramane la prima vizionare si chiar e acolo, ceea ce conteaza mult pentru un "outer" space SF thriller ;)

Rating: 4 out of 5

Splice (2009)

In general incerc sa scriu despre filme care ar merita vazute. De asta in general nu prea am ratinguri sub 3 cat or fi ele de subiective si irelevante = pentru ceva de nivel mediu (cel putin cum il vad eu) cred ca s-ar gasi macar un posibil privitor destul de interesat de nisa/subiect ca sa treaca cu vederea partile mai putin fericite din film. De obicei cand aleg ce vad merg pe ideea ca un tagline interesant pe IMDb + o nota de la 6 in sus poate rezulta in ceva viabil ca posibila recomandare (macar la un nivel mediu asa cum am zis). Tot de obicei imi mai las ceva timp ca in nefericitul caz in care dau totusi peste ceva prost, sa am cand sa mai vad un film in cursul saptamanii ca sa nu am numa the ultimate junk pe blog :) ( + e o justificare indirecta sa-mi fac timp din cand in cand sa vad doua filme/week :)) ). Uite ca saptamana asta n-am reusit ...

"Splice" pleaca de la o premisa interesanta. Doi cercetatori de pe undeva de prin Canada reusesc sa produca un mutant hibrid prin amestecarea de ADN uman cu alt tip - nu mi-a fost foarte exact cu ce, si nici nush cat de corect am prins ideea, cu toate ca eram relativ treaz cand am vazut filmul (desi pe parcurs m-a mai luat somnul). Ok ... mai departe ... oare ce s-ar putea intampla mai departe ? Hibridul se dezvolta, si ... Nu zau, acuma, chiar nu stiu daca e cazul sa mai continui ideea ca si-asa nu prea e mare lucru de vazut ... Sa fac o comparatie cu "Frankenstein" ar fi de-a dreptul blasfemie. Evident ca filmul se termina prost (ma rog, depinde din ce unghi privesti) - desi are un moment in care da pentru cateva secunde senzatia ca totul are un final cat se poate de calm si linistit ... dar e atat de incredibil ca ar putea fi asa incat iti revii din impresie mai repede decat revine filmul pe linia previzibila.

Lasand subiectul/storyul/scriptul la o parte ... ma asteptam sincer si de la movie making la ceva mai mult avand in vedere ca regia e de Vincenzo Natali ( "The Cube", "Cypher" ). Nimic impresionant. Nici imagine, nici montaj, totul e in limitele a ok si atat - nu pot sa zic ca-i prost dar vis-a-vis de titlurile din paranteza de mai sus nu suporta comparatie. Iar ca regie, nush ... is cateva momente care probabil se doreau a tinde spre tragism/drama - da' rezultatul e mai mult tragi-comic. La actori nu ma mai refer, ca poate is luat de val cu restul si as zice tot de rau fara sa fie asa ...

Pe ansamblu am fost dezamagit tare de tot fata de asteptari. In plus cum ziceam, si aspectele, eu stiu, ceva mai "colaterale" ca sa zic asa din film - vezi sursa ADN-ului, incidentul de la conferinta, etc - iti dai seama ca "vin" cu macar vreo 3 minute inainte daca nu juma de ora. Poate de asta is si asa de drastic. Dar oricum, oricat mi-as bate capu' nu vad nimic peste un thriller de mana a doua, cu un iz de SF care putea fi exploatat ceva mai mult.

Rating: 2 out of 5

The Time Traveler's Wife (2009)

Inca o decizie nefericita ca alegere. Uite de ce evit eu comediile si romance ca gen. Primele in mare parte is cretine, ultimele is deprimante :)) . Titlul de fata intra in categoria a doua. Cum (iar...) n-am chef de scris o sa intru mai repede in subiect.

Filmul e o poveste care se invarte in jurul vietii unui cuplu: el - Harry (Eric Bana), ea - Clare (Rachel McAdams). Ea e o tipa normala, el ... nu ... = are nefericitul obicei de a disparea pentru un oarecare interval aterizand intr-o alta perioada temporala ( uneori in cele mai inoportune ocazii = propria nunta .. don't worry, only light spoiler, mai e de vazut in plus ) . Cum din pacate conditia de time traveler nu e controlabila, aduce multe probleme, dar si ceva beneficii pe ici colo (in ciuda faptului ca filmul pleaca pe ideea ca vietile celorlalti nu pot fi influentate de actiunile din calatorii). Ca romance - genul principal - e cred de departe cel mai interesant film vazut pe zona asta ( nu ca as vedea foarte multe ). Ma rog, e o ecranizare, si am auzit ca volumul scris ar fi net superior, dar oricum filmul ofera suficiente situatii incalcite (in sensul bun al cuvantului) cauzate de contextul plecarilor si revenirilor personajului principal. Ai ce vedea, analiza (cat de cat), chiar posibil extinde ca idei, etc.

Lasand subiectul la o parte, filmul nu e chiar extraordinar ca realizare cinematografica (ma rog, nici prost). Nu prea am ce comenta ( si uite-asa mai scurtez si eu intrarea :) ) nimic din imagine, montaj, sunet, regie netrecand peste medie. Nici actorii parca nu-s chiar credibil in toate scenele = unele par a fi .. cum sa zic .. cam seci (ma rog, in ciuda faptului ca de cand am vazut-o prima data pe Rachel McAdams cu parul in rosu in "Sherlock Holmes" am realizat ca imi place :-p).

Tragand linia, ca idee mi-a placut, desi mai are ceva gauri neacoperite, si cum in principal la mine conteaza povestea :) ... Iar finalul, daca incerci sa gandesti un pic mai mult out of the box, ar putea sa fie "rezolvat" prin a continua pe aceleasi idei de time travel ceva mai avansate ( ce ar mai taia poate un pic din factorul deprimant ;) ). O fi criptic, dar mai mult fara sa stric din subiect nu prea pot sa dau. De la mine pana la urma are o evaluare destul de subiectiva :) = a se citi un pic mai mult decat e cazul .. doar intra la sf pe tema time travel ;).

Rating: 4 out of 5

Shutter Island (2010)

Probabil n-o sa prezinte cine stie ce interes intrarea mea de azi avand in vedere cate recomandari am primit de asta primavara incoace pentru "Shutter Island" (a se citi: in principiu l-a vazut mai toata lumea). Cum insa alternativa vazuta tot saptamana in curs se cheama "Universal Soldier: Regeneration" (don't ask ...) altceva mai bun ca subiect n-am.

Coincidenta face sa fi vazut "Shutter Island" relativ aproape de "Inception", si inevitabil n-am cum sa nu observ ca titularul de afis pe ambele filme = Leonardo DiCaprio, a facut ce-a facut si a prins probabil cam cele mai bune productii iesite pana la ora curenta in 2010. Si ca fapt divers, rolurile/personajele interpretate au destul de multe puncte comune, desi subiectul, genul, pana si atmosfera celor doua filme is pe linii destul de diferite. Daca tot am inceput asa, pe scurt ideea in "Shutter Island" pleaca de la investigatia unei evadari dintr-un sanatoriu/inchisoare de maxima securitate pentru criminalii cu probleme psihice aflat undeva prin anii '50 pe o insula in apropiere de Boston. Filmul debuteaza cu detasarea a doi agenti federali pe respectiva insula, principalul insarcinat asupra cazului fiind DiCaprio. Prea multe din subiect nu pot sa zic in plus, povestea mergand pe linia respectivei anchete intr-o atmosfera care e pe undeva intre "Shining" si "Twin Peaks", pana la un final, care hai sa zicem, s-ar dori a fi neasteptat. Adevarul e ca gradual, elementele care conduc la respectivul final sunt dezvaluite mai mult sau mai putin direct. Probabil la o vizionare cap-coada ai sanse sa nu stii cum se termina pana pe la trei sferturi din durata. Dar daca se-ntampla sa vezi filmul pe bucatele = cum l-am vazut eu .. parerea mea e ca te prinzi destul de repede, nu chiar de toate elementele finalului, dar de principala idee in mod sigur. In ce ma priveste de la scena migrenei care nu stiu daca nu-i inainte de jumatate a devenit cat se poate de clar cam pe unde tinde scenariul in ce priveste personajul principal. Asta pot sa spun ca ar fi principalul punct negativ pe care il vad in tot filmul, desi presupun ca ideea legata de deznodamant e voit lansata si amplificata pana in final. Partea proasta, probabil destul de subiectiva, e ca la un anumit punct chiar incepusem sa sper ca o sa am un final surpriza = sa fie rasturnat tot ce se construieste de la inceput, dar n-a fost asa .. :).

Daca la script, am fost usor dezamagit - si din pacate scriptul are o pondere marisoara la mine ( ma rog, e ecranizare .. deci probabil nu se putea intoarce romanul pe dos :) ) in rest pot sa zic ca filmul e cea mai buna productie cinematografica pe care am vazut-o anul in curs pe partea de movie making - imagine, montaj, sunet, chiar si efecte. Probabil daca aveam echipa tehnica de aici la "Inception" (nu ca acolo ar fi fost slaba, dar oricum e diferenta, desi fiecare film pana la urma are .. atmosfera proprie ca sa zic asa), am fi avut film cu potential de record la Oscaruri. Aici aveam asteptari de la imagine, si pot sa zic ca e cel mai bun titlu din punctul asta de vedere din toata filmografia lui Robert Richardson. Nu mai tin minte exact imaginea din "Snow Falling on Cedars", care cred ca a fost prima productie, vazuta long long ago care mi-a atras atentia asupra respectivului, dar filmul curent o depaseste sigur. Pana acum, din pdv a lucrului cu lumina unul din cele mai bune filme pe care le vazusem ( ma rog, cel putin in ce priveste gusturile proprii :) ) era "Road to Perdition", ultimul film pentru un nume destul de mare pe zona cinematography care a fost Conrad L. Hall. "Shutter Island" e cel putin la acelasi nivel, daca nu mai sus. Iar daca la lights/shadows am dat o parere, una cam la fel de buna o am si pe zona de cromatica/filtre. Ca sa trag linia aici, la nivel vizual e superb fara exagerari. Efectele au si ele o pondere, dar spre deosebire de "Inception" daca tot m-am legat de el pana acum, unde partea de CGI e cea mai importanta in ceea ce vezi, aici esential e ceea ce tine de cum e lucrata imaginea. Si imaginea e suplimentata si de un montaj excelent - Thelma Schoonmaker - care a lucrat de altfel la majoritatea filmelor regizate de Scorsese. A se vedea modul cum e taiata scena de inceput de pe feribot, care ar putea sa para deranjant aparent - schimbare de perspectiva a personajelor pe cadre foarte scurte, dar poate fi considerat un prim element de legatura cu finalul ( fara explicatii exacte :) ). As putea sa dau o gramada de alte exemple, dar deja m-am lungit prea mult la bucata asta deci o sa ma opresc aici.

O sa inchei pe linia de atmosfera a filmului, si implicit continui si paragraful dinainte in ce priveste regia. N-am fost niciodata fan Scorsese, si nici n-am devenit dupa filmul asta, dar puse la un loc si coordonate toate elementele care tin de movie making, rezultatul e probabil unul din cele mai tensionate si apasatoare filme care le-am vazut (excluzand genul horror pur), probabil in mare parte si prin contextul de explorare a limitelor dintre sanity/insanity. Mai sus am zis ca ar fi pe undeva intre "Shining" de Kubrick si "Twin Peaks" de Lynch. As mai adauga si "Vertigo" de Hitchock la capitolul atmosfera, desi cred ca is vreo 15 ani de cand l-am vazut si mare lucru nu mai tin minte, decat una doua scene si ca a fost quite disturbing. In concluzie, daca las la o parte scriptul care cum ziceam mi se pare ca spune prea multe prea repede, nu stiu daca e neaparat un film care sa iti placa ca story, sau sa iti lase ceva sentimente pozitive, dar e un film care clar reuseste ce-si propune la nivel de intensitate = sa nu-l "inghiti" chiar usor.

Rating: 4 out of 5