sâmbătă, 27 aprilie 2019

The Professor and the Madman (2019)



Ar merita probabil sa scriu ceva mai mult decat am de gand s-o fac despre "The Professor and the Madman", dar in buna traditie a ultimelor sarbatori, am din pacate de lucru zilele astea... Ergo, no time. Long story short: primele volume din The Oxford English Dictionary (OED) = probably the largest English dictionary, au fost redactate cu un ajutor consistent din partea unui chirurg in rezerva din US Army, William Chester Minor, internat intr-un ospiciu englez dupa o crima intr-o criza de schizofrenie paranoida. Filmul descrie practic colaborarea dintre respectivul si James Murray, editorul sef al primei editii a OED, cu tot contextul care intr-adevar e suficient de... exotic sa-i zicem, daca nu chiar neverosimil, incat sa ceara o ecranizare.

The story behind the movie, cum spunea o recenzie pe undeva, pastrand proportiile, se pare ca rivalizeaza un pic cu the story of the movie. Iar, long story short: Mel Gibson + Farhad Safinia care au mai lucrat impreuna la "Apocalypto" si ar fi autorii proiectului de fata se pare ca au intrat intr-un conflict destul de serios cu studioul principal de productie, nefiind multumiti de rezultatul final, si evitand aparent orice promovare. Intr-adevar filmul pare un pic nefinisat, si parca i-ar prinde bine un director's cut. Nu e chiar comparabil cu ce mai are Gibson prin CV + cam multe clisee, dar n-as zice nici pe departe ca e slab.

Cum am zis, ar merita poate vorbit mai mult, dar o sa raman la vreo doua idei care s-ar desprinde din ce-avem aici. Citand un dialog intre psihiatru si pacient: "You think I'm insane?" "Are we not all, to some extent?". Sanatatea mintala e probabil din pacate ceva relativ intr-o masura, si depinde mult de self management. In ciuda conotatiei oribile data de plasarea deasupra intrarii de la Auschwitz a "arbeit macht frei" (furata de fapt din franceza de la un entomolog + psihiatru elvetian), escape in work poate fi o solutie pe termen mai lung, cand chiar iti place ce faci si vezi un rezultat, dar cum reiese si din film nu stii cat tine. Ceva sigur, e ca pe short term, some escape from reality is recommended to keep you sane, iar pe la 1900 una din putinele variante erau cartile :) Fortunately now we have more options. Cam atat, si sarbatori fericite cu liniste si pace ;)

Rating: 3.5 out of 5

duminică, 21 aprilie 2019

The Company You Keep (2012)



Still no "Shazam!". Recycling old stuff... "The Company You Keep" e un thriller cu ceva baza reala. In perioada Vietnam War prin US a activat se pare o grupare radicala anti-war dar destul de violenta numita "The Weathermen" care s-a dezintegrat pe la final de anii '70. Nu fara urmari, o parte din membri fugind de FBI si ramanand ascunsi. Filmul e plasat undeva la vreo 30 de ani dupa cand o fosta activista implicata intr-un jaf armat se decide sa se autodenunte. Prilej pentru un ziarist local sa dezgroape trecutul altui fost membru. Care nu prea e multumit de ideea de a fi pus sub acuzare dupa atata timp, mai ales din pozitia tata singur, si incepe o fuga al carei parcurs nu-l prea intelege nimeni. Cam in asta sta filmul - ajungem incet incet sa descalcim o telenovela veche, unde totusi parca vezi urmatoarea surpriza cu macar vreo 5-10 minute inainte. Filmul, sau mai bine zis "the run", are un oarecare farmec, a la "The Fugitive". Asta + o distributie cunoscuta il fac destul de watchable. Parca totusi ceva lipseste... Don't know what exactly, si nici n-am timp de vreo analiza mai in amanunt :)

Rating: 3.5 out of 5

duminică, 14 aprilie 2019

Werk ohne Autor (Never Look Away) (2018)



Am vrut sa vad "Shazam!" saptamana asta, dar am tot amanat de pe o zi pe alta si n-am mai reusit sa ajung in cinema. Maybe it was a good thing. Pentru ca asa am ajuns la "Werk ohne Autor" aka "Never Look Away".

Filmul are 3 ore. Eu l-am vazut in doua reprize ca n-am stiut ce ma asteapta. As recomanda totusi to try this in one piece. Nu te face sa te uiti la ceas, dar parca a doua jumatate e mult mai... calma sa zicem fata de prima. Si probabil are un sens. Povestea incepe undeva prin 1937 daca n-am uitat deja, in Germania de Est, langa Dresda, si urmareste viata unui tanar pictor de pe la vreo 5 ani pana in jur de 30. Prima parte care trece prin perioada nazista si razboi e dura. Nu in sensul de gloante si sange, ci in sensul de drama si suspine (fara ironie). Nu vreau sa dau prea mult fata de ce-i in trailer, pentru ca o sa taie din efect. Tot ce pot sa zic, e ca-l vedem pe tanarul Kurt Barnert supravietuind razboiului, incepand o cariera artistica sub auspiciile comuniste in Germania de Est, casatorindu-se cu fiica dusmanului de moarte (de care habar n-are ca-i de moarte), emigrand ilegal in Vest si reluand studiile acolo si ajungand in final aparent un pictor de succes. Trust me, I didn't tell you anything. Watch the movie.

E a treia productie regizata de Florian Henckel von Donnersmarck, dupa "Das Leben der Anderen" si (mai putin fericitul) "The Tourist". Pentru cine l-a vazut pe primul, probabil nu mai are nevoie de alta recomandare decat sa zic ca e o revenire dupa ratacirea din al doilea. You can feel the same vibe here. Exista totusi niste diferente. O sa incep cu ce-i probabil mai putin semnificativ, dar totusi e... pe imagine (Caleb Deschanel) filmul e exceptional, similar pe coloana sonora, si pe distributie (care are nume comune cu "Das Leben der Anderen", dar parca totusi aici e un pic mai sus). Mai semnificativ e ce transmite. Din cate imi aduc eu aminte "Das Leben der Anderen" nu se termina chiar bine, dar avea un soi de... incheiere, closure, wrap up, cum vrei sa-i spui. Aici finalul e aparent ceva mai deschis (si iar n-am zis nimic). Din punctul asta de vedere, ca preferinta subiectiva parca m-as duce spre "Das Leben der Anderen". Pe de alta parte, is niste aspecte in filmul de aici care nu le realizezi pana la end credits. Cum ar fi ca e mult mai adanc (sau e mintea ta dusa... either might work). De exemplu, pana in ultimele 3 minute am zis ca titlul de marketing dat in engleza e mai valabil si mai cu sens in ansamblu decat cel original in germana. Suna si mai catchy "never look away" decat "lucrare fara autor" :) Pana in ultimele 3 minute, cand poti sa dai o interpretare la tot ce ai vazut - life in general - ca o "lucrare" care pana la urma in stadiul final... nu prea are autor :) Maybe a bit of karma. But that you don't see. It's just there for some paybacks you might not even know about. Tot n-am zis nimic ;) Watch the movie.

Rating: 4 out of 5 ( is subiectiv - multiple reasons - probabil merita mai mult :) )

marți, 9 aprilie 2019

The Escapist (2008)



It's late, so this will be a quick one... "The Escapist" e probabil cel mai rasarit "prison escape" movie care l-am vazut de la "Shawshank Redemption" incoace, pastrand totusi proportiile. Comparabila e doar distributia. Povestea e departe totusi de constructia complexa din "Shawshank", dar si cu suficienta drama cat sa se distanteze si de zona light gen "Escape Plan", "Escape from Alcatraz", "The Great Escape" sau alte "escape"-uri (in ciuda titlului).

Frank Perry e un detinut cu vechime care intr-o zi primeste un nou coleg de celula, mult mai tanar, iar odata cu el si o scrisoare care-l anunta ca propria fiica nu-i in cea mai fericita stare de sanatate. In concluzie, ia decizia ca e cazul sa-i faca o vizita. Numai ca are nevoie de recrutat o echipa pentru excursia asta + sa nu se afle de catre cine face legea in comunitatea respectiva. Chestie care devine din ce in ce mai dificila, pe masura ce grupul care vrea afara creste...

Avem un buget de productie minuscul, dar un casting de zile mari, o coloana sonora foarte potrivita si un twist de final care nu-i total credibil, dar face desfasurarea evadarii ceva mai credibila. As putea sa ma lansez intr-o "filosofare" lunga legata de luminita iluzorie de la capatul tunelului, dar cum am zis it's late si deja intrarea asta risca sa nu mai fie a quick one ;)...

Rating: 3.5 out of 5

luni, 1 aprilie 2019

The Inventor: Out for Blood in Silicon Valley




Nu stiu daca in mai bine de 10 ani am avut vreodata un documentar pe blog. Poate nu-mi aduc eu aminte bine, dar ar cam incalca principiul de a favoriza cat mai mult "escape from reality" de care incerc cu greu sa ma tin, si care si-asa e dat peste cap prea des de ploaia de biopics care toarna in special in sezonul pre-Oscar. It's enough real life in the real life - that's why we need movies. Asta e un motiv pentru care n-am vrut sa scriu intrarea asta. Dar alternativa era alt "somnifer" made in Hong Kong, si unul mult mai slab ca data trecuta. In concluzie here we are...

Documentarul de fata e unul produs de HBO si face parte din multele materiale lansate in ultimele luni vis-a-vis de cazul Theranos sau mai bine zis Elizabeth Holmes. Respectiva a avut o "tentativa" de revolutionare a industriei de analize medicale inceputa prin 2003. Pe scurt, fara ace in vene, facem 200 de analize cu un strop de sange din deget. Cool, nu? Numai ca n-a mers. Asta poate n-ar fi fost o problema daca totul se oprea la timp, dar detaliile sunt scary... De la amploarea imaginii false construita peste nimic, banii atrasi in investitii, minciunile la care s-a ajuns in final, presiunile pe angajati si consecinte (probabil ar putea parea ironic sa te sinucizi cu paracetamol din pozitia de biochimist sef... daca n-ar fi ceva real), impactul (din fericire limitat cat de cat la timp) care-l poate avea o analiza "fake" pe oameni bolnavi, pana si comportamentul CEO-ului din ultimele zile ale companiei care daca chiar o fi asa cum a fost raportat de media pare ceva desprins dintr-un dosar al unei sectii de psihiatrie... Just Google search Elisabeth Holmes + husky + wolf.

N-o sa dau un rating, pentru ca pur si simplu nu vreau sa fac asta pentru un documentar. Dar cel de aici e din pacate zic eu, unul slab. E mult, mult, mult prea bland si "scapa" destule detalii din tot ce s-a intamplat (inclusiv o parte din cele de mai sus). Iar... e cumva ironic... avand in vedere cat de dure is de regula serialele marca HBO. Exista insa suficient material aditional, inclusiv pe YouTube, daca ai chiar chef sa stii mai multe. Eu am ajuns la ce-avem aici, dupa ce acum nu stiu cat timp am vazut ceva de 30 de minute cred + inca vreo doua materiale scurte, mult mai "on the facts". Sincer, a fost suficient de "horror" ca nu cred ca mai aveam nevoie de ceva in plus. Intr-un fel pot sa zic ca e multumitor ca materialul celor de la HBO nu toarna mai mult gaz pe foc.

Asta ma duce la celalalt motiv pentru care n-am vrut sa scriu intrarea asta. E ceva very disturbing pentru cineva care lucreaza in research. Te face sa te-ntrebi unde sunt limitele pana la care poti merge cand incerci ceva nou, si unde ar fi cazul sa zici stop. Si ar mai fi o fata a problemei. As fi foarte tentat sa ma lungesc acum cu o digresiune lunga intre ce-nseamna "real research" si "fake research". Problema cu Theranos e ca totul a fost inchis, n-a existat nici o analiza stiintifica din extern, si ramane inca un mister pana la ce punct domnisoara din poster chiar a crezut in nimicul marketat, si din ce punct a devenit constienta ca e nimic (daca o fi devenit...). Din pacate, si asta e scary, Theranos e doar un caz de genul asta. Cred ca ce se-ntampla pe blockchain/distributed ledgers/ICOs la ora asta, desi boom-ul s-a mai domolit, e alt exemplu elocvent (e inexplicabil cum supravietuiesc inca unii in top 20 pe CoinMarketCap, dar prefer sa nu dau nume...). Din fericire in mediul academic "fake research" e mai putin nociv decat in industrie - nu testezi ce-ti trece prin cap direct in productie. Din nefericire exista din pacate multe situatii cretine care te duc mai des involuntar spre "fake research". Totusi, cel putin in academics mai ai si third-party reviews prin conferinte si jurnale la ce faci care sa te mai tina pe unde trebuie (ma rog, atata timp cat nu-s si astea "fake"...). Esential ramane pana la urma sa fii capabil tu sa-ti constientizezi nivelul si sa discerni intre ce-i "real", ce-i "fake", si mai ales ce implicatii are. Cat timp poti s-o faci, you won't hurt anybody, and that's what matters first...