duminică, 24 aprilie 2022

The Age of Innocence (1993)


Probabil acum cinci, zece ani, sau poate chiar doi, trei, m-aş fi plictisit îngrozitor la două ore de mix de romance cu dramă de final de secol XIX. Acum însă "The Age of Innocence" mi s-a părut... liniştitor; cred că asta-i cea mai bună descriere într-un cuvânt.

N-am citit romanul care stă la baza scenariului, dar mă aşteptam la ceva între "Howards End" şi orice adaptare după Jane Austen. Nu pot să zic că a fost departe. Ce a fost însă surprinzător, e că e cel mai non-Scorsese film dintre toate filmele regizate de Scorsese pe care le-am văzut. Imaginea de Michael Ballhaus, chiar dacă departe de a fi la singura colaborare ("Goodfellas", "The Departed", "Gangs of New York"), se apropie poate mai degrabă de cea din "Dracula" lui Coppola, şi are nişte nuanţe destul de aparte (ex., fără vreun motiv evident avem nişte inserţii frecvente de cadre cu... feluri de mâncare :)). Muzica de Elmer Bernstein se potriveşte mănuşă, deşi dacă ar fi să iei soundtrack-ul separat ar părea poate unul destul de old school, mai spre anii '60-'70. În fine, distribuţia, cu excepţia lui Daniel Day-Lewis, nu prea pare să aibă alte nume în comun cu listele obişnuite de casting din filmele lui Scorsese. Cert e că toate cele amintite, reunite sub regia mai sus numitului, se concretizează într-o producţie care parcă nu-şi prea are locul pe un home screen. Cel puţin eu n-am mai simţit de ceva vreme că văd un film care e clar şi indiscutabil făcut pentru cinema. Şi la un ecran de 27 inch + headphones, din păcate nu-i motivul că aş avea parte de vreo cinematic experience acasă şi nu mai fac eu diferenţa, ci ţine strict de cât de filmic e filmul ;).

N-am zis mare lucru despre subiect. Poate pentru că până spre final mi s-a părut mai semnificativ ce-i mai sus, iar "the story" a ţinut planul secund. În mare avem un triunghi amoros în zona high society a New York-ului pre-1900 - iar tot contextul pare cumva superficial. Până la un punct de unde capătă deodată, din nou surprinzător, o perspectivă foarte matură asupra life & relationships. Dar probabil aici e mai puţin important filmul, şi mai importantă cartea, pe care după cum spuneam n-am citit-o. În rest, să ramânem la politica de spoilers free, zic ;) Şi sărbători fericite!

Rating: 4 out of 5