Sherlock Holmes 2 (2011) vs. Mission Impossible 4 (2011)

.. sau, ca sa fie titlurile in formula completa: "A Game of Shadows" vs. "Ghost Protocol". De ce "vs." ? Pai, pentru ca s-au lansat simultan (si in Ro si pe-afara), pentru ca ambele desi diferite, intra pe aceeasi nisa de action cu potential de blockbuster, pentru ca "the main villain" vrea cam acelasi lucru, pentru ca si unul si altul sunt sequels, si .. pentru ca suna bine ca titlu de blog post :p .

In continuarea la "Sherlock Holmes" avem un story, sau mai bine zis un script, ceva mai "hollywoodian" decat in primul. Sau cel putin mai a la James Bond. Holmes + Watson au de lucru de data asta cu inamicul cel mai cunoscut probabil de pe partea literara = prof. Moriarty. Care individ (light spoiler), dupa achizitionarea de armament, fabrici de armament, etc, samd, are ca scop declansarea unui razboi mondial care sa-i justifice investitia. Well ... Daca acum doi ani am fost surprins (foarte) pozitiv de cum a reusit Guy Ritchie sa resusciteze clasicul personaj, tura curenta rezultatul nu mai e chiar atat de impresionant. Asta pentru ca inevitabil faci o comparatie cu primul. Daca insa ai sarit primul film, ce ti se ofera e o productie destul de diferita de ce ai in mod obisnuit pe ecrane ca film de actiune .. + comedie .. + un pic de drama .. + exploatarea perioadei de sfarsit de secol XIX (= ai putea zice si un pic de "fantasy") .. + altele.

Chiar daca fata de primul episod partea de mister de elucidat se cam pierde (de asta mi-am si permis spoilerul mai sus) restul ramane acolo. Adica un mix de all-genres-in-one, garnisit cu aceleasi interpretari de top din partea actorilor, aceleasi efecte de slow motion care-ti aduc aminte de perioada de glorie a primelor filme de John Woo, o coloana sonora poate nu chiar la fel de stralucita ca prima dar mana lui Hans Zimmer inca se simte, si poate cel mai important ... "the British charm" ca sa-i zic asa, care-l au usually productiile mai "contemporane" ale lui Guy Ritchie = in frunte cu "Snatch" pe post de exemplu.

Trecand la cealalta jumatate din titlul postarii, ultima parte din "Mission Impossible" incepe sa sufere de aceeasi probleme ca si the Bond movies (ca tot ziceam mai sus) = 1. alt regizor, alt feeling pe acelasi context cu aceleasi main characters 2. nu prea mai ai sanse sa tii minte (daca nu esti vreun fan sarit) ce si cum s-a intamplat prin restul, dar din fericire prea multe elemente de continuitate n-ai .. desi asta s-ar putea aplica bine mersi si la Holmes, dar deocamdata cu doar doua parti inca nu-i cazul. Ca story, dupa cum ziceam avem cam aceeasi idee. Un individ cu ceva resurse financiare vrea declansarea unui razboi global, diferenta fiind ca in cazul de fata scopul nu e financiar ci pure madness. Mai multe n-o sa divulg, pentru ca as strica din principalul atu al fiilmului. Si anume ...

La vreo doua ore si douazeci de minute care le are, nu le simti. Actiunea, chiar daca n-are cine stie ce subiect in spate, e destul de bine construita incat sa nu te plictiseasca cu siruri interminabile de fights & explosions ( as in "Transformers" ). Ai suficienta variatie, de la locatiile de desfasurare = pozitia geografica, pana la cladire efectiv = Kremlin + Burj Khalifa. La care se mai adauga si elementele intalnite in restul seriei = the gadgets & the sidekick team (complet schimbata tura asta, desi Ving Rhames are o scurta aparitie pe final). De fapt asta cred ca e elementul cel mai atractiv din tot filmul, pentru ca daca nu l-am avea decat pe Tom Cruise ca un Ethan Hunt solitar ar fi cam "just another Bond" clone.

Problema fata de Holmes aici e ca pe partea de acting, daca esti un pic atent, iti cam vine sa dai ochii peste cap. Tom Cruise & Michael Nyqvist (the bad guy) isi fac treaba cat de cat. Dar in rest ... daca veni vorba de the sidekick team ... avem un amestec de acelasi Jeremy Renner de prin "Hurt Locker" (= rol de drama pura), acelasi Simon Pegg de prin "Hot Fuzz" (= rol de comedie pura), si o Paula Patton pe care n-am mai vazut-o pana acum pe nicaieri, dar nici nu stiu daca imi doresc s-o mai vad (cel putin din pdv calitati actoricesti). Dar pana la urma rezultatul e tolerabil, motivul fiind .. regia = Brad Bird. Daca nu suna cunoscut, e acelasi om din spatele .. "Ratatouille" & "The Incredibles" de la Pixar. Iar partea cu tolerabil nu rezulta din cauza unei regii de exceptie, ci tocmai ca daca stai si te uiti mai bine .. ai un pic de cartoonish atmosphere in tot filmul (de fapt e ca un fel the "The Incredibles" intr-o nota mai serioasa), care atmosfera mai justifica ceva overacting pe ici pe colo.

So .. pentru ca deja am scris muuult :) si nici nu prea mai am idei, ce pot sa zic ca o concluzie scurta e ca ambele titluri merg perfect de vazut ca "filme de vacanta" = just plain entertaining fun .. chiar daca valoric au un pic de diferenta intre ele ..

Rating:
SH 2 - 4 out of 5
MI 4 - 3 out of 5

Real Steel (2011)

Ok .. Stiu .. "Real Steel" nu suna potrivit pentru perioada curenta, dar titlul inseala. Chiar daca filmul a fost lansat prin octombrie, eu zic ca intra in ton cu sarbatorile de iarna. Motiv din care l-am si ales ca subiect (bine .. nici n-am prea avut optiuni vazute recent). Din start o sa zic insa ca ratingul de final e pur obiectiv. Daca ar fi sa ma raportez la "the usual feeling" care e asociat cu zilele astea (sorry, alta exprimare mai fericita n-am la indemana :) you know what I mean), atunci ar fi mai sus cu un punct vis-a-vis la cat de bine se pliaza.

Avem un soi de family story cu un happy end mai mult decat previzibil, dar nu-i o mare problema :) you want it like this & you get what you want. Pe scurt, intr-un viitor nu foarte departe boxul profesionist a fost inlocuit cu robot fights. De acolo si titlul ... Competitorii sunt proprietari de masinarii de otel care se bat in ring pe baza de remote control - by joystick, voice, sau chiar mimica miscarilor executate in afara ringului de player (idee interesanta actually .. ma-ntreb daca n-ar avea potential real cand robotica ar ajunge mai advanced). In contextul asta, avem un ex-boxer real, reprofilat pe noul "sport", care incearca cu chiu cu vai sa faca ceva bani dar o cam da in bara si nu doar "profesional" ci aparent pe toate planurile. Amica, proprietarul atelierului de roboti care devine aproape falimentar dupa esecurile tipului, ii cam da papucii. Fiul, de vreo 10-11 ani, il injura pentru ca dupa ce l-a parasit la nastere, dupa decesul mamei a mai "vandut" si custodia unei matusi (sau mai exact sotului respectivei). Well .. ce sa zic mai mult. Daca vezi primele douazeci de minute deja te prinzi in mare cam ce urmeaza. Si deja am spus ca finallul e in tenta pozitiva. Asa ca .. it's enough :)

Nu am in ce detalii filmice sa intru. Nu pot sa zic ca am asistat la ceva care m-a impresionat punctual in vreun fel ( well .. o sa ma abtin sa incep sa fac "analiza" pe zambetul lui Evangeline Lilly pentru ca ma tem ca nu-i de interes general :) ). Filmul overall insa cum am zis-o e perfect daca vrei ceva light, care sa-ti induca (sau sa accentueze) un mood pozitiv-optimist, si sa fie si suficient de alert ca sa te prinda. In plus, in ciuda actiunii, a titlului, contextului de fighting, etc .. rezultatul dupa mine e ceva destul de non-violent (remember, robots fight, not the people) ca sa cam taie orice limita inferioara pentu categoria de varsta din target. E un pic prea .. cum sa zic .. american dupa mine = the obviously happy end, o serie de clisee/faze de dat ochii peste cap + (a bit of spoiler here) la final am avut o senzatie usoara ca am vazut un remake la "Rocky". Dar tocmai asta il face ce am zis mai sus ca e = sort of fit for this time of year. Ocazie la care, transmit si eu "Sarbatori fericite!" to everybody ;)

Rating: 3 out of 5

Babette's Feast (1987)

Am bafta din cand in cand sa nimeresc cate un film care imi pica bine atunci cand il vad .. si care daca l-as vedea la alt moment probabil m-ar lasa destul de rece. Asa s-a intamplat cu "Chocolat" cand l-am vazut prima data. Ma refer la partea cu lasat rece. Si nu din cauza ca l-am vazut iarna intr-o sala de cinema care tot timpul a fost prost incalzita. Pentru ca s-a intamplat si a doua oara. Si ma tem ca si a treia (da, cumva am reusit sa vad filmul ala de macar trei ori). Dar inainte de "Chocolat" a fost "Babette's Feast". E o productie daneza, destul de veche, si care chit ca are un subiect oarecum similar, pe un buget mult mai mic, si e probabil si mai slow si mai boring, totusi azi mi-a mers la suflet ca sa zic asa .. cu accent pe azi. Nu ca ar fi ceva special azi, dar pur si simplu s-a intamplat = probabil alta data nici n-as fi avut rabdare sa trec de jumatate. Well .. am inceput cu un intro destul de lung, si nu foarte la obiect, de fapt pentru ca mi-e cam greu sa scriu despre film din anume motive expuse mai jos. Dar cum ora e tarzie, sper sa termin repede fara sa zic mai mult decat as vrea.

Cine ma stie ceva mai bine, probabil nu m-a auzit vorbind vreodata (la modul serios = in depth) despre religie, credinta, etc, samd. Motivul - dupa mine e o chestie personala, as in your own, yours only & only for you. Asta daca nu esti preot, imam, rabin, vrei sa intemeiezi vreo secta, etc, samd si intra in atributiile jobului sa deschizi gura vis-a-vis de subiect. In caz ca nu, e problema ta in ce priveste convingerile proprii si punct. Deja am scris mai mult decat suficient pentru unde vroiam sa ajung. Si anume ca filmul de fata s-ar putea sa fie nerecomandat din start anumitor categorii de privitori: pe de o parte crestinii fanatici (sa-mi fie iertat termenul, dar exista) s-ar putea sa-l considere usor in batjocura pana la un punct destul de avansat, dar daca rezista totusi pana la final probabil ar fi destul de satisfacuti de deznodamant incat sa se apuce a doua zi de impartit Biblii prin cartier in loc de postari pe IMDb cu "Anti Christian movie" (asta-i citat din ce gasesti pentru "Chocolat" by the way care nu-i departe); pe de alta parte n-as recomanda filmul nici celor ce-s atei convinsi, pentru ca (si ar trebui sa fie clar ca n-am dat nici un spoiler mai sus vis-a-vis de ending) astia ar fi satisfacuti probabil cap coada de film si s-ar apuca de extras scene pentru fb, blogul propriu, wherever sub un titlu de genul "Indobitocirea Maselor. There is no God. Hai la o bere.". Poate is un pic prea radical, dar in ce-i mai sus ma refer la extreme. Daca ma gandesc bine, cred ca, oricat de incredibil ar parea dupa ce vezi filmul, ar prinde mai bine la un musulman, budist, etc. care probabil l-ar privi mai detasat si ar vedea mai clar ideea de fond (pe de alta parte probabil ar fi cam acelasi lucru, daca in film s-ar schimba contextul un pic si cita din Coran de exemplu). A .. era sa uit, mai e o categorie la care ma indoiesc ca merge, dar din alte motive: vegetarieni inraiti, desi aici totusi cred ca (presupunand ca nu intra si in una din clasificarile de mai sus) s-ar gasi destui deschisi suficient la minte sa prinda mesajul din spatele subiectului. Care subiect e ...

... o cina. Mda, ma rog, asta e punctul culminant al filmului - a dinner. Stiu ca m-am lungit pana aici si n-am zis mai nimic, dar nici n-o sa spun. Deja am facut referire la "Chocolat". Ce-i aici nu-i departe, iar "Chocolat" ca exemplu nu prea e un film care merge descris ca subiect pentru ca nu prea ai cine stie ce lungime pe un fir de actiune. Ce pot sa zic, in cazul de fata, e sa ai rabdare si sa fii atent la detalii (is chestii minore, dar care undeva prind un sens, mai mult sau mai putin explicit - ex: think why he sent her to them .. is cryptic, I know :) dar la cat de boring pare filmul in prima parte poate reusesc sa trezesc un oarecare interes).

Sper ca n-am lezat pe nimeni cu ce-am scris mai sus. Oricum, daca am lezat pe careva ar trebui sa fie cam toata lumea :)) , deci asa ca sa scap de toti viewerii (ca si am multi). Inca o data precizez ca paragraful cu pricina implica categoriile cu vederi extremiste. Incredibil dar adevarat, exista si de mijloc (da, de mijloc) sau mai moderate. Dar deja incep sa fac ce am zis ca nu fac ... Asa ca inchei. Inainte totusi... daca am tot vorbit de privitorii care poate ar fi bine sa evite filmul, ar fi cazul si sa-l recomand cuiva. Daca ai vrut ever in your life sa faci sau sa duci la bun sfarsit ceva si soarta, norocol, the kismet, etc n-a fost inca prea ingaduitoare cu tine si te-a purtat prin alte directii, see this. You won't regret it (ma rog .. e recomandat anyway sa nu fii depresiv notoriu :))) pe asta am uitat-o).

Rating: 4 out of 5

Ca sa pastrez totusi actiunea atata cat e (= minima) not spoiled, am preferat ce-i mai jos, care numai trailer nu se cheama a fi. However, un search pe YouTube duce repede la un clip care prezinta o recenzie de 3 minute a unui critic de la NY Times. Problema e ca s-ar putea dupa sa nu mai ai rabdare cu filmul (desi nu-ti da chiar the main stuff), dar pentru cine vrea more info can look for it.

Repo Men (2010)

Din pacate nu mai am la ce sa fac preview, si sunt silit sa recurg la ceva vazut un pic mai demult fiindca saptamana curenta n-am avut timp de filme. Dar cum "demult" n-a fost chiar asa long ago si "Repo Men" e un SF care m-a surprins relativ placut am din fericire subiect. As fi preferat totusi altceva mai accesibil pentru ca trebuie sa incep zicand ca tre' sa ai ceva stomac ca sa poti vedea filmul cap coada (no pun intended :), you'll get it when you'll see the movie) ...

Care-i ideea ? Pai, pe scurt avem de-a face cu un viitor nu foarte departat in care exista posibilitatea de a-ti salva viata (vorba vine ...) apeland la "The Union" - un soi de corporatie care se ocupa cu servicii medicale ce constau in transplant de organe fara cozi de asteptare. But, there's a catch ... Primo - tarifele sunt exorbitante si in general implica rate cu dobanda. Secundo - in caz de neplata, proprietatea companiei = ficatul, inima, etc se returneaza .. cu forta. Adica respectiva corporatie are un departament special de recuperatori cu abilitati chirurgicale .. ceea ce face filmul un pic mai bloody zic eu decat ar fi cazul. Ca idee, daca reusesti sa treci de primele 5 minute it's fine :) .. you won't get much more intense than that (just more bloody dar efectul maxim la nivel de psihic eu zic ca e depasit ..).

Fara sa spun prea multe, povestea urmareste doi recuperatori, buni amici, dintre care insa unul mai adauga involuntar la problemele de familie date de slujba si una fizica = o inima de imprumut. Mai multe detalii in film. Ideea e ca pana la momentul respectiv, scenariul face probabil cam tot posibilul (incepand de la cele 5 minute de start amintite) sa te dezguste. Nu neaparat atat vizual, cat relativ la ideea de "umanitate" care o transmite. Cu alte cuvinte ai one side of the story - cea din partea "repo service". Dupa ce omul nostru se trezeste cu alta inima, incet incet ajunge in cealalta tabara (no spoiler here, era probabil evident) - a celor cu potential de a fi vanati daca n-au rata achitata. Si ceva se schimba, evident si in tonul filmului. Pe langa asta trebuie sa zic ca povestea capata ceva complexitate, iar finalul e unul care are sanse sa te surprinda. Fara sa divulg mai mult decat e cazul, cel putin pentru o parte din ce vezi daca o sa-ti lase o impresie ca prea e tras de coada, just wait ...

Nu prea am timp de scris mai mult. Actorii din rolurile principale - Jude Law, Forest Whitaker, Alice Braga, Liev Schreiber fac o treaba excelenta. Ce as puncta totusi in special e coloana sonora care e superba. Nu mai tin minte exact ce tine de main composer = Marco Beltrami, dar ce mi-a ramas in cap e utilizarea a catorva bucati pe ici pe colo care au un efect extrem de puternic pe scenele asociate. De ex. daca nu le-ncurc ... alea 5 minute de start pe care tot insist se desfasoara pe o varianta a the well-known "Sway". Ca sa completeze, simetric, Dave Stewart (care ar trebui sa sune cunoscut macar prin "Lily Was Here") are un song pe partea de credits de la sfarsit, care pica atat de bine plasat drept concluzie incat m-a facut sa stau cu ochii in ecran pana la capat.

Ca idee de final e un film care dupa mine e underrated, dar din pacate si aici trebuie sa recunosc ca ar fi motive, e probabil din cauza excesului de duritate. Anyway .. trust me .. chiar si asa nu e chiar complet gratuita = daca iti plac SF-urile cu ceva substanta merita vazut.

Rating: 4 out of 5

Part 2 of Winter-Spring 2011-2012 Movie Preview

Intru direct in subiect ca iar scriu tarziu si ma apuca dimineata daca ma lungesc. Presupun ca toata lumea a auzit de Tarzan. Nu stiu cine a auzit insa de John Carter. Care-i legatura ? Amandoi tin de acelasi autor - Edgar Rice Burroughs - cu un suficient numar de carti care-i au featured pe coperta (individual, nu impreuna, evident - primul e ratacit prin Africa, celalalt pe Marte). Ei .. daca Tarzan a beneficiat de suficienta popularizare secolul trecut, anul viitor in Martie pare-se ca avem prima productie de buget masiv pentru John Carter. Pentru mine arata cam ca un YASM - Yet Another Superhero Movie ... dar om vedea ...



Daca tot ne invartim pe zona de literatura americana trecem la alt Edgar. "The Raven" care for me e top of the list pe primavara viitoare ca asteptari e un amestec aparent destul de ciudat intre povestirile intunecate ale lui Edgar Alan Poe cu .. Edgar Alan Poe himself. Ce poate nu se stie, si intamplator am aflat si eu destul de curand cand mi-a picat o carte in mana, e ca Poe a fost un personaj destul de complex sa zicem pentru inceputul de secol XIX in care a trait pe langa partea de proza fictiva mai avand si o serie de eseuri legate de originile universului, fizica, etc ... nothing really serious din ce stiu dar oricum interesant de citit. Ma rog, pana ce nu incep sa bat campii aiurea prea tare, revenind pana la urma la productie care in definitiv ma indoiesc ca are vreo treaba cu the real Poe in afara de partea literara, e de amintit regizorul: James McTeigue asta fiind pana la urma motivul pentru care astept filmul. Mai exact nu cred ca o sa fie comparabil cu "V for Vendetta", dar daca e peste "Ninja Assassin" deja e foarte bine.



Cum n-am avut animatii de tura trecuta pana acuma inchei cu Martie 2012 (in Ro prin Aprilie) cu "The Pirates! Band of Misfits". Dupa cum zice si trailerul, filmul e produs de acelasi studio - Aardman - care a scos "Chicken Run" (pe care eu inca n-am apucat sa-l vad) si seria de shorts + the movie cu Wallace & Gromit, care dupa mine is geniale. Din pacate insa Nick Park care a impuscat cateva Oscaruri cu respectivele nu apare asociat de nici un fel cu titlul de fata. Oricum, eu tot sper la ceva peste medie ...



In Aprilie avem "Safe" care dupa mine pare a fi un fel de "Mercury Rising" reloaded. In caz ca nimeni nu-si mai aduce aminte de "Mercury Rising" nici nu prea are de ce, e un film cu Bruce Willis dinainte de 2000 care a fost un rateu masiv. Dar macar l-a avut pe Bruce Willis ... Aici pe langa un subiect reincalzit mai avem si pe Jason Statham reloaded (sincer ma-ntreb daca omul asta n-ar putea sa-si optimizeze un pic cariera = sa toarne mai multe filme o data, oricum e acelasi rol peste tot).



Cum deja se observa ca nu prea mai am titluri pentru primavara viitoare, chit ca nu ma omor dupa comedii alta optiune pentru urmatorul Aprilie nu mai am in afara de "American Reunion". E un sequel. La "American Pie". Al catelea ? Habar n-am ... n-am mai stat sa numar ...



In caz ca s-a uitat cumva invazia de superheroes din ultima vreme, nu-i o problema - in Mai la anul revin cam toti in "The Avengers". Cum is satul pana peste urechi de gen, nu mai stau sa-i mai enumar, sunt in trailer ...



Inchei (fara prea mari sperante) cu "Battleship" fiindca cam asta e ultimul trailer momentan disponibil pentru finalul de primavara viitoare. Singura chestie care m-a facut sa-l dau e faptul ca l-am vazut pe Liam Neeson pe-acolo dar nu stiu daca e suficient sa garanteze ca n-o sa avem un Transformers acvatic ...



Next time I'm back with a movie. Ciao ;)

Part 1 of Winter-Spring 2011-2012 Movie Preview

Imi place cand ajung la perioada asta din an. Ma bate gandul s-o fac mai in detaliu = cu mai multe titluri, si mai des = every season, nu numai la inceput de iarna si vara. In afara de "Oscar month" is singurele intrari unde nu trebuie sa-mi mai bat capul sa gasesc un film rezonabil de vazut ca sa am ce scrie si sa nu transform blogul in ceva de genul "movie junkyard blacklisted titles". Pe de alta parte trebuie sa recunosc ca de obicei cam jumate din ce-i amintit pe-aici se dovedeste ulterior a candida cu succes pentru asa o lista. So, pentru a nush cata oara, again & repeated :) - this is just a preview - nu o recomandare. Now, let's start with the winter season ( ca si data trecuta, luna de lansare e cea anuntata oficial - de obicei in US, in Ro poate fi more or less delayed ) ...

Primul titlu pe Decembrie - "Tinker Taylor Soldier Spy" - a fost prezentat deja pe la cateva festivaluri + lansat in UK (in Ro, ca tot ziceam mai sus de delays, se pare ca ajunge prin Februarie tocmai ...). Nu stiu inca ce zice critica. Ce-i pe IMDb pare a fi de bine dar nu exceptional. Pentru mine insa e de ajuns, filmul asta interesandu-ma cel mai mult din ce se anunta in perioada urmatoare. Un motiv ar fi ca e un "spy thriller" de "moda veche" ca sa zic asa, gen care la mine a prins cam totdeauna, deci din cauza asta is subiectiv. Ca idee e o ecranizare (reecranizare de fapt) dupa un roman de John le Carre - "The Spy Who Came in from the Cold", "The Russia House", "The Tailor of Panama", "The Constant Gardener". Cine a vazut ceva din cele amintite poate intui ca probabil nu e ceva extrem de alert ca actiune, autorul avand un stil tipic as putea zice printre altii ( ca Ludlum, Forsyth, Higgins, Clancy ... :) ok, ma opresc .. am zis ca-mi place genul :) ). Pana la urma totusi e un film si nu-i vorba doar de carte, iar pe partea asta singura chestie care tre' s-o zic e ca regizor e Tomas Alfredson. Stiu ca mai mult ca sigur numele nu zice nimic. Acum aproape trei ani aveam o intrare pe blog despre un film numit "Lat den ratte komma in" in suedeza originala - sau "Let the Right One In" in varianta americana ulterioara pe care am preferat s-o sar, film care pentru mine ramane unul din cele mai bune vazute de cand am pornit blogul asta. Concluzia ( promit ca la the next ones n-o sa-mi ia sa scriu atata :) ) e ca ma astept la suficient de mult din combinatia asta de regizor - autor ...



Raman pe zona "British" cu o continuare : "Sherlock Holmes: A Game of Shadows" . Considerand ca echipa - Guy Ritchie & co. - de la primul film pare a se fi pastrat, sper sa fie la fel si pentru calitatea filmului (care pentru mine a fost surprinzator de ok avand in vedere modul de abordare pentru subiectul "clasic").



Am stat ceva pe ganduri, dar am zis pana la urma sa dau totusi credit pentru final de Decembrie (in Ro iar prin Februarie) pentru ... "War Horse", in fata altor remakeuri sau sequels desi trailerul, storyul aparent si nici titlul nu prea ma ajuta... Totusi e Spielberg ca regizor, si chiar daca feelingul pare a fi ceva de genul unui mix intre "Secretariat", "Seabiscuit", "Black Beauty", "pick your favorite horse movie" si "Saving Private Ryan", eu sper la ceva macar de nivelul a "Empire of the Sun" (de care nu stiu de ce mi-am adus aminte fix acum ...). Anyway, presimt ceva Oscar nominations pentru partea tehnica, asa ca ...



Pentru luna Ianuarie is extrem de subiectiv in previews :D, sorry but I can't help it ... Primul titlu e "Haywire" = tura asta o varianta ceva mai moderna decat cea clasica de mai sus de "spy thriller", regizata de Steven Soderbergh. Cu exceptia "The Informant!" omul asta m-a cam lasat rece complet cu orice film, dar cum ziceam tura asta is subiectiv. Motivul ar trebui sa fie evident :p ...



Numarul doi pe lista din urmatorul an e al patrulea "Underworld: Awakening". Ce sper e ca nivelul sa creasca din nou spre cel din primele doua, care pe zona "commercial vampire movies" cred ca pentru mine is top of the list = peste "Blade" sau altele (la "Twilight" n-am rezistat decat la unul). Al treilea "Underworld" a fost .. semi-varza ca sa fiu bland. Deci mai rau ar fi dezastru ... Si cum cel de fata pare a fi primit un buget mai marisor, in teorie investitia ar trebui sa fie pentru ceva mai ok (desi ...). All in all, Kate Beckinsale is back ;), so that's enough for me ...



Nu stiu cat ar mai fi de vazut pe langa ce-i in trailer in "Man on a Ledge", dar alta optiune mai buna n-am timp sa caut pentru incheiat cu Ianuarie. In plus, actiunea pare a fi totusi relativ originala ca idee pentru un thriller. Iar pe langa asta in sfarsit am ocazia sa o vad pe Elizabeth Banks intr-un rol ce pare ceva mai consistent :) ...



Pe sistemul one "spy thriller per month", de la genul clasic pana la aproape ce pare a fi mai mult un action movie, in Februarie avem "Safe House". Starring Denzel, plasat cu un look "cool" pe un poster care zice ceva de genul: "No One is Safe .. Safe House" (lots of "imagination" there ..). Not much else to say, the trailer looks better though ...



In ciuda parerii generale mie mi-a placut primul "Ghost Rider". Al doilea insa dupa mine n-arata de loc la fel (si parca n-as zice ca-i de bine, chiar daca, inca o data, cam toata lumea a dat de podea cu primul). "Cuplul" regizoral Neveldine/Taylor a fost totusi ok in "Crank" (nu si in "Gamer" ...). Deci, nu stiu ... Anyway, a fost turnat mare parte in Ro :), so macar pentru asta ar fi interesant de vazut ce-a iesit ...



Pe final de Februarie (de fapt prin Martie in Ro) e anuntat "Gone". Am oarecare temeri pentru ca scenarista se pare ca a avut o contributie si la "Untraceable" (care zace pe undeva prin zona de rating 2 pe blog pe la mine daca-mi aduc aminte bine). Dar poate o fi fost partea buna din scriptul de acolo. La o prima vedere trailerul promite un thriller destul de bun ...



Well .. that was a short Winter upcoming list ;) next week comes the Spring ...

Chungking Express (1994)

Am avut un deadline saptamana in curs si mi-am propus sa vad ceva cu potential mare de recomandare, considerand ca n-am avut timp pentru mai mult de un film. Cea mai la indemana optiune a fost titlul de fata, ceva mai vechi, dar cu un rating destul de promitator pe IMDb. In plus regia e de Wong Kar Wai, unul din cele mai apreciate nume din zona asiatica. However ...

La mine filmul n-a prins. Nu stiu, poate o fi din cauza ca l-am vazut in doua bucati, la ore tarzii. Ironic, asta se sincronizeaza cu structura scenariului - filmul e un romance compus din doua story-uri complet distincte, plasate una dupa alta, fara nici un punct de legatura in afara locatiei de desfasurare (poate o mai fi si altceva, ori in clar, ori mai "deep", dar mie mi-a scapat). Motivul doi pentru care n-a prins la mine e pentru combinatia intre stilul usor haotic specific regizorului si faptul ca genul e tipul de romance in care n-ai cine stie ce fir al actiunii de urmarit (= in anumite puncte ajunge total incoerent si rezulta in reactii de tipul "what the ..." .. dar probabil din nou o fi si ora de vizionare + gradul de somnolenta de vina). Din cauza asta nici nu prea am ce detalii sa dau despre "poveste", care se rezuma mai mult la o combinatie de genul "momente din viata lui X, momente din viata lui Y, etc ..." where "momente" can be more or less unusual & out of common (altfel n-ar prinde chiar deloc).

Unul din principalele motive care m-a atras initial la titlul de fata (in afara ratingului de pe IMDb) a fost imaginea coordonata de Christopher Doyle. Si asta e principalul motiv din care nu-s complet dezamagit de ce am vazut. Dupa mine omul asta e cel mai bun director de imagine in activitate la ora actuala, desi n-am prea vazut mai nimic recent unde sa fie trecut la credits. Oricum, principalul motiv pentru lipsa de titluri e faptul ca tipul, australian la origine, lucreaza se pare mai mult pe continentul asiatic, si in general vorbind in productii care nu-s prea mainstream (probabil cel mai cunoscut titlu e "Hero" cu Jet Li din 2002). Nu am cuvinte sa descriu punctual ce am vazut in "Chungking Express" (asta nu vrea sa sune a superlativ, am vazut si mai bine - ci pur si simplu chiar habar n-am ce sa zic), dar din p.d.v. cinematografic e arta pura. Fara efecte, doar din camera si filtre, la nivel de tehnologia anului 1994, cu buget de Hong Kong. Poate pentru unii din cauza asta s-ar putea sa nu para spectaculos de loc, sau poate chiar annoying uneori, nu stiu ... dar oricum e ceva diferit, si sincer cred ca luat ori pe bucatele, ori per total poate fi folosit cu succes ca material didactic pentru o lectie de "camera handling".

Totusi, asta n-a fost suficient sa-mi salveze impresia generala. In concluzie n-as prea recomanda titlul asta decat din motivele de mai sus, sau daca ai chef de un "slow romance", ai creierul odihnit si cumva iti place la nebunie "California Dreamin'" (the original The Mamas & The Papas version) - am inceput la un moment dat sa numar de cate ori e "featured" in film, dar am pierdut sirul ...

Rating: 3 out of 5 (mainly for cinematography)

# 4 # .. & Drive (2011)

... Am ajuns la 4 ani de blog ceea ce e un adevarat miracol considerand ca pana si acuma scriu intre doua reprize de work .. si ar fi bine din cauza asta sa nu ma lungesc ca de obicei :) Asa ca o sa las orice "bla-bla" aniversar si trec la film. Avand in vedere "ocazia" curenta as fi vrut sa am ceva care sa pot recomanda la maxim, dar cum n-am apucat sa vad nimic mai bun trebuie sa ma multumesc cu ceva aproape acolo.

"Drive", in viziunea IMDb ar fi cel mai bun film iesit pe ecrane anul curent. Deci pe teoria ca titlurile din top 250 de acolo merita aruncat un ochi pot sa confirm si eu ca nu e timp pierdut (la partea cu cel mai bun n-as putea insa sa ma pronunt). Ca gen e ceva intre un film noir si un thriller. Povestea e simpla ...

... Si se rezuma la o scurta perioada din viata unui tip care in mod curent lucreaza intr-un service si are contracte ocazionale de cascadorii in filme, iar in paralel mai face ceva bani si din activitatea de sofer pentru diverse actiuni nu tocmai legale. Nu prea as zice mai multe pentru ca asa cum am zis subiectul e destul de simplist. Ideea de baza e ca atunci cand lucrurile par sa mearga pe o panta destul de promitatoare intrezarindu-se o cariera de pilot de curse, orele suplimentare (= the 2nd job above) care decide sa le faca pentru a ajuta pe cineva cam dau totul peste cap. O sa ma opresc aici cu story-ul si o sa zic doar ca mi se pare interesant ca filmul e bazat pe o carte (interesant in sensul ca nu prea pot sa-mi imaginez cat de groasa e). Asta e de fapt partea care mi s-a parut ca scartaie cel mai tare si care ma opreste sa dau o recomandare din toata inima. Subiectul luat de capul lui e cam prea subtire, si n-as avea o problema, dar cred ca daca imi strofoc creierii mai gasesc cateva care se pliaza relativ bine pe aceeasi linie. Dar subiectul asta e pus intr-un film din fericire ...

Care film pot sa zic ca e absolut superb realizat din o gramada de puncte de vedere. In primul rand e slow paced, parte sustinuta clar de montaj (ai o gramada de "nothing happens silent scene" intercalate), chestie care probabil poate plictisi o categorie de privitori, dar dupa mine e ok asa cum e pentru ca aduce un contrast necesar pentru gradul de violenta al unor scene (the movie is rated R by the way). Al doilea aspect e imaginea by Newton Thomas Sigel, care are ceva filme cunoscute in CV ("The Usual Suspects", "Valkyrie", etc) dar nimic care sa se apropie de ce ai aici. O sa folosesc un cliseu dar nu-mi vine altceva in cap acu': e efectiv un festin vizual cap coada. Ai o gramada de scene care is atat de fain lucrate ca la un moment dat mi s-a parut ca vad ceva de genul unui promo continuu din ala cu "well known distinctive scenes from various movies". As putea sa ma intind aici si sa iau la puricat una doua, pentru ca mai ai si parte de interpretare ce se poate face pe suficiente din ele, dar o sa ma rezum la un mini spoiler dupa trailer = jumatate doar din probabil una din cele mai bune secvente din film. Al treilea punct care are o contributie majora la rezultat e coloana sonora. M-ar multumi sa vad macar o nominalizare pentru Cliff Martinez la Oscarurile de anul viitor, care dupa Trent Reznor de anul asta ar confirma ca avem un nou val de synth based stuff a la '80s dar adus la nivelul perioadei actuale. Oricum, pe langa partea asta filmul mai are integrate si un numar de songs care is excelent alese (intr-un stil care aduce oarecum a Tarantino). Overall, e cel mai bun soundtrack care l-am auzit anul asta ( you can get a glimpse of it below ;) ).

Ar mai fi de zis si de altele. De partea de sound editing sau de actori de exemplu (m-as astepta la ceva nominalizari pentru Albert Brooks, excelent rol negativ), dar nu prea mai am timp de scris :) Ca sa trag linia, raman totusi cu minusul dat de subtirimea storyului si de faptul ca filmul a fost apreciat in principal pentru regie. As putea sa inghit asta daca n-as fi vazut nu demult "Valhalla Rising" de acelasi tip, si tare ma tem ca e mai mult decizia independenta a fiecaruia din responsabilii cu partile de mai sus decat directia generala trasata de director (si as mai putea sa adaug ca is vreo doua scene care is un pic exagerat de teatrale si se cam rup de feelingul de cold noir). Oricum, e de vazut ;) ...

Rating: 4 out of 5

Unknown (2011)

Acum ceva timp vedeam un trailer pentru un film numit "The Double". Filmul nu l-am vazut (nici nu stiu exact daca a fost inca lansat de fapt la scara larga) dar ma tem ca nici nu mai are prea mult sens .. De fapt ma intreb daca n-a fost amanat ca sa fie turnat alt final. Pentru ca in cele doua minute care le are trailerul ai cam tot: intriga, actiunea si ce pare a fi the main twist. Da, stiu ... titlul la postarea curenta e "Unknown", nu "The Double". Dar pe langa genul ce pare comun = sort of a la Bourne spy thriller, mai e ceva similar, ghici ciuperca ce ... efectul trailerului evident.

Sa fiu fair ... "Unknown" e totusi un pic mai cenzurat in trailer, dar daca ai ceva filme vazute la activ e imposibil sa nu te prinzi de idee. Care mai e si confirmata din primele secunde ale filmului daca esti suficient de atent. Avem un cuplu format din Martin & Liz Harris, el fiind aparent un doctor in biologie invitat la o conferinta de top level in Berlin. Dupa ce ajung la hotel el realizeaza ca o servieta a fost uitata la aeroport & goes back. Cu un taxi. Care taxi (condus de o imigranta ilegala) ajunge intr-un rau (I guess it's called Spree). Salvat cu chiu cu vai de tipa care conducea taxiul Mr. Harris se trezeste din coma dupa patru zile la spital, fara nici un act, si intrigat ca nevasta a uitat complet de el fuge repede s-o caute. But ... no love ... sau mai exact surprise ... o gaseste impreuna cu sotul, un nou dr. Martin Harris, cu pasaport, poze de familie, amintiri din copilarie, etc, samd. Si cum doamna Harris pare a-l prefera pe cel nou, singura optiune ramasa (si strongly suggested de paza hotelului) e drumul inapoi la spital, urmat de inevitabila intrebare "Who am I ?". Ei .. n-o sa mai continui mai mult. Am zis deja "a la Bourne" la inceput si mai e si trailerul (pe care inca stau si ma gandesc daca e bine sa-l postez). "Compensatoriu", cica ar fi si un oarecare twist de final, dar sincer sa fiu cam paleste in comparatie cu restul actiunii ca sa se califice ca eveniment de impact major in poveste.

In afara faptului ca filmul e ultra-spoiled daca vezi trailerul, pana la urma daca n-o faci o sa ai totusi parte de o productie destul de buna. Si iar trebuie sa ma refer la Bourne = te-ai putea astepta la ceva ce tinde spre acelasi nivel. Liam Neeson e ok ca main character (care spre deosebire de asteptarile mele e totusi destul de diferit de rolul din "Taken") iar actiunea e destul de densa ca sa prinda ca gen. In plus ai si o imagine care e chiar faina in unele scene (ex: intro-ul). However ... scenariul e un pic tras de coada vis-a-vis de multe aspecte = de la tipul de "amnezie" a personajului principal pana la imaginea comunitatii stiintifice oferita (finantari de la printi arabi invitati la conferinte de top tier in biotechnology ... come on ...).

Concluzia, ca sa revin la ideea de start, e ca daca ai chef de un action thriller decent si dupa ce-am scris eu mai sus pare o optiune ok, poate e mai bine sa sari peste trailer. E probabil unul din putinele cazuri unde zice mai mult decat my long writings :) ...

Rating: 3 out of 5

... but :p if you want the short version :

The Warrior's Way (2010)

N-am prea mult timp la dispozitie asa ca intru direct in subiect. "The Warrior's Way" e un mix destul de ciudat intre un western si ... "Ninja Assassin" despre care scriam nu demult. Cu alte cuvinte ideea de baza e cam aceeasi = avem un asasin caruia intr-o zi i se face lehamite de "job", coduri de onoare a clanului, juraminte de fidelitate sau alte chestii de genul asta si-si ia lumea in cap ... evident cu toata armada de fosti colegi de breasla in urma lui hotarati sa-l transforme in tocanita japoneza.

Desi contextul e relativ similar, "The Warrior's Way" e totusi alta poveste pana la urma, si de data asta cu accent pe "poveste". Mai exact de la prima scena iti da senzatia de sort of "fantasy story" avand un narator in background si o cromatica destul de colorata (dar picturala, un plus deci pentru imagine) care se pastreaza pe tot filmul si care inevitabil iti da o senzatie de ireal. Dar, revenind la poveste, daca in "Ninja Assassin" , the "rogue one" avea o problema personala de impartit cu seful de clan si intentia finala era de "comeback revenge with guns ... pardon shurikens blazing", aici asasinul nostru vrea la pensie pur si simplu. Asta, plus o idee fixa de a pazi ultima reprezentanta (avand venerabila varsta de cateva luni) a unui clan inamic care cica trebuia decimat complet conform clauzelor pentru ultimul "contract". Si cum Japonia e o insula = cam mica sa se ascunda, decizia e de a emigra spre vest, care e cel salbatic in cazul de fata. Si asa ajungem la locul actiunii = un orasel semi-fantoma, sediu al unei trupe de circ intr-un continuu somaj, si care e calcat periodic de o banda de ex-combatanti din Razboiul Civil care au ramas cu ceva munitie in plus. Chestie care probabil se vede deja pe unde duce, omul nostru neavand nici o sansa de a imbratisa cu succes noua cariera infloritoare de patron si angajat principal al spalatoriei locale.

Am zis deja mai mult decat suficient dar mai e destul. Fara detalii (pana la urma se vede si prin trailer deci no spoilers), nu pot insa sa ma abtin sa nu mai pomenesc ca la toata salata anterioara se mai adauga si un romance + un oarecare iz de "Karate Kid". Si inca mai ai si altele de vazut, mai ales in ce priveste the way the story goes ... Ceea ce totusi,incredibil duce pana la urma la un melanj mai mult decat comestibil si chiar interesant as putea zice, mai ales daca nu ai asteptari de cine stie ce "masterpiece" si vrei doar un action movie. Ca downside, filmul e full de clisee si scene SF-istice desi asta pana la urma cum sa zic ... vine cu actiunea in sine = cred ca ar fi parut mai ciudat sa lipseasca decat sa fie acolo. Deci, the real downside pentru mine cel putin a fost altul ... Si trebuie sa revin la comparatia cu "Ninja Assassin". Acolo parca povestea fiind mai putin haotica a prins ceva mai bine si in plus ce ziceam si in ce-am scris, personajele in special cel negativ sunt pretty well developed. Nu ca aici n-ar fi, dar parca nu-i chiar acelasi lucru ... Oricum, pentru un debut regizoral si scenaristic (ca asta e), rezultatul e sincer mai mult decat laudabil. Deci, desi dupa mine "Warrior's Way" e ceva mai jos totusi, considerand ca IMDb-ul le da cam la fel de underrated pe ambele, o sa fac la fel ca pentru "Ninja Assassin":

Rating: 4 out of 5



PS: Cum soundtrackul cu iz de spaghetti western a la Morricone care "condimenteaza" actiunea a fost inlocuit mai sus de ceva complet diferit ... ma simt dator sa mai dau un link, chit ca nush cat o sa reziste :

Fase 7 (2011)

I'm back to zombie movies ... da' fara zombie :) . Pentru cine a vazut "Rec" (sau "Rec 2" .. sau remakeul american "Quarantine"), "Fase 7" e destul de usor de descris. E o productie argentiniana (deci tot in spaniola se vorbeste ca sa fie si mai similar) in care ai 90% acelasi "setup" = un bloc in carantina din cauza unui virus (global de data asta, nu doar in cladire), cu singura diferenta ca nu mai ai partea de horror = in cazul de fata "the infection" duce in scurt timp la "bye bye, cruel world" fara manifestari violente cauzate de boala. Normal vine intrebarea (mai ales pentru amatorii de horror), pai si atunci ?

Pai, in primul rand "Fase 7" nu e un horror. Sau cel mult ar putea fi numit "horror social". Adica, manifestari violente ajungi sa ai pana la urma, chiar daca nu-s cauzate de "zombificare" in sine, ci de efectul pe plan psihologic al intregii situatii de criza in randul celor aproximativ cinci vecini (solo sau family). Ceea ce face ca filmul sa fie mai mult pe undeva intre granita dintre un thriller si o comedie neagra. Ultima parte ar putea incepe cu descrierea locatarilor care populeaza partial scara unui bloc. In prim plan avem un cuplu de tineri, proaspat mutati la unul din etajele superioare, el fiind un tip obisnuit visand de fapt la o alta locuinta undeva spre munti in mijlocul naturii, iar ea fiind gravida in luna a saptea si luandu-l la misto ca nu-i genul care sa supravietuiasca fara tehnologie o saptamana. Vecinul de palier e un fost agent de asigurari de viata care aparent are ca hobby ... blindarea masinii personale in timpul liber (just to start with ...). Probabil unul din motivele, pe langa paranoia legata de teoriile conspirationiste, pentru care sotia se pare ca si-a luat lumea in cap si l-a lasat solo cu fiica de vreo 7-8 ani. Undeva la un etaj inferior, locuieste solitar un batranel aparent inofensiv ce pare a fi cel mai amabil dintre colocatari in sensul unei relatii de "bun vecin" cu noul cuplu mutat in bloc. Si mai jos, avem alti doi indivizi cu ceva familie, ambii indreptandu-se spre varsta a treia ce par a se intelege de minune unul cu altul in ciuda faptului ca pe cat de coleric pare a fi unul pe atat de calm si diplomat pare a fi celalalt. Ei, cam asta ar fi, in principal, configuratia de locatari care pe parcursul filmului reusesc sa transforme blocul intr-un adevarat front. "Razboiul" porneste se pare de la cei doi de la baza blocului care vor musai sa il mute pe batranelul de la mijloc intr-o ... carantina in carantina, pe motiv ca ar fi cica bolnav. Evident, criza de food, medicamente, etc (elementul clasic in filmele de gen) are si ea un rol in ce urmeaza. Iar in ce urmeaza, vedem cam in ce se transforma/prin ce trece omul nostru pasnic de la ultimul etaj care se chinuie cu chiu cu vai sa-si tina sotia intr-un con de umbra = departe de ce ajunge sa se intample pe scara blocului.

Dupa mine, partea cea mai tare din film e umorul negru, destul de fin (= "ascuns" practic in spatele actiunii) despre care n-o sa mai zic nimic si o sa-l las ca full surprise. Tot ca surpriza (cel putin partiala) pot sa zic ca vine si finalul = who survives, pentru ca pana la urma cam asta e tema filmului, mai in gluma mai in serios - "supravietuirea printre vecinii de bloc". Ceea ce face filmul interesant e tocmai asta, si anume ca se dovedeste ceva mai dificila decat a rezista la epidemia existenta. N-o mai lungesc cu tehnicul, ca oricum scriu pe fuga - dar ar fi fost de zis cate ceva macar despre coloana sonora (u can hear some in the trailer). Overall, e un film care poate fi in acelasi timp si (sort of ..) fun to watch dar care in suficiente faze te mai poate pune si pe ganduri.

Rating: 4 out of 5

The Next Three Days (2010)

John Brennan: So, the life in times of Don Quixote, what is it about?
Female College Student: That someone's belief in virtue is more important than virtue itself?
John Brennan: Yes... that's in there. But what is it about? Could it be how rational thought destroys your soul? Could it be about the triumph of irrationality and the power that is in that? You know, we spend a lot of time trying to organize the world. We build clocks and calendars and we try to predict the weather. But what part of our life is truly under our control? What if we choose to exist purely in a reality of our own making? Does that render us insane? And if it does, isn't that better than a life of despair?

Stii care e partea cea mai interesanta din film ? Ca tot ce urmeaza, cu apogeul intr-un final compus din "The Next Three Days" ascunde sub fatada permanenta data de monologul de mai sus exact contrariul (daca ai ochi sa vezi, urechi sa auzi, si cap suficient per total ca sa pricepi). Tot triumful irationalitatii (oricat de "cool" ar suna) are un plan de organizare in spate. Care indiferent cat de "dement" e, tot plan ramane. Si care in toata dementa lui e calculat suficient de abil ca riscurile sa stea intr-o oarecare limita. Iar daca "irationalul" impinge limita proprie prea departe exista din nou un ultim "rational" care are grija ca macar pentru cei din jur sa existe un mecanism de failsafe. De asta si sunt semne de intrebare peste tot mai sus :) Pentru ca raspunsul la fiecare intrebare e discutabil, din perspectiva efectului for yourself ? sau for the others around ?. Cel putin pana la ultimul ;) unde toata dementa exterioara ar fi bine sa asigure in spate un raspuns unitar in final. Care e ala in cazul de fata ?. Watch the movie :D

Asta e de la cap la coada filmul despre care scriu azi. Sau mai exact interpretarea alegorica vis-a-vis de ce ni se desfasoara pe parcurs de doua ore prin fata ochilor. I'm sorry ca am inceput asa (habar n-am cat de inteligibil a fost), si sper ca n-am speriat (definitiv) si jumatea de mana de readers care mai aterizeaza pe aici, dar (for some reasons) nu m-am putut abtine :) Pana la urma asta e esenta (the deepest level, pentru ca mai e si ceva mai sus de asta), si nu se intampla prea des sa ai asa ceva in ce vezi pe ecrane zilele astea (cel putin nu la intensitatea/nivelul de aici), deci mi-ar fi parut rau sa n-o punctez. Subiectul in sine al filmului e simplu - un profesor de literatura se trezeste intr-o zi cu politia peste el in casa ridicandu-i sotia si bagand-o la puscarie pentru o crima petrecuta cu o zi inainte. Ramas singur cu un fiu de vreo 6-7 ani, incearca toate posibilitatile sa o salveze legal de la o condamnare. Toate dovezile insa de la plasarea fix la locul crimei, pana la amprente si sange pe haine indica in mod clar verdictul de "vinovat". Iar de aici, dupa epuizarea oricarei posibilitati de apel, in ciuda resemnarii ei, lui ii ramane o singura solutie: iesirea ilegala din inchisoare, sau cu alte cuvinte s-o "evadeze" fara preaviz :) Asa ca omul nostru ajunge nevoit sa planifice ceva aparent irealizabil pentru conditia lui de cuminte dascal obisnuit asezat la casa lui. Asta e linia pe care merge filmul pana la sfarsit unde ai doua finaluri posibile : ii iese sau nu ( si acu' sper ca intro-ul prinde ceva sens :) ).

Cum ziceam mai sus, pe langa "the deepest layer" mai ai si altceva mai la suprafata - filmul e o romance drama pana la urma ca gen, in spatele imaginii de thriller, actiune, etc care poate o afiseaza. In general evit sa discut prea mult pe subiectul asta, dar iar, in cazul de fata nu ma pot abtine (cat o fi de subiectiv) sa nu-l calific ca "true" romance drama fata de gramada de "fake" stuff care afiseaza asta ca gen, dar is de la "abia atinge" pana la "complet paralel" cu ce tine de real. I don't know .. sa luam "the masterpiece" = "Titanic" care e ceva de genu' "I met three days ago on a boat the woman who's the love of my life, and now I'm totally and completely sure that I'm ready to die for her, drowned, shot, beaten or all together". Come on ... It just doesn't work like this .. not without second thoughts, in 99.99% cazuri. Pe de alta parte in "The Next Three Days" avem un individ care e casatorit de ceva timp, are un copil, pare a fi ajuns la un nivel aproape maxim de liniste interioara & happyness cu cei doi langa el din ce ni se arata in primele zece minute din film. Ceea ce face credibila (poate oi fi eu subiectiv, da na ...) atitudinea de "no matter the costs, jail is not the option for my wife". Inclusiv convingerea batuta in cuie legata de nevinovatia sotiei, chestie care by the way, e al doilea lucru pe langa rezultatul tentativei de evadare pe care o sa il afli cert ( = da sau ba, I won't tell :) ) abia la finalul filmului, desi probabil pe parcurs o sa fii mai toata vremea in asentimentul personajului principal.

Filmic, de punctat ar fi actorii, regia, scenariul si the music. La actori, rolul principal facut de Russell Crowe e bun iar in ceea ce o priveste pe incarcerata = Elizabeth Banks, as fi prea subiectiv :) asa ca ma abtin. Ceea ce e insa mai interesant e ca ai o serie de actori destul de cunoscuti in roluri secundare din care unele is de foarte scurta durata = Liam Neeson, Brian Dennehy, Daniel Stern, Olivia Wilde. Regia merge mana in mana cu scenariul = Paul Haggis (known for "Crash") si pot sa zic intr-un cuvant despre ambele (poate ceva mai mult pentru writing) ca rezultatul e "brilliant". Ai doua posibilitati la filmul asta: sa fii ghita contra si sa cauti gauri in desfasurare, pe care o sa le gasesti in mod sigur avand in vedere cat de irealista e totusi tematica (eu personal am prins una fara sa fac asta deci totusi sunt acolo) sau ... sa just go with the flow si sa apreciezi ceea ce totusi putine filme care au parte de actiune/thriller incearca sa faca = sa mai tempereze bucata "SF" transpusa in realitate cu secvente care dau peste cap un curs lin asa cum era de asteptat al evenimentelor. Cu alte cuvinte "the escape" nu ajunge sa fie chiar asa usor de executat cum si-ar fi inchipuit un profesor de literatura, incepand chiar cu faza de plan, fara sa mai pomenim de executie. And finally, the music ... Danny Elfman e compozitor principal, iar coloana sonora e superba. Am lasat asta insa pe final ca sa zic ca filmul vine pe langa soundul instrumental si cu ceva melodii cu parte vocala. Iar cum trailerul nu e foarte concludent/convingator (ceea ce pana la urma e bine, pentru ca o sa ai parte de o surpriza placuta cand vezi filmul), am zis sa il suplimentez un pic cu ceva ce se aude pe finalul sectiunii de credits, si de la care m-am abtinut eu sa adaug la bucata "filosofica" din intro, ca sa nu exagerez cu lungimea ( which is already done by the way :) ). Are si asta locul ei bine definit undeva in film in spatele a ce vezi in clar on screen : "Sometimes all it takes is a walk around the lake ..." ;) Enjoy !

Rating: 5 out of 5

Pontypool (2008)

YAZM ... Yet Another Zombie Movie :) Ma rog .. sort of ... = eu includ la "zombie movie" cam tot ce tine de horror/SF cu hordes of "infected" people (dead, undead, alive, whatever). "Pontypool" e totusi ceva diferit de orice am vazut pana acuma ...

In primul rand ar trebui sa zic ca e vorba de o productie indie dupa cum se pare, care a gasit o reteta destul de originala pentru scaderea costurilor. Toata desfasurarea are loc in cadrul unui post de radio, mai exact in jurul camerei de transmisie. Ma rog, pana la urma filmul e bazat se pare pe o carte, deci reteta e probabil venita implicit de-acolo. Si ca sa fie si mai putin costisitor (vorba vine), e un post de radio local, cu trei angajati on place, amenajat undeva la subsolul/baza unei biserici dintr-un orasel minuscul de prin Canada. Ce avem in film e un matineu intr-o zi de iarna, tinut de un tip care aparent e o "fosta glorie" in materie de radio dar al carui agent se pare ca nu reuseste sa-i gaseasca alt post mai rasarit la nivelul asteptarilor. Ceea ce incepe ca o sesiune obisnuita de transmisie ajunge incet incet sa se transforme in ceva undeva la granita cu credibilul. Mai exact, pe diversele canale/surse informative, incep sa fie primite stiri din ce in ce mai iesite din comun fata de linistea zilnica specifica pentru micuta comunitate inconjuratoare. Cum ar fi, de la relatarile meteo uzuale, corespondentul de baza ajunge sa transmita noutati legate de "aversele" de indivizi violenti scapati de sub control care devasteaza cabinetul medicului local. Sau, la categoria "live from studio", unii din membrii corului familial invitat sa prezinte avanpremiera pentru "Lawrence of Arabia" in varianta muzicala incep sa aiba manifestari ciudate (ma rog, mai ciudate decat un "Lawrence of Arabia" in versuri). Si tot asa, ceea ce initial parea sa fie mai mult o farsa cu dedicatie pentru prezentator, ajunge sa capete proportii ...

Pot sa zic ca filmul pana la jumatate are un scenariu impecabil, foarte inteligent scris (just observe the repetitions ...), si care te tine lipit de ecran. Dupa aia, toata "invazia" de "zombies" (ca presupun ca e clar ca asta e the main idea) incepe sa fie tratata undeva intre suprarealist si ... stupid. N-o sa zic acuma in ce consta "virusul" in filmul de fata ... dar ma indoiesc ca aceeasi idee s-a mai folosit pe undeva. The same pentru "the cure" ca vine la pereche. Personal am incercat sa punctez pentru originalitate la partea asta, dar pot sa zic ca devine mult prea greu credibil cat o fi el de film de la un punct. Probabil de asta e integrata si partea de "surreal" = pe ideea de possible infection combinata cu stress personajele ajung la dialoguri/comportament care mai de care mai out of surrounding context.

Rolul principal din film e jucat de Stephen McHattie, un tip poate mai putin cunoscut (he's Canadian), dar pe care asteptam de ceva timp sa-l vad ca leading actor. Si merita din plin, ba chiar cred ca e un motiv principal de vazut filmul. Distributia in general de fapt e bine aleasa. Dupa asta mai avem partea de imagine care dupa mine e extraordinara. Sincer sa fiu, nu prea pot sa-mi imaginez daca ai unde sa mergi mai departe in conditiile in care mai tot filmul se desfasoara intr-o camera. Si ca ultim element, the sound ... nu coloana sonora, ci efectiv "the sound" - efecte, montaj, prelucrare. Ma rog, contextul filmului = radio station (& more to see ...) o cam cere, dar nu pot sa nu apreciez calitatea la ce mi-au auzit urechile. Pentru toate astea, chiar daca ultima parte din film m-a cam dezamagit, si scade multisor (estimez cam 3 din 4 viewers sa aiba o reactie la final de genu .. "that was stupid ..."), totusi ...

Rating: 4 out of 5

Devil (2010)

Is foarte foarte obosit dupa vreo patru zile de umblat prin alte parti decat resedinta obisnuita deci nu prea is in forma maxima pentru scris. Din fericire "Devil" nu e un film care sa manance foarte mult timp, cel putin cu subiectul, pentru ca daca as zice prea mult as strica in acelasi timp prea mult din ce ai de vazut.

IMDb-ul trece la gen Horror, Mistery, Thriller (uzuala ordine alfabetica). Dupa mine filmul e departe de definitia clasica de horror pe care ai avea-o in minte, si mai mult deci spre a doua parte. Remember "Fallen" cu Denzel Washington ? Probabil unul din cele mai bune filme pe care le-am vazut ever care e cumva pe aceeasi tema = devil, demon, etc presence among humans. Ce avem aici e destul de departe calitativ zic eu dar ca nivel de "horror" e in aceeasi zona. Adica una mai aparte = nu cred ca e nici scary (trailerul e inselator), nici n-are tone de mate sfartecate, ochi scosi, si alte posibile feluri din meniul clasic din "Saw" (ce sa fac, tot la asta ajung ca exemplu, e de referinta dupa cate parti au scos). Partea de horror e pur si simplu legata de prezenta malefica din titlu care aici apare intr-un context relativ original. Ideea e next: one day ... un politist din Philadelphia se trezeste cu un caz nou dupa micul dejun = un cadavru aparut din senin pe un camion, care dupa o scurta investigatie se determina a apartine unui sinucigas ce a sarit printr-un geam al unui zgarie-nori din apropiere. In care zgarie nori ... coincidenta (sau nu... evident :) ) face ca 5 persoane sa ramana blocate intr-un lift. Where ...

... the movie will show what happens ;) . Eu repet aceeasi fraza boring ca de fiecare data si nu mai zic nimic in plus :). Sunt destul de sigur ca pentru multi posterul nu prea ar ridica interesul pentru film ci ar face fix pe dos. Evident cauza e taglineul "From the mind of M. Night Shyamalan". Ok, don't run now :) daca nu s-a observat inainte ... Omul asta, cum am mai scris-o si mai demult, a reusit sa scoata un film excelent in "The 6th Sense" si dupa a cam dat-o in bara. Doar "Unbreakable" a mai fost cat de cat la un nivel peste medie, si "The Village" a avut ceva potential dar cam facut praf. In rest, din ce in ce mai rau ... Incep sa cred ca problema principala a fost regia, sau modificarile pe care le face regizorul la propriul script cand e pe platou. Se pare ca pentru mai sus amintitul pozitia asta nu-i prea recomandata, pentru ca aici vedem rezultatul cand se limiteaza doar la story, adica ceva mai bun. In destule din productiile de pana acum (nu mai analizez daca in toate sau nu), a incercat sa scoata un final "surprise" intr-o oarecare masura dar n-a prea reusit sa ajunga la efectul primului. Nici aici nu e chiar acolo insa ceva sanse de neasteptat sunt, si macar nu e o calamitate sfarsitul ca in alte cazuri. Chiar daca e usor in plop (si poate si previzibil totusi daca esti mai odihnit), filmul e departe de a fi varza care fost spre exemplu "The Signs" pe partea de incheiere. Si, ma repet, cred ca tine mult si de faptul ca regia a fost lasata tura asta pentru altcineva.

Cu toate ca pare a fi distribuit de Universal, nu cred ca filmul a avut cine stie ce buget, si asta cam trage in jos pentru ca pare destul de cheap in anumite parti. Chiar si asa ce tine de imagine, montaj, sunet ii relativ ok. Mi-au placut in special travelingurile pe dos care le ai in trailer si care pornesc si filmul. Chestia care mi-a placut insa cel mai mult a fost jocul actorilor (poate o fi din cauza experientei de saptamana trecuta, nush ...). Nu avem pe nimeni generator de incasari in distributie = vreun nume ultra-cunoscut, dar interpretarea mi s-a parut suficient de credibila, iar partea care o face interesanta e ca avem caractere destul de diferite. Ok, nu mai lungesc intrarea (pentru ca deja casc :) ) si chit ca mai jos am o concluzie asemanatoare cu previous week pe ansamblu impresia a fost mult mai buna.

Rating: 3 out of 5 (mult spre 4 .. cred ca ar trebui sa incep sa dau cu virgula ...)

Tin Man (2007)

Acum, nu foarte mult timp laudam mini-seriile SciFi channel (sau mai nou SyFy). Se pare ca le-am deochiat, sau mai bine zis am dat in sfarsit peste ceva care nici nu stiu daca merita sa-mi mai bat capul sa scriu la ora asta .. "Tin Man" (daca vede cineva filmul si are o explicatie solida pentru titlu by the way, astept un mesaj). Totusi ...

Totusi critica a fost relativ pozitiva daca te uiti pe la lista de premii si nominalizari (in special cele la Emmy). N-o sa stau sa le iau la rand acuma, si o sa le pun pe seama lipsei de alte optiuni poate in anul respectiv (pentru ca singurul Emmy efectiv luat a fost pt. machiaj). Singurul aspect care chiar merita apreciat dupa mine in tot filmul e povestea. Avem un fel de adaptare (care de fapt se transforma in "sequel" de la un punct) pentru Vrajitorul din Oz de Frank Baum. "Un fel de" inseamna "heavily adapted" aici, adica totul e plasat intr-un context ceva mai realist decat storyul original, si totodata personal mi-a parut si ceva mai matur. In plus, are suficienta complexitate cat sa se-ntinda pe trei parti cat are filmul. Cum probabil povestea clasica e cunoscuta n-o sa mai insist cu detalii. Trailerul o sa zica mai multe.

Din pacate insa, story-ul e cam nenorocit de regie (apropo de asta ma gandeam sa pun pe lista de vazut si varianta SciFi Channel pentru "Alice in Wonderland", dar considerand ca e acelasi individ cred o mai aman ...). Is multe parti pe care se putea insista mai mult si pe altele mai putin. Dupa mine, bucata de poveste care a iesit intr-adevar bine e mijlocul, partea a doua. As putea zice ca se apropie calitativ chiar de ante-penultimul Harry Potter, care e probabil cel mai dark din toata seria, si pe departe cel mai dens la capitolul incarcatura psihologica. Dar inca o data, similaritatea vine in special din poveste ... Pentru ca pe langa regia care schioapata mai avem si distributia ...

Singura chestie buna relativ la actori in filmul asta e ordinea enumerarii in trailer. Mai exact, exista doar doi care chiar joaca in film si astia sunt primii amintiti - Richard Dreyfuss si Alan Cumming. In rest e cam jale. Nu-s expert in arta dramatica si in general consider ca partea asta din ce scriu e pur subiectiva, undeva asa .. la o prima impresie. Dar aici ... daca o parte mai duc cat de cat rolul cumva cu scapari vizibile doar pe ici pe colo, de titulara pe afis = Zooey Deschanel, cu ochii ei albastri cu tot nu pot sa zic decat ca ori e varza aici, ori cum spunea cineva pe IMDb "was on drugs", ori a incercat o interpretare foarte pretentioasa in sensul de a scoate un personaj ceva mai aparte. Din pacate daca intentia a fost ultima varianta nu pot sa zic ca rezultatul e multumitor. Nici pe departe ...

Pe tehnic filmul e ok, cu exceptia efectelor care cu toate nominalizarile luate sincer nu mi se par de anul 2007, chit ca e o productie TV. Am vazut o gramada mai bune prin seriale mai vechi. Ca idee de final, eu astept sa vad pus pe ecran si altceva din acelasi univers. Pentru cine nu stie Frank Baum a scris ceva mai mult de o carte, dar de fiecare data numai asta a fost ecranizata. N-am citit nimic din restul deci nu stiu ce potential au, dar mai exista un autor. Il chema Alexander Volkov, si a trait in vechiul URSS pana prin '70, perioada in care a adaptat prima carte de Baum si a mai scris o serie de continuari. Am citit-o cred pe prima de multe ori cand eram mic. It's called "Urfin Joos & His Wooden Soldiers" in traducere aproximativa. Dupa mine consider ca e net superioara din pdv poveste la "Vrajitorul din Oz" si ca film ar fi extraordinara. Am avut ocazia sa vad anul asta un "trailer" bunisor (see below) pentru o animatie, care din pacate eu nu dau sanse sa mearga pana la un final considerand ca din ce info se pot gasi pe net pare a fi "one-man-effort". Dar cine stie ...

Rating: 3 out of 5 (cu greu ... for the story)

The Lincoln Lawyer (2011)

O sa fiu mai scurt azi - 1. nici nu am prea multe de scris despre "The Lincoln Lawyer" 2. evident the eternal "time tends to be = 0" . Deci, avem un thriller, care e ecranizare dupa o carte, care carte eu n-am citit-o, dar care cred ca e mai buna decat filmul ...

Nu e un film prost, dar cred ca se putea mult mai bine. Si din cauza asta partea cea mai buna ramane probabil cea care vine direct din carte = the story. Avem un avocat divortat (a carui fosta sotie lucreaza la procuratura) care foloseste un Lincoln pe post de birou, de unde si titlul filmului. Adica, mai toata ziua se invarte dintr-un cap al orasului in celalalt tratand cu diversii clienti inchisi la o sectie de politie sau alta, sau chiar primind "audiente" pe drumul dintre. Intr-o buna zi primeste o cerere de reprezentare in mod expres, de la un tip acuzat ca a snopit in bataie o dama de companie. Cum individul e un fiu de bani gata dispus sa plateasca un onorariu de nu stiu cate zeci de ori mai mare decat clientii obisnuiti, cazul se accepta chit ca interesul anume fata de el, ii pare destul de ciudat "avocatului mobil". In plus, inculpatul pare a avea initial o poveste oarecum trasa de coada dar plauzibila sustinand ferm chiar intre 4 ochi cu aparatorul ca e complet nevinovat, iar fata si-a ars de buna voie o mama de bataie sora cu moartea ca sa stoarca bani de la el. De aici mai departe, daca mai zic mai multe stric tot farmecul. Filmul are doua twisturi majore (ma rog .. sau ar putea fi majore ...), iar primul vine fix dupa ce-i mai sus (al doilea e evident la coada).

Nu prea mai am multe de zis in rest legat de film. Regia nu prea il ajuta, iar primul twist de care ziceam ar putea fi mai putin evident drept concluzie = sa te lase un pic mai in plop macar inca o perioada. O sa raman criptic si o sa zic numai ca din punctul respectiv pana in final relatia aparator - aparat se schimba consistent fata de una normala. Iar motivul nu e doar ce e usor de intuit si ce vezi in trailer, anume ca "nevinovatul" nu-i chiar asa inocent.

Distributia e ok. In rol titular il avem pe Matthew McConaughey, dar probabil cel mai buna interpretare e cea a inculpatului = Ryan Phillipe. A, si sa nu uit o prezenta placuta oricand (at least for me :-p) - Marisa Tomei. Nu am ce sa comentez despre alte aspecte cum ar fi imagine, montaj, sunet, etc pentru ca totul e destul de "plain simple". Ca idee generala, impresia care mi-a lasat-o e de "too american" = totul se rezolva parca prea ok in final iar povestea care in sine daca o pui pe hartie (si probabil in carte asa e) e destul de incalcita si cu potential de mai mult "depth", in prezentarea on screen ajunge cam prea cursiva ca desfasurare fara sa-ti solicite cine stie ce neuronii.

Rating: 3 out of 5

Ninja Assassin (2009)

Am stat si m-am gandit un pic la cat sa evaluez "Ninja Assassin" (desi probabil asta conteaza cel mai putin din toata intrarea). Pana la urma m-am mai temperat si am optat pentru ce scrie in coada (sau o sa scrie ca inca n-am ajuns acolo) din motiv sa nu se creada ca-s beat daca dau mai mult. Desi tot s-ar putea sa se intample daca stau si ma gandesc ce film am avut data trecuta in vizor. Dar sa faci o comparatie aici pentru ca e vorba de doua filme e ca si cum ai pune Mona Lisa in balanta cu turnul Eiffel din motiv ca-s amandoua in Paris. Pe de alta parte e a doua oara in ultima perioada cand am o parere diametral opusa fata de IMDb si de critica. Let's see why ...

"Ninja Assassin" e un film de actiune inainte de orice altceva. Unii se plang ca ar avea prea putina altii ca prea multa. Pentru mine a fost perfect. Mai ales ca are o poveste, cat o fi ea de simpla, melancolica, cu gauri, iar prea lunga sau pana la complet invizibila pentru parte din critica. Din nou si la partea asta fost cat se poate de ok (pentru un film de actiune). Mai avem si ceva ce aduce greutate pentru orice action movie in care apare si e exploatat suficient (dar iar probabil critica a fost destul de chioara ca sa vada) - un conflict one-to-one = the ultimate good guy (cel putin de la un punct) vs. the ultimate bad guy. O sa mai revin la asta, hai sa le iau totusi pe rand.

I. The story: am inceput asa ca sa dau un sens la ce urmeaza, ceea ce se intampla si in film si dupa mine si reuseste. Filmul incepe cu un ninja care curata o camera intreaga de membrii unei bande din yakuza a la o scena de Tarantino. Dupa care vine contextul - si anume ni se prezinta in flashbackuri secvente din viata unui ninja antrenat de mic de un clan de asasini specializat cu pregatirea de copii orfani pentru o "cariera" in domeniul asta. Toata povestea asta, care e un pic mai complexa decat antrenamentul lui Van Damme din "BloodSport", merge in paralel cu actiunea din prezent plasata in Berlin unde o agenta Europol cu prea mult timp liber nu prea are ce face si isi gaseste de lucru investigand o serie de asasinate petrecute de-a lungul timpului. Iar din vaga documentatie existenta par a avea aceeasi grupare ca executant, platita cu acelasi tarif ... din evul mediu incoace. Evident teoria cu clanuri de asasini ninja pare putin credibila superiorului direct care totusi da frau liber investigatiei. Si incet incet lucrurile incep sa se complice, mai ales din momentul in care firul asta de actiune se intalneste cu celalalt = povestea in flashbackuri cu viata tanarului ninja ajunge in prezent. Singura chestie care o mai zic din story e ca din motive pe care le descoperi daca vezi filmul, ultimul flashback se termina cu despartirea violenta de clan a respectivului ninja, care ajunge sa fie "the ultimate good guy" amintit mai sus, si implicit are loc si ruptura (la propriu) relatiilor cu seful clanului care ajunge in pozitia de "ultimate bad guy". Din doua trei pareri pe care am avut timp sa le citesc in jumatea de ora care mi-am permis-o ca sa vad unde-i problema cu ratingul de pe IMDb o parte ar fi ca e prea mult story si prea subtire ca suport pentru scene de actiune chioara. Nu vreau sa incep sa insir aici filme de actiune cu story subtire ca exemplu comparativ ca nu mai termin. Sunt gauri in script dar ce-i mai sus e departe de a fi tot ce ti se ofera ca poveste. Si ai totusi o poveste coerenta orice ar zice cine ar zice pentru care iti trebuie mai mult de cinci randuri s-o insiri. Si e bine ca e, pentru ca dintr-un film de actiune daca ramai cu ceva in minte dupa mai mult de un an cu asta ramai, cu asta si cu ...

II. The Conflict: "Die Hard" n-are practic nici sfertul sfertului din storyul de aici pana la urma si e o capodopera pe genul action movie. Dar asta e un caz particular. De ce ? Unu la mana, pentru ca are un context restrans de desfasurare care permite spectatorului sa fie mai captat ca in alte cazuri de ce se intampla. Doi la mana, ai un conflict intre un caracter pozitiv principal si unul negativ, care conflict e favorizat de minune de contextul restrans care il face sa fie si mai intens. Ei, in "Ninja Assassin" n-avem context restrans, dar avem conflict. Si asa cum din "Die Hard" il tii minte pe Gruber (sau in orice caz daca nu si numele pe the evil guy who "hijacked" Nakatomi Tower), din "Kill Bill" pe Bill, din "Speed" pe .. Dennis Hopper ( iar imi scapa numele personajului, cu Bill a fost simplu :) ) asa si aici il ai pe seful de clan. Nu e insa suficient sa ai doua personaje principale, mai trebuie sa fie si conturate cat de bine posibil, si in special cel negativ - pentru ca impactul mai mare pentru spectator din partea aia vine. Probabil "Ninja Assassin" nu-i chiar the ultimate masterpiece aici dar oricum face o treaba mai mult decat decenta pe partea asta. Care parte e sustinuta si pe care se pluseaza tocmai prin storyul ala considerat inutil de unii.

III. The Action: Tipul care joaca rolul principal pozitiv, Rain, din ce-am inteles ar fi dansator profesionist cu gramezi de spectacole si o gramada de succes prin Asia. Probabil asa se explica si coregrafia scenelor de lupta care nu stiu cat de realiste or fi ca tehnica de arte martiale dar un lucru e sigur: arata demential. Mare parte e intr-adevar ca un dans. Unde mai pui si ca arma folosita frecvent (nu stiu numele exact, ceva apropiat de kunai-ul cu lant al lui Scorpion din Mortal Kombat) nu e chiar asa des vazuta in filme de gen si adauga un plus mare la nota de "impresie artistica". Probabil asta e si motivul din care in ciuda violentei si excesului de sange (filmul e clar rated 18+) e cred unul din putinele cazuri in care pot sa zic ca e tolerabil fara sa dezguste (desi clar putea fi redusa partea asta).

Am scris destul de partile bune. Exista si puncte proaste. Da, cum am scris si mai sus scenariul are bucati care pot fi clar imbunatatite. La fel si actorii. Cu exceptia celor trei care sunt titulari (si chiar si aici cu ceva rateuri), in rest parca ar fi adunati de pe strada. In plus, partea cea mai naspa de altfel, e ca pare complet nenatural sa auzi toti japonezii vorbind in engleza. Totusi, exista si ceva "bun" derivat din toate astea, cel putin pentru mine :) Remember "Commando" cu gramada de replici de duh intre Schwarzenegger si partenera de actiune care erau atat de departe duse ca aveai la un moment dat senzatia ca nu tin de un script prost si nici de acting exagerat ci ca au fost puse anume ca sa te pufneasca rasul. Ei, nu-i chiar acelasi nivel aici, dar ai momente in care parca simti ca "Ninja Assassin" aduce un tribut scenaristilor de la "Commando". Which again, for me is funny :), not bad at all. Ca idee de final pot sa spun ca James McTeigue ("V for Vendetta") a reusit dupa mine sa scoata ceva care combina ce-i mai bun din "Crying Freeman" cu Mark Dacascos si "The Hunted" cu Cristopher Lambert, alte doua filme probabil destul de vechi si obscure dar la fel de subevaluate.

Rating: 4 out of 5

Blood Simple. (1984)

Am vazut atatea filme care au un subiect oarecum similar cu asta despre care scriu, ca sincer nici nu mai stiam daca nu intra cumva printre ele. Deci am stat un pic pe ganduri inainte sa-l vad pentru ca desi am o serie de filme pe care stiu sigur ca le-am trecut pe raboj dar nu mi le mai amintesc, incerc totusi sa le evit si sa vad ceva complet nou de obicei cand se intampla sa am de ales. Evident din lipsa de timp. Pana la urma parca totusi nu vazusem primul film regizat de Coen Brothers. Asa ca desi mai aveam si alta optiune mai noua am zis hai ... sa ma risc cu "Blood Simple" care e aproape de-o varsta cu mine. Nu pot sa zic ca regret ( poate doar ora de vizionare :) )

Subiectul similar de care ziceam suna a ceva de genul : in primul rand avem un orasel american din ala uitat de lume cu numarul populatiei pe undeva probabil pe la 4 cifre (sau cel putin asta e impresia creata; in "Blood Simple" cel putin nu se zice foarte clar ce localizare geografica avem, in afara de stat : Texas .. sau mi-o fi scapat mie). Numarul doi, avem un bar in oraselul respectiv, sau mai exact un patron de bar (sau daca nu e patron de bar - aici e - e alt individ nu foarte dus pe la biserica care dispune de ceva avere comparativ cu restul populatiei coabitante). Numarul trei, individul are o nevasta (mai tanara si care arata bine) cu care nu prea se mai intelege, sau daca se intelege e oricum paranoic de gelos si ar pune-o sub lacat intr-o cusca. Numarul patru, in tot contextul asta mai apare alt individ care face ce face si se incurca cu obiectul de pret de mai sus (= nevasta, daca nu-i clar). Numarul cinci, cineva plateste pe cineva (nu neaparat din cei trei) sa omoare pe cineva, si de aici incepe sa se complice tot subiectul. Ar mai fi de zis, ca pentru un procent variabil (intre 40 si 99 %) din personajele implicate in story, nivelul de IQ e proportional cu dimensiunile comunei ... scuze, orasului unde are loc actiunea. Ei, tot contextul asta, cu ceva variatii, l-am mai vazut in "Red Rock West", in "U-Turn" si cred ca si in alte titluri, si evident in "Blood Simple."

N-o sa mai particularizez acum sablonul de mai sus pentru filmul de fata, se pliaza aproape perfect. In special partea cu IQ-ul, desi nu e evidenta din start. Ce pot sa mai zic fara sa dau prea mult e ca dureaza un pic pana se "aseaza" tot contextul asta, dar de pe la numarul 5. incolo filmul devine destul de alert, ba chiar mai mult. Initial ai impresia ca tinde spre comedie (si de fapt si de drept poti sa zici ca este, dar una neagra). Ai parte de umorul de situatie tipic pentru Coen brothers (vezi "Burn After Reading" spre exemplu), care face ca prima parte din film sa fie destul de relaxata ca sa zic asa pentru privitor. Ceea ce nu face decat sa amplifice efectul la ce urmeaza. Iar ce urmeaza porneste de la o scena care mie mi s-a parut extrem de dura si greu de digerat (desi pot sa zic ca dupa film, la un quick look, am fost surprins sa nu vad cine stie ce reactii la care ma asteptam pe boardurile de pe IMDb). N-o sa zic decat ca daca ai vasut "Casino" de Scorsese stii la ce sa te astepti pentru ca ai ceva similar ca nivel de duritate si acolo. Pentru mine aia, probabil si datorita varstei cand am vazut filmul, ramane una din cele mai dure scene ever seen, pentru ca e dusa la un extrem care nu iese din granitele realului (de ex. ce vezi in "Saw" e irealist, ceea ce taie cam 70%-80% din efect). In fine, revenind ... asta ar fi dupa mine partea proasta din film = nu mi-a picat prea bine, dar trebuie sa recunosc ca e necesara pentru ce urmeaza. Ce urmeaza pleaca de aici, si chit ca pastreaza un umor subtil rezultat din cat de zdravene la cap is personajele, vine cu o doza de tensiune care tot creste creste pana la punctul maxim din final (de asta ce ziceam in start, ora 1 noaptea de vazut probabil nu-i cea mai potrivita). Are ceva de Hitchcock in el, si probabil nu intamplator il si citeaza. Deci ca sa fiu mai clar, prin modul in care evolueaza actiunea filmul devine (cel putin pentru mine) mai scary decat un horror, si asta fix din cauza care o ziceam mai sus = violenta si situatiile sunt relativ credibile sau mai bine zis posibile (credibile is mai mult la nivelul unei comedii de Caragiale).

Filmul are o imagine superba. Am fost surprins sa vad ca in spatele camerei a fost Barry Sonnenfeld de care habar n-aveam ca a activat si pe partea asta in cariera. Tipul e probabil cel mai cunoscut pentru regie ("Men in Black" 1 si 2), dar sincer cred mai bine ramanea la camera de filmat. Ai o variatie de cadre + unghiuri care se potrivesc de minune cu cat de "incarcata" sa zicem devine atmosfera. Ceva similar cred ca am mai vazut doar prin "Shining", dar nu mai tin bine minte. Coloana sonora e iar perfecta pentru context, si sincer sa fiu cred ca am inceput sa-l apreciez pe Carter Burwell exclusiv pentru colaborarile cu Coen Brothers (dupa "True Grit" si cel de fata), pentru ca in rest nu mi se pare ca intra in prima linie de compozitori (= Mansell, Zimmer, etc) ...

Ce e insa partea cea mai de apreciat e montajul + regia + scenariul; e inca un exemplu, desi e primul cronologic ca pe ce scrie Coen in astea 3 locuri si iese de la Hollywood merita 80% sigur timpul (ar mai fi un vreo 20% cu mult prea apreciatul "No Country for Old Men", "O Brother Where Art Thou", si sper sa fie doar atat ca sa nu strice evaluarea :) ). Ceea ce ziceam mai sus vis-a-vis de tensiunea creata e in cea mai mare parte cauza montajului si regiei (iar scenariul aduce partea de umor care e mai mult decat necesara ca sa nu sara limita cu restul). Chit ca o bucata de film mi s-a parut totusi un pic peste limita, in final nu pot decat sa apreciez ca rezultatul e fix ceea ce isi propune sa fie, si din fericire pentru privitor isi propune un nivel destul de ridicat in comparatie cu ce ai ocazia sa vezi in mod curent.

Rating: 4 out of 5