Am vrut sa inchid anul cu ceva mai rasarit decat dezamagirea de data trecuta. Asa ca intre doua reprize de bucatarie am decis sa-ncerc o intrare scurta pentru "Youth" desi ar merita poate una mai detaliata decat precedenta. Cine a vazut "Il Divo" si "La Grande Bellezza" e probabil familiar cu stilul regizoral si scenaristic a lui Paolo Sorentino. Pentru cine n-a vazut "Il Divo" si "La Grande Bellezza" ce pot sa zic in doua cuvinte e: chillout movie. De acord ca poate definitia asta nu acopera tot ce trebuie = partea de drama, de reflectii asupra vietii, de comedie amara, si tot ce mai poti regasi in cele doua si parca mai pregnant in "Youth". Dar eu zic ca "chillout movie" surprinde esentialul ca stare. E o desfasurare lenta, care e posibil sa-ti trezeasca cateva sentimente puternice dar nu brusc, ci gradual pana ce vine partea de rolling credits pe final.
Ca realizare filmica, "Youth" e remarcabil. Daca per total nu as putea sa ma pronunt comparativ cu "La Grande Bellezza", la nivel de imagine cel putin ce avem aici e clar peste (iar dincolo n-a fost rau). Exista multe aprecieri din ce am vazut in ce priveste rolul principal facut de Michael Caine. De acord, dar mi se pare uitat personajul interpretat de Harvey Keitel care aici are cel mai bun rol din ce am vazut eu pana acum.
O sa inchei cu ce aveam in general in partea introductiva. Care-i pana la urma subiectul in "Youth"? Avem un instantaneu din anii de batranete a unui dirijor de orchestra intr-unul din sejururile anuale intr-o statiune montana din Elvetia. That's it. In mare, cateva zile din viata unui om si mediul care-l inconjoara. Ca o concluzie, plecand de la descrierea de mai sus, "Youth" cred ca e recomandat de vazut pana intr-o anumita varsta .. Nu stiu de ce, dar cred ca dupa 40-50 de ani prezinta un factor deprimant prea puternic. Chiar daca, pana la urma, finalul poate fi luat ca o metafora de genul "you can stay forever young" :)
Primul lucru: Daca n-ai vazut nici un "Star Wars" si vrei sa incepi cu ultimul lansat, poate e mai bine sa te opresti cu cititul aici. Tu esti cazul fericit! Probabil n-o sa intelegi multe referinte din film, dar s-ar putea totusi sa ai o experienta placuta. Si n-are sens sa-ti strici asteptarile dand peste cele cateva spoilere, care o sa incerc sa le mentin la un minim, dar mi-e imposibil sa le sar complet in cele ce urmeaza ...
Acum sa trecem la noi restul care au mai gustat din universul SW pana acum. Daca stau sa fac o statistica a intrarilor mele de blog si ratingurilor asociate cred ca ar da undeva macar la 2/3 in asentiment cu majoritatea criticii de specialitate vis-a-vis de "fresh" vs "rotten" sa zicem. In sensul ca nu cred ca pot fi acuzat ca ma pun de-a batul numai de dragul de-a fi altfel. Asta asa .. ca disclaimer la ce urmeaza ... Pentru ca ma depaseste aprecierea de care se bucura "The Force Awakens". Pur si simplu nu inteleg, si din pacate nu pot sa zic ca am avut rabdare sa ma uit peste multe recenzii .. dar motivul e ca nu-s motivate! cel putin nu in mod obiectiv! In afara de uimire si extaz pe fond de aprecieri pur subiective gen wow, aflam in sfarsit ca Forta e in tot ce-i viu si misca (no man, we knew that already!!! - si pe bune, am vazut asta intr-un review by a "top critic"), ca vai stormtrooperii au inima si-s capabili de sentimente (stiam si asta! cel putin vorbind la propriu = they're humans for God sake!), etc., samd ... Eu o sa incerc sa fac o analiza cat de obiectiva pot la ce ni se serveste. Si o sa incep cu partea negativa, because ... the dark side is stronger in this one.
Sa lasam deoparte multele inadvertente si scene mult prea SF chiar si pentru un SF, ca asa ceva avem cam in orice productie de talia asta. Astea-s probleme minore. Sa vedem ce scartaie mult mai rau de-atat, si un prim punct e personajul negativ: Kylo Ren. E inevitabila comparatia cu Darth Vader. Atat cel din seria originala, cat si cu Anakin Skywalker din Ep. I-III. Diferenta e uriasa. Hayden Christensen a primit multe critici pentru calitatile actoricesti la vremea cand l-a jucat pe Anakin, dar culmea absurdului lipsa de expresivitate i-a folosit de minune in rolul unui personaj care se dezumanizeaza. Iar vocea lui James Earl Jones pentru Darth Vader din seria originala e charisma pura. Ceea ce lipseste total in noul film. Poate nu-i atat vina actorului, cat vina scenariului. Sa trecem peste motivul necunoscut pentru care tipul poarta o masca care mai e si botita (o fi criza de fonduri in Dark Side). Personajul e hilar ... e parodiabil. Crizele de nervi unde da cu sabia laser in stanga si-n dreapta ca un adolescent rasfatat m-au dus cu gandul la varianta lui Darth Vader din "Spaceballs". Unde mai pui ca e luat in ras la propriu in cadrul filmului cu una din multele glumite care nu fac deloc bine scenariului = avem o scena in care la o iesire de gen, doi stormtrooperi fac brusc cale-ntoarsa din ruta de patrulare care trece pe langa nervosul manuitor al laserului rosu. Sforta fie cu noi ...
J.J. Abrams a incercat ceva care i-a iesit in "Star Trek". L-a facut mai relaxat. Si i-a iesit pentru ca avut loc sa-l faca mai relaxat (plus pentru ca echipajul seriei originale se preteaza la asa ceva). Nu poti sa faci insa ceva de genul asta cu "Star Wars". Deja SW are un target suficient de larg si mult mai putin geek oriented spre deosebire de ST, si care include si categorii de varsta mica. Nu prea e loc, si se simte in multe situatii ca glumita de mai sus sau in alte aspecte ca "nope, that didn't work" ...
Mai e ceva ce lui Abrams i-a iesit in "Star Trek" superb as zice, iar aici da chix la modul aproape de penibil. Incercarile de referinte cheie prin paralele cu scene din precedentele filme. Scena cu moartea (temporara) a lui Kirk din "Into Darkness" inversa cu cea similara a lui Spock din "Wrath of Khan" a fost aur curat. Inversiunea de roluri aproape identica, linia temporala alternativa, personajul negativ acelasi, moment climatic in film, is multe chestii care puse cap la cap dau acolo un punct de conexiune peste ani cu pelicula veche care e imposibil sa nu mearga la inima cuiva care stie cu ce sa faca legatura. "Star Wars" e pur si simplu repetitiv ... si atat ... incepem cu un droid pierdut in desert care duce un mesaj secret (suna familiar?) ... avem o Death Star mai mare si mai rea care pana la urma face cam acelasi lucru ca si precedenta: destroy planet ... si (spoiler alert) vine si scena climatica a la "Star Trek", in care avem si aici o inversiune de roluri tata-fiu cu trimitere la "Empire Strikes Back". Numai ca simetria care o aveam in ST si care te izbea cu un sentiment nostalgic de "history repeats" aici scartaie rau de tot... Culmea e ca desi referinta la pelicula trecuta scartaie, probabil cu intentia nefasta de originalitate, originalitatea asta sufera in plus si de alta mare si uriasa problema: e ultra-previzibila! unde ultra = stii ce urmeaza cu vreo 5-10 minute inainte... Dar, sa ne oprim aici si sa pastram factorul "surpriza".
Si totusi ... sa n-o lasam chiar deoparte complet. Probabil scena respectiva s-o fi dorit una cheie in film. Memorabila. Esueaza lamentabil. Chestie care din pacate nu s-a mai intamplat decat in "The Phantom Menace" poate. In fiecare alt "Star Wars" avem macar o scena care ramane de referinta. In "A New Hope" e fie prima aparitie a lui Darth Vader, fie distrugerea Death Star. In "Empire Strikes Back" e duelul Darth Vader vs. Luke cand ultimul ramane fara o mana. In "Return of the Jedi" e moartea lul Darth Vader si masca care cade pentru prima data. In "The Clone Wars" e duelul Yoda vs. Dooku cand vedem pentru prima oara de ce Yoda poarte o sabie cu el. In "Revenge of the Sith" e finalul duelului Anakin vs. Obi-Wan si practic nasterea lui Vader. In "Phantom Menace" poate s-o fi dorit sa fie finalul lui Qui Gon Jinn, dar n-a mers cum nu mere nici aici ... n-ai cum sa ai o scena cheie care parca vrea sa repete alta, dar nu stie nici ea ce vrea ...
Sa mai trecem totusi si de partea Light ... macar un pic. Filmul e lung dar nu treneaza. Asta pot s-o admit. Si probabil daca una din marile probleme e personajul negativ, probabil cea mai buna parte e personajul pozitiv: Rey. Finally, avem o fata ca Jedi knight :) + actrita si-a facut treaba excelent. Din pacate prea multe pe langa astea n-am ce aprecia. Ce pot sa sper e ca "The Force Awakens" e tot un Episode I "The Phantom Menace" comparativ cu ce-o sa vina dupa ...
Sa intram direct in subiect: "London has Fallen" in martie. N-am nici o speranta ca o sa fie mai putin varza ca Olympus, dar n-am nici prea multe trailere la dispozitie pentru ce se-anunta in primavara viitoare ...
"Zootopia" pare ceva ... nu, de fapt mult mai promitator. Chit ca nu-l avem pe Gerard Butler in rol de John McClane re-inventat ca mai sus.
DC Comics strikes back, cu ce are mai tare in stoc: Batman si Superman la pachet in .. well .. "Batman vs. Superman" .. cu Ben Affleck .. ca Batman .. (de ce parca nu-mi mai pare George Clooney cel mai slab Dark Knight ...)
"Ratchet and Clank" e o animatie care iese in aprilie. Trailerul nu m-a incantat asa tare, dar sinopsisul mi-a parut suficient de atragator. Aparent cu origini de pe PlayStation ...
Daca avem bataie intre Batman si Superman trebuia musai sa vina si Marvel cu ceva ... "Captain America: Civil War" = Cpt. America vs Iron Man in mai la anul. In apararea celor de la DC Comics subiectul lor e mai vechi si tratat chiar foarte fain intr-o varianta animata (probabil unul din cele mai bune versiuni de Batman) ... la Marvel imi cam miroase a raspuns de marketing ...
"The Nice Guys" mi se pare pe moment cel mai interesant titlu anunat pentru primavara viitoare. Shane Black se intoarce dupa o buna bucata de timp la genul la care se pricepe cel mai bine ca regizor, dar mai ales ca scenarist crime/thriller cu iz de comedie (ca referinte tot ce tine de seria "Lethal Weapon" + the masterpiece: "Kiss Kiss Bang Bang"). Suna promitator ...
"X-Men: Apocalypse" ... fara Wolverine ... too much Marvel, too many superheroes, enough said ...
Cam asta-i runda curenta de preview. Na' c-am reusit s-o termin, cam din scurt e drept. Acu' ... sa-mi iau vacanta de la blog, sa nu-mi iau vacanta, sa-mi iau, sa nu-mi iau ...
Da, stiu ca e aproape final de decembrie, dar pe principiul better late than never, hai sa vedem ce vine iarna asta in cinematografe. Incepem cu deja lansatul "Star Wars". Not seen yet, si sincer parca asteptarile nu mi-s chiar asa high ... We'll see ...
"Youth" nu-i chiar lansat luna asta, dar luna asta a luat premiul cel mare la European Film Awards. O coproductie regizata de Paolo Sorentino care probabil merita vazuta (cel putin daca ti-au placut "Il Divo" si "La Grande Bellezza"):
Nu-mi inspira prea multa incredere remake-ul la "Point Break" (plus ma atentioneaza cat am imbatranit de la original... OMG...), dar alta optiune nu mai am pentru finalul asta de luna ...
Ianuarie incepe cu "The Hateful Eight" al 8-ulea film de Tarantino. Aparent mult mai restrans ca desfasurare decat precedentele doua, nu stiu de ce ma duce cu gandul la "Zece negri mititei" de Agatha Christie. Sa vedem ...
"The Revenant" de Inarritu parca-mi aduce aminte un pic de "Apocalypto"-ul lui Gibson. Probabil cu mai multe sanse insa la Oscarurile de la anul.
"Synchronicity" pare un indie sub-bugetat. Avand insa in vedere subiectul care mi-i la suflet, am zis sa-l punctez. Poate n-o fi chiar slab pana la urma.
In Februarie avem... "Pride and Prejudice and Zombies". O, da... Sincer, daca Abraham Lincoln a vanat vampiri (si nu pot sa zic ca a fost chiar jalnic), why not? Let's keep an open mind :P
Nu scapam de super-heroes... Marvel mai scoate unul: "Deadpool". Sa-i dau o sansa, sa nu-i dau, sa-i dau...
Ca sa inchei intr-o nota mai serioasa, Jean-Jacques Annaud revine pe meleaguri asiatice cu "Wolf Totem". Cum de la "7 Years in Tibet" n-am mai vazut ceva interesant de la omul asta, mi-a atras atentia.
That's it for the winter. Sper sa revin mai rapid cu Part 2.
La momentul asta din an (de fapt trecut deja) faceam un preview la filmele de iarna-primavara ce urmeaza. Evident nu am timp de asa ceva dupa cum se vede. Am realizat pe de alta parte ca n-am mai avut de muuulta vreme o intrare filosofica asupra vanatorii de iepuri ...
Pe masura ce imbatranesc ajung la concluzia ca ideea optimista de cand eram mai tanar de a fugi dupa mai multi iepuri ca sa prinzi macar unul e a naibii de obositoare. Incep sa ma gandesc daca nu cumva e mai confortabil sa devii vegetarian si sa nu mai alergi dupa nimic ... Where's the thrill then, you would say? No adrenaline ... Fals.
Incet, incet concluzionez ca viata iti ofera atat de multe si diverse probleme, incat poti sa treci linistit la activitatea de legumicultor. O sa ai oricum rozatoare in gradina, pe care o sa fie nevoie sa le-alergi de n-ai sa mai apuci sa strangi nici o cultura de morcovi. Now, well ... that rabbit that you want, might be or not be there ...
Scriu undeva in tranzit, intr-o camera de hotel, incercand sa ma hotarasc intre juma de Stilnox sau un Ibuprofen forte pentru dureri de spate. Target: sa dorm trei ore pana la un connecting flight. Asa ca mai bine ma opresc aici ca-mi raman doar doua ..
... & don't worry, o sa vina si intrarea aia de preview pan' la urma ;) Daca m-as putea juca cu timpul ca-n instantaneul de mai jos unde poti numara palele unei elici de turboprop in plina ascensiune, ar fi o treaba. Dar din pacate merge-un pic mai greu de-atat ...
Postări
