Pandorum (2009)

Stau si ma gandesc la "Splice" din intrarea de saptamana trecuta, si fix cam ce scriam acolo se aplica la "Pandorum". Mai exact, e exemplul perfect de film care are problemele lui care nu-l prea lasa sa sara de un anume nivel din pacate, dar pentru cine e interesat de nisa/gen reuseste sa ofere mai mult decat suficient.

Nisa e SF thriller si poate cu usoare accente de horror (nu cu experimente genetice in prim plan tot apropo de "Splice" ... desi avem si asa ceva) . Filmul pleaca de la trezirea dintr-un somn/conservare artificiala de lunga durata a doi membri ai echipajului - un caporal si un locotenent - a unei nave de colonizare trimisa dinspre Terra in prag de colaps spre o planeta cu ecosistem similar. Din pacate, pe traseu ceva se pare ca s-a intamplat, nava parand initial a fi intr-o oarecare deriva fara nici un alt membru de echipaj la control si cu nivelul energetic la minim (sistemele electrice fiind bazate practic pe un soi de dinam ce permite reincarcare manuala de scurta durata). In plus nivelul efectiv de life support e pe cale de a ajunge la pragul critic in lipsa resetarii reactorului ce alimenteaza nava - de altfel si motivul pentru care cei doi se pare ca au fost treziti in mod automat. Compartimentul unde se afla insa respectivii pare a fi complet izolat de restul navei si usa blocata. Concluzie: caporalul pleaca/e trimis la inaintare prin conductele navei pentru a iesi din compartiment si a reseta reactorul (fiind de altfel si singurul ce pare a sti cum trebuie sa faca asta).
Cam asta ar fi doar intriga filmului, la care se adauga si ca printre efectele initiale ale somnului se afla si o lipsa temporara a memoriei ce face situatia si mai de neinteles pentru cei doi initial. Iar modul cum evolueaza subiectul, si dezvaluirile vis-a-vis de istoria situatiei curente pana la final, pot sa zic ca e printre putinele din filmele vazute in ultima vreme care mi s-au parut a avea ceva consistenta si nu ti se dau pe tava din prima. In plus, surpriza de final, vine chiar pe final :) = dupa una anterioara marisoara care eu personal n-am intuit-o.

In concluzie filmul sa zicem ca ar fi ceva intre "Alien" - primul, "Sunshine" si "Event Horizon". De fapt cred ca s-ar mai putea pune la gramada si alte titluri unde actiunea are loc undeva pe o nava in conditiile unei situatii limita. Pe scurt din "Alien" avem partea de prezenta extraterestra ostila (ma rog, ca light spoiler sort of extraterestra in cazul de fata ...), din "Event Horizon" partea de inamic uman/dementa acumulata in conditiile de izolare, iar din "Sunshine" ... ambele (acolo venind oarecum la pachet) + partea de salvare a omului ca specie. Din pacate filmul pierde din cauza ca devine usor haotic la anumite momente si dorind sa mai adauge la atmosfera poate nu mai e destul de clar vis-a-vis de ce se intampla ( sau eram eu prea adormit cand l-am vazut ... si asta fiind o explicatie plauzibila :) ). Contribuie in sensul asta o imagine si un montaj care nu mi se par foarte fericite in anumite momente. In orice caz, chiar daca mai sunt ceva scapari pe ici colo as putea spune ca exista si un factor pozitiv pe partea asta - mai exact pe mine cel putin m-a facut sa mai vreau sa-l mai vad o data (cand oi avea timp ...) in conditiile in care imi e clara din start desfasurarea :) . Oricum, farmecul dat de partile imprevizibile ramane la prima vizionare si chiar e acolo, ceea ce conteaza mult pentru un "outer" space SF thriller ;)

Rating: 4 out of 5

Splice (2009)

In general incerc sa scriu despre filme care ar merita vazute. De asta in general nu prea am ratinguri sub 3 cat or fi ele de subiective si irelevante = pentru ceva de nivel mediu (cel putin cum il vad eu) cred ca s-ar gasi macar un posibil privitor destul de interesat de nisa/subiect ca sa treaca cu vederea partile mai putin fericite din film. De obicei cand aleg ce vad merg pe ideea ca un tagline interesant pe IMDb + o nota de la 6 in sus poate rezulta in ceva viabil ca posibila recomandare (macar la un nivel mediu asa cum am zis). Tot de obicei imi mai las ceva timp ca in nefericitul caz in care dau totusi peste ceva prost, sa am cand sa mai vad un film in cursul saptamanii ca sa nu am numa the ultimate junk pe blog :) ( + e o justificare indirecta sa-mi fac timp din cand in cand sa vad doua filme/week :)) ). Uite ca saptamana asta n-am reusit ...

"Splice" pleaca de la o premisa interesanta. Doi cercetatori de pe undeva de prin Canada reusesc sa produca un mutant hibrid prin amestecarea de ADN uman cu alt tip - nu mi-a fost foarte exact cu ce, si nici nush cat de corect am prins ideea, cu toate ca eram relativ treaz cand am vazut filmul (desi pe parcurs m-a mai luat somnul). Ok ... mai departe ... oare ce s-ar putea intampla mai departe ? Hibridul se dezvolta, si ... Nu zau, acuma, chiar nu stiu daca e cazul sa mai continui ideea ca si-asa nu prea e mare lucru de vazut ... Sa fac o comparatie cu "Frankenstein" ar fi de-a dreptul blasfemie. Evident ca filmul se termina prost (ma rog, depinde din ce unghi privesti) - desi are un moment in care da pentru cateva secunde senzatia ca totul are un final cat se poate de calm si linistit ... dar e atat de incredibil ca ar putea fi asa incat iti revii din impresie mai repede decat revine filmul pe linia previzibila.

Lasand subiectul/storyul/scriptul la o parte ... ma asteptam sincer si de la movie making la ceva mai mult avand in vedere ca regia e de Vincenzo Natali ( "The Cube", "Cypher" ). Nimic impresionant. Nici imagine, nici montaj, totul e in limitele a ok si atat - nu pot sa zic ca-i prost dar vis-a-vis de titlurile din paranteza de mai sus nu suporta comparatie. Iar ca regie, nush ... is cateva momente care probabil se doreau a tinde spre tragism/drama - da' rezultatul e mai mult tragi-comic. La actori nu ma mai refer, ca poate is luat de val cu restul si as zice tot de rau fara sa fie asa ...

Pe ansamblu am fost dezamagit tare de tot fata de asteptari. In plus cum ziceam, si aspectele, eu stiu, ceva mai "colaterale" ca sa zic asa din film - vezi sursa ADN-ului, incidentul de la conferinta, etc - iti dai seama ca "vin" cu macar vreo 3 minute inainte daca nu juma de ora. Poate de asta is si asa de drastic. Dar oricum, oricat mi-as bate capu' nu vad nimic peste un thriller de mana a doua, cu un iz de SF care putea fi exploatat ceva mai mult.

Rating: 2 out of 5

The Time Traveler's Wife (2009)

Inca o decizie nefericita ca alegere. Uite de ce evit eu comediile si romance ca gen. Primele in mare parte is cretine, ultimele is deprimante :)) . Titlul de fata intra in categoria a doua. Cum (iar...) n-am chef de scris o sa intru mai repede in subiect.

Filmul e o poveste care se invarte in jurul vietii unui cuplu: el - Harry (Eric Bana), ea - Clare (Rachel McAdams). Ea e o tipa normala, el ... nu ... = are nefericitul obicei de a disparea pentru un oarecare interval aterizand intr-o alta perioada temporala ( uneori in cele mai inoportune ocazii = propria nunta .. don't worry, only light spoiler, mai e de vazut in plus ) . Cum din pacate conditia de time traveler nu e controlabila, aduce multe probleme, dar si ceva beneficii pe ici colo (in ciuda faptului ca filmul pleaca pe ideea ca vietile celorlalti nu pot fi influentate de actiunile din calatorii). Ca romance - genul principal - e cred de departe cel mai interesant film vazut pe zona asta ( nu ca as vedea foarte multe ). Ma rog, e o ecranizare, si am auzit ca volumul scris ar fi net superior, dar oricum filmul ofera suficiente situatii incalcite (in sensul bun al cuvantului) cauzate de contextul plecarilor si revenirilor personajului principal. Ai ce vedea, analiza (cat de cat), chiar posibil extinde ca idei, etc.

Lasand subiectul la o parte, filmul nu e chiar extraordinar ca realizare cinematografica (ma rog, nici prost). Nu prea am ce comenta ( si uite-asa mai scurtez si eu intrarea :) ) nimic din imagine, montaj, sunet, regie netrecand peste medie. Nici actorii parca nu-s chiar credibil in toate scenele = unele par a fi .. cum sa zic .. cam seci (ma rog, in ciuda faptului ca de cand am vazut-o prima data pe Rachel McAdams cu parul in rosu in "Sherlock Holmes" am realizat ca imi place :-p).

Tragand linia, ca idee mi-a placut, desi mai are ceva gauri neacoperite, si cum in principal la mine conteaza povestea :) ... Iar finalul, daca incerci sa gandesti un pic mai mult out of the box, ar putea sa fie "rezolvat" prin a continua pe aceleasi idei de time travel ceva mai avansate ( ce ar mai taia poate un pic din factorul deprimant ;) ). O fi criptic, dar mai mult fara sa stric din subiect nu prea pot sa dau. De la mine pana la urma are o evaluare destul de subiectiva :) = a se citi un pic mai mult decat e cazul .. doar intra la sf pe tema time travel ;).

Rating: 4 out of 5

Shutter Island (2010)

Probabil n-o sa prezinte cine stie ce interes intrarea mea de azi avand in vedere cate recomandari am primit de asta primavara incoace pentru "Shutter Island" (a se citi: in principiu l-a vazut mai toata lumea). Cum insa alternativa vazuta tot saptamana in curs se cheama "Universal Soldier: Regeneration" (don't ask ...) altceva mai bun ca subiect n-am.

Coincidenta face sa fi vazut "Shutter Island" relativ aproape de "Inception", si inevitabil n-am cum sa nu observ ca titularul de afis pe ambele filme = Leonardo DiCaprio, a facut ce-a facut si a prins probabil cam cele mai bune productii iesite pana la ora curenta in 2010. Si ca fapt divers, rolurile/personajele interpretate au destul de multe puncte comune, desi subiectul, genul, pana si atmosfera celor doua filme is pe linii destul de diferite. Daca tot am inceput asa, pe scurt ideea in "Shutter Island" pleaca de la investigatia unei evadari dintr-un sanatoriu/inchisoare de maxima securitate pentru criminalii cu probleme psihice aflat undeva prin anii '50 pe o insula in apropiere de Boston. Filmul debuteaza cu detasarea a doi agenti federali pe respectiva insula, principalul insarcinat asupra cazului fiind DiCaprio. Prea multe din subiect nu pot sa zic in plus, povestea mergand pe linia respectivei anchete intr-o atmosfera care e pe undeva intre "Shining" si "Twin Peaks", pana la un final, care hai sa zicem, s-ar dori a fi neasteptat. Adevarul e ca gradual, elementele care conduc la respectivul final sunt dezvaluite mai mult sau mai putin direct. Probabil la o vizionare cap-coada ai sanse sa nu stii cum se termina pana pe la trei sferturi din durata. Dar daca se-ntampla sa vezi filmul pe bucatele = cum l-am vazut eu .. parerea mea e ca te prinzi destul de repede, nu chiar de toate elementele finalului, dar de principala idee in mod sigur. In ce ma priveste de la scena migrenei care nu stiu daca nu-i inainte de jumatate a devenit cat se poate de clar cam pe unde tinde scenariul in ce priveste personajul principal. Asta pot sa spun ca ar fi principalul punct negativ pe care il vad in tot filmul, desi presupun ca ideea legata de deznodamant e voit lansata si amplificata pana in final. Partea proasta, probabil destul de subiectiva, e ca la un anumit punct chiar incepusem sa sper ca o sa am un final surpriza = sa fie rasturnat tot ce se construieste de la inceput, dar n-a fost asa .. :).

Daca la script, am fost usor dezamagit - si din pacate scriptul are o pondere marisoara la mine ( ma rog, e ecranizare .. deci probabil nu se putea intoarce romanul pe dos :) ) in rest pot sa zic ca filmul e cea mai buna productie cinematografica pe care am vazut-o anul in curs pe partea de movie making - imagine, montaj, sunet, chiar si efecte. Probabil daca aveam echipa tehnica de aici la "Inception" (nu ca acolo ar fi fost slaba, dar oricum e diferenta, desi fiecare film pana la urma are .. atmosfera proprie ca sa zic asa), am fi avut film cu potential de record la Oscaruri. Aici aveam asteptari de la imagine, si pot sa zic ca e cel mai bun titlu din punctul asta de vedere din toata filmografia lui Robert Richardson. Nu mai tin minte exact imaginea din "Snow Falling on Cedars", care cred ca a fost prima productie, vazuta long long ago care mi-a atras atentia asupra respectivului, dar filmul curent o depaseste sigur. Pana acum, din pdv a lucrului cu lumina unul din cele mai bune filme pe care le vazusem ( ma rog, cel putin in ce priveste gusturile proprii :) ) era "Road to Perdition", ultimul film pentru un nume destul de mare pe zona cinematography care a fost Conrad L. Hall. "Shutter Island" e cel putin la acelasi nivel, daca nu mai sus. Iar daca la lights/shadows am dat o parere, una cam la fel de buna o am si pe zona de cromatica/filtre. Ca sa trag linia aici, la nivel vizual e superb fara exagerari. Efectele au si ele o pondere, dar spre deosebire de "Inception" daca tot m-am legat de el pana acum, unde partea de CGI e cea mai importanta in ceea ce vezi, aici esential e ceea ce tine de cum e lucrata imaginea. Si imaginea e suplimentata si de un montaj excelent - Thelma Schoonmaker - care a lucrat de altfel la majoritatea filmelor regizate de Scorsese. A se vedea modul cum e taiata scena de inceput de pe feribot, care ar putea sa para deranjant aparent - schimbare de perspectiva a personajelor pe cadre foarte scurte, dar poate fi considerat un prim element de legatura cu finalul ( fara explicatii exacte :) ). As putea sa dau o gramada de alte exemple, dar deja m-am lungit prea mult la bucata asta deci o sa ma opresc aici.

O sa inchei pe linia de atmosfera a filmului, si implicit continui si paragraful dinainte in ce priveste regia. N-am fost niciodata fan Scorsese, si nici n-am devenit dupa filmul asta, dar puse la un loc si coordonate toate elementele care tin de movie making, rezultatul e probabil unul din cele mai tensionate si apasatoare filme care le-am vazut (excluzand genul horror pur), probabil in mare parte si prin contextul de explorare a limitelor dintre sanity/insanity. Mai sus am zis ca ar fi pe undeva intre "Shining" de Kubrick si "Twin Peaks" de Lynch. As mai adauga si "Vertigo" de Hitchock la capitolul atmosfera, desi cred ca is vreo 15 ani de cand l-am vazut si mare lucru nu mai tin minte, decat una doua scene si ca a fost quite disturbing. In concluzie, daca las la o parte scriptul care cum ziceam mi se pare ca spune prea multe prea repede, nu stiu daca e neaparat un film care sa iti placa ca story, sau sa iti lase ceva sentimente pozitive, dar e un film care clar reuseste ce-si propune la nivel de intensitate = sa nu-l "inghiti" chiar usor.

Rating: 4 out of 5

Inception (2010)

Am zis-o de multe ori dar tura asta chiar nu am chef de scris. Nu are nici o legatura cu filmul. Other issues ... De fapt nici chef de vazut filme nu prea am, dar in cazul de fata il asteptam de juma' de an, so ... in ciuda interesului cazut below ground level din ultimele zile sau mai bine zis ca mintea mea ii plecata pe cu totul alte directii, am zis, hai sa-l vad daca tot am ceva timp.

Ce pot sa zic din start e ca ratingul pe care am de gand sa-l trec in coada e poate un pic sub nivelul filmului. Ma gandeam sa merg pe varianta cu peste (avand in vedere ca nu dau cu virgula), dar n-ar fi fair. N-ar fi fair fata de alt film regizat de Cristopher Nolan, si anume "Prestige", care din punctul meu de vedere ramane top of the list in filmografia mentionatului (probabil un mare merit avand si cartea/story-ul de la baza, acolo fiind vorba de o ecranizare). Clar "Inception", care a intrat din prima pe pozitia #3 in top 250 IMDb e mai sus decat "The Dark Knight" (care la lansare a intrat pe #1) daca veni vorba de filmele lui Nolan. Dar din punctul meu de vedere e overrated (nu foarte overrated, dar e). Se pare totusi ca regizorul a reusit fie sa-si construiasca o baza solida de fani, ori a prins "frecventa" perfecta pentru publicul american (nationalitate majoritara printre userii IMDb din ce stiam). Oricum ar fi, poate e mai nimerit sa las valorizarea "Inception" (care am concluzionat deja ca e un film bun) deoparte si sa vorbesc un pic despre ce-ar fi de vazut.

La momentul curent (care e unul destul de prost vis-a-vis de focus pe orice in ce ma priveste, in caz ca nu era deja clar din intro) nu imi vine imi minte nici o productie mai deosebita care sa exploreze ca subiect ceva ce se numeste Lucid Dreaming in termeni de specialitate (cel putin nu atat de direct ca aici). Din punctul asta de vedere "Inception" are un plus mare si subiectiv de la mine pentru ca a intrat pe o nisa pe care cel putin eu cred ca se poate merge si dezvolta la nivel de story foarte mult. Si mai mult decat atat, daca arunci un ochi pe linkul de mai sus, e poate aparent SF, dar un SF care pleaca din ceva cat se poate de real = exista posibilitatea de a visa lucid. Personal sper sa am destul timp candva (da' cum ce tinde de hobbies vad ca se cam duce la zero ... don't know cand o sa fie asta :|) ca sa explorez un pic mai mult zona pentru ca e o arie unde is destule chestii nu foarte clar explicate, si care cum ziceam :) pe langa alte aspecte, poate fi o sursa fantastica pentru story writing ( iar cele mai faine povesti is alea la care in final nu esti sigur cat de povesti is ;) ).

Deci despre ce e vorba pana la urma in "Inception", ca deja am inceput sa fac o salata din intrarea asta .. (am zis ca nu-s in cea mai buna dispozitie de scris). Pai ... pe scurt subiectul se invarte in jurul unui grupulet de indivizi specializati in furtul de informatii la nivel cerebral = plecand de la ce ziceam mai sus - "lucid dreaming". Povestea se complica in momentul in care liderul grupului - DiCaprio in film - primeste o propunere aparent extrem de dificila, si anume de a planta o idee in mintea cuiva in loc de a fura una. Asta in schimbul rezolvarii unei probleme ... de familie ... sa zicem, ca sa nu spun chiar tot :) cu radacini adanci si intortocheate ce tin de un amalgam de vise, subconstient, romance, etc.

Cum ziceam filmul e bun. Pe partea de "science" ca sa zic asa, daca as fi expert probabil as gasi multe hibe, dar nu-s, iar din ce vad (si doua - trei info care le mai stiu) arata chiar relativ credibil pentru mine (cum ziceam nu-i chiar asa SF cum ar parea) = posibilitatea existentei mai multor layere/nivele de vis, trezirea cand mori sau la un "kick" ( :) see the movie to get it ), etc, toate astea is elemente cat se poate de reale. Exista insa destule parti unde filmul cade in derizoriu, secundare dar sunt acolo = la nivel de dialoguri, prea mult shooting pe ici pe colo, etc. Pentru asta eu as da vina pe regie in special (iar cum regizorul e si scenarist in cazul de fata cu atat mai mult). Si daca tot am ajuns spre zona de movie making: Ca efecte arata bine. Ca sound e ok. Ca imagine nici un film de Nolan nu mi-o luat ochii (cu exceptia "Prestige") - nu se-ntampla nici aici (ma rog, director de imagine e Wally Pfister - dar filmografia celor doi la titluri importante se confunda).

Tragand linia, in final ca argument in plus pentru ce ziceam in start vis-a-vis de rating, pot sa spun ca ideea e excelenta, story-ul e ok, realizarea e ... peste medie - deci cu alte cuvinte pe aceeasi linie se putea mai bine :) oricum merita vazut.

Rating: 4 out of 5

PS - Later edit : Mi-am adus aminte ca am uitat ceva :) - in ciuda faptului ca probabil a devenit obsesiv de des mentionat prin ce scriu. Daca ti-a placut "Inception", cauta "Ubik" de P.K. Dick & read it - nu e strict acelasi lucru - basic lucid dreaming - dar sunt foarte multe similaritati la nivel de concept si e dus ceva mai departe spre granita life & death ;) + nush daca n-am mai zis-o dar cartea poate fi considerata de referinta pe nisa asta.