luni, 28 septembrie 2015

Hostile Waters (1997)



Pe criteriul "sa compensam stilul grabit al intrarilor de blog cu nivelul calitativ al filmelor" (Doamne, ce tagline necomercial ...) m-am oprit tura asta la o productie probabil obscura, made for TV, long ago, de HBO in colaborare cu BBC. Daca iti plac thrillerele cu submarine sau macar contextul US vs USSR in timpul Razboiului Rece ce-avem aici e must see. In ciuda numelui anonim si bugetului mic, "Hostile Waters" are locul lui langa titluri mult mai cunoscute ca "U-571", "Crimson Tide", "K19: The Widowmaker" sau "Hunt for Red October".

Filmul e bazat pe un incident real, si asa obscur cum pare a creat si ceva controverse la data lansarii vis-a-vis de cauza declansatoare a incidentului (spoiler: ciocnirea dintre doua submarine care se pare ca e totusi cu semn de intrebare). Ca si "K19" din lista de mai sus, filmul e parca mai mult un disaster movie decat un thriller, dar spre deosebire de genul "clasic" = "2012", "Volcano", "Gravity", samd - e cu totul altceva ... Poate o fi doar impresia proprie, dar settingul de submarin cu potential de calamitate nucleara da un feeling aparte. Poate si din cauza ca de-a lungul timpului situatia asta a fost pana la urma un risc asumat de multe, multe ori la cate ambarcatiuni dotate cu reactor s-au plimbat pe sub oceane. Anyway, intorcandu-ne la film, pe langa partea de actiune avem si o distributie faina: Rutger Hauer, Martin Sheen, Max von Sydow, Colm Feore si altii.

Un singur minus mai consistent as putea sa remarc, si anume ca nush de ce dar atmosfera de submarinul sovietic mi s-a parut parca prea americana, culminand cu finalul filmului (care ma rog, nu mai e pe submarin). In rest, lasand the true facts la o parte si rezumandu-ne doar la nivelul de realism filmic, ce avem aici e probabil mai credibil si atent lucrat decat multe din seria amintita mai devreme. Poate nu asa engaging ca "Hunt for Red October", dar oricum departe de a plictisi :) ...

Rating: 4 out of 5



marți, 22 septembrie 2015

The Unknown Known (2013)




E ciudat cum din timp in timp nimeresc cate un film "pe felie" ca sa zic asa ... Adica fix cam ceva care sa rezoneze fie cu starea psihica, fie cu problemele la zi, sau de fapt .. cu ambele. Poate o fi doar subconstientul meu nesanatos care face conexiuni ciudate. Anyway ... nu mi s-a intamplat sa patesc pana acu' asa ceva cu un documentar. Nici nu tin minte de fapt in aproape 8 ani de blog cate documentare am avut prin intrari ... parca unul dar nu-s foarte sigur. Ce avem aici e lucrat modern, foarte fain, si very engaging. N-o sa exprim nici o opinie relativ la subiect (perioada in care Donald Rumsfeld a fost secretar al apararii in U.S. = ultimul razboi din Irak), pentru ca nu prea am caderea sa-mi dau cu parerea. Totusi, facand abstractie de context, ce vedem e extrem de interesant ca analiza psihologica a unei persoane plasate in conducere. Combinatiile posibile intre "knowns" si "unknowns" sunt referite de cateva ori in pelicula .. de unde vine si titlul. Iar in final, facand iar paralele (evident, posibil nesanatoase) cu decizii din your everyday life poti ajunge sa-ti pui intrebari daca nu cumva esti si tu in aria unui "unknown known" = ce stii ca stii, poate de fapt nu stii ... Now, in film e clar ca asta nu prea-i de bine, intrebarea e in practica cam cata incredere poti pune in tine ... Filosofie de late night :) Let's stop it pana ce nu deraiaza tare ;)

Rating: 4 out of 5




miercuri, 16 septembrie 2015

Thale (2012)



Guess what .. iar n-am timp :) Am ales "Thale" pe criterii de lungime, pentru ca parea o optiune buna la mai putin de 90 de minute (in ciuda notei de pe IMDb care mi se pare din ce in ce mai irelevanta cu timpul).

The setting: Doi tipi, unul mai ciudat ca altul, angajati ai unei firme de debarasaj au ca task degajarea unei cabane in mijlocul padurii al carei proprietar a decedat. Surpriza e ca mai e ceva viu in cabana. Sau cineva ...

"Thale" nu-i un horror asa cum e etichetat si cum ar lasa si trailerul de inteles. Da .. o fi avand cateva scene mai tensionate, dar e departe de definitia mea de scary movie ... Ca sa dau o referinta, e cel mult la fel de horror ca "Dreamcatcher". Numai ca aici pe post de aliens avem "hulders". Daca nu esti expert in folclorul scandinav check-out Wikipedia (eu asa am facut).

Filmele norvegiene sunt reci. "Trollhunter", "Hodejegerne", "Pioneer", nu tin minte sa fi vazut ceva made in Norway care sa n-aiba o raceala specifica. Interesant ca productiile suedeze n-o au. Si nu-i vorba de zapada. Complicat de descris. "Thale" nu face exceptie ... Si totusi, culmea, asa zisul "horror" de fata are un moment cheie. Cand aflam de ce tipul mai ciudat ca altul e asa ciudat. Nush de ce, dar cumva din asta rezulta pana la urma totusi cel mai cald film rece care l-am vazut turnat in tara aia ... still a weird one :)

Rating: 3 out of 5




marți, 8 septembrie 2015

The Disappearance of Alice Creed (2009)



"The Disappearance of Alice Creed" = rapirea lui Alice Creed. Who is Alice Creed? Fiica de douazeci si ceva de ani a unui individ bogat dispus sa plateasca o rascumparare. Chiar daca fata nu prea pare a fi in relatii grozave cu tata. Oops, spoiler ... Sa schimbam directia. Cine-i rapitorul? Rapitorul sunt doi rapitori. Unul rece si calculat, celalalt ceva mai empatic vis-a-vis de victima. Oops, another spoiler ... (almost). Totul merge ceas. Planul e pregatit si desfasurat la fix. Pana cand ... Pana cand ... Cum sa continui fara spoiler?

Presupun ca asta e o caracteristica a unui scenariu inteligent. Nu prea poti sa zici mare lucru fara sa te impotmolesti repede intr-un potential spoiler. Si ca un soi de supra-spoiler, impotmolirile astea au o explicatie cat se poate de clara: multe twist-uri; mai mult sau mai putin previzibile. Daca filmul ar fi avut un pic mai mult buget (= ceva valoare aditionala pe tehnic), sau unele scene ar fi fost ceva mai putin dure (nu ca ar fi ceva extrem, dar nu cred c-am fost eu in the mood), atunci cred ca as fi avut o parere mai buna. Oricum, rezultatul e laudabil pentru o partitura pe doar 3 voci = rapitorii si victima, din care nu stim care ramane alive pana la final ... Oops, this was also a spoiler :) ...

Rating: 3+ out of 5




marți, 1 septembrie 2015

The Man from U.N.C.L.E. (2015)



Cand am auzit de ideea de remake la "The Man from U.N.C.L.E." am fost foarte sceptic. L-am vazut ca pe un film de trend in sirul aparut anul asta "Kingsman", "Spy", "Mission Impossible" si chiar the next Bond. Adica ceva de genul "hai ca merge ca vara asta se poarta spy movies". In plus, loooooong long ago am prins cateva episoade din seria originala cu Robert Vaughn si David McCallum, iar auzind ca titularii pentru cuplul Solo/Kuryakin sunt Superman si The Lone Ranger (= Henry Cavill + Armie Hammer) am zis niet, nu merge ... Oh, was I wrong or what? ...

Povestea ... well, a spy story in the '60s - ceva "clasic" - o organizatie neo-nazista cu dorinte de bomba nucleara si acaparare globala. Detaliile nu-s importante. O sa fie cand vezi filmul, not now. Importanta e prezentarea in cazul de fata, sau cum ni se serveste varianta asta de Bond invechit, tinut la butoi de stejar si scos din beci. Cum am zis a fost acum mult timp cand am vazut ceva din seria originala. Totdeauna a fost o nuanta comica si acolo. Noua varianta de cuplu americano-rus de spioni e insa destul de diferita. In sensul ca se accentueaza mult mai mult pe diferenta de caracter dintre cei doi, respectiv sarmul american vs. rigoarea rusa. Si prinde. Prinde excelent, iar titularii de rol isi fac treaba perfect.

Filmic, ce avem aici e o bijuterie. Bate fara probleme tot ce am vazut anul asta in materie de compozitie cinematografica meaning imagine, soundtrack si montaj (da, chiar si pe Mad Max). Am fost foarte placut impresionat sa constat ca mai exista cazuri in cinema-ul de mainstream, de 100% entertainment cand un cadru e lucrat cu stil. Da, stiu .. E o trimitere clara spre imaginea de anii '60 menita sa atraga atentia in sensul asta, cadre din racursi, zoom out, montaj cu actiune paralela in taieturi pe acelasi frame, etc. In fine ... Ideea e ca rezultatul e superb vizual. The sound - think on Tarantino movies. Enough said.

Deci, raspunsul la intrebarea din start e ca da ... I was wrong. Am uitat ca filmul e regizat de Guy Ritchie. Sau mai exact am uitat ca in toata filmografia omului nu tin minte sa fi prins nici un film care sa nu fi fost macar pe linia de plutire (including "Swept Away" - no pun intended - pentru mine a fost ok). Probabil cel mai mare atu in toata productia asta sta in regie + script, si mai exact in faptul ca nu se vrea la nici un moment a fi un alt Bond, ci just a fun movie, unul neserios cat incape :) ...

Rating: 5 out of 5