duminică, 27 septembrie 2009

Duplicity (2009)




Se vede ca incep sa ma apropii de perioada in care nu prea am optiuni din care sa aleg. Nu din cauza ca toamna n-ar iesi filme pe ecrane ci evident pentru ca nu mai apuc eu sa vad mare lucru. So.. ca sa taiem bla-bla-ul introductiv mai rapid the bad news: asa am ajuns iar la un film care abia ajunge la un nivel mediu, ca subiect pentru intrarea de azi & the good news: din fericire e relativ recent fata de apelurile la cinemateca de alte dati.

"Duplicity" nu prea e un thriller asa cum zice IMDb-ul din simplul motiv ca n-are cine stie ce tensiune, "Duplicity" nu prea e o comedie asa cum ar zice altii din simplul motiv ca umorul cam lipseste, "Duplicity" nu prea e... si as putea sa continui asa cu inca vreo 3-4-5 genuri macar. Ce e "Duplicity" atunci ? Sincer habar n-am, un pic din fiecare probabil dar nu suficient ca sa aiba o incadrare cat de cat clara in vreo categorie de film. Ca o gluma nu prea grozava as putea sa spun ca regizorul care e si scenarist a mers atat de departe cu main idea din film de joc de-a soarecele si pisica ca a ajuns s-o imprime mai mult sau mai putin metaforic si asupra productiei ca intreg in sine = cand sau mai bine zis daca tinzi sa crezi la un punct ca o ia cat de cat intr-o directie ca gen vireaza spre alta. Sa nu fiu inteles gresit, eu personal n-o vad ca pe o parte negativa dar pentru unii ar putea spori un sentiment de confuzie care are mari sanse sa apara plecand de la desfasurarea subiectului in sine.

Ca sa nu intru si eu mai tare in ceata decat am intrat deja probabil ar fi cazul sa zic despre cam ce-ar fi vorba daca tot am ajuns la subiect. Long story short: doi agenti MI-6 si CIA - Clive Owen, respectiv Julia Roberts, intre care se infiripa o legatura care ar trebui sa dea nota de "love story" filmului, ajung la concluzia ca si-ar rezolva mai rapid problemele materiale pana la pensie daca ar migra din spionajul in slujba patriei in cel industrial. Zis si facut = dupa demisia de la stat el intra in lumea intunecata si dura a producatorilor de pizza congelata iar ea in itele incurcate a departamentelor de contraspionaj din industria cosmetica. Cum in zona pizzelor congelate situatia e cam inghetata iar in lumea cosmeticelor la un moment dat apare un zvon legat de o formula magica pe care ar dori multi sa puna mana, ajung in cele din urma amandoi sa planifice o schema prin care sa umfle conturile proprii din banca pe sub nasul a doi patroni rivali de moarte in ale producerii sapunurilor, lotiunilor, samd. Modul in care se desfasoara insa toata povestea asta e construit pe flashbackuri periodice care dupa cum ziceam pot crea o oarecare confuzie. La o analiza mai atenta insa, un scenariu liniar pur si simplu nu prea ar fi mers. Adica daca e ceva de remarcat la tot filmul e fix incercarea asta de a te baga temporar intr-o oarecare ceata care te tine totusi interesat pana cand e explicata ici si colo printr-un flashback.

Sub aspect de imagine, sound, etc n-am nimic de zis pentru ca nu prea e nimic de zis nici de bine nici de rau. Regizoral si scenaristic (Tony Gilroy) consider totusi ca "Michael Clayton" a fost net superior ca productie desi ca stil se vede ca e acelasi om in spate. Ce-as mai avea de zis e ca in "Duplicity" m-am prins de final (nu chiar din prima parte totusi) deci in concluzie nu m-a dezamagit ca idee, ceea ce probabil e posibil pentru unii, dar m-a dezamagit faptul ca m-am prins. Ca un light spoiler: e oarecum previzibil intr-un script in care un caracter important si ca personaj si ca actor in casting care mai tot filmul n-are spatiu alocat pe ecran sa-si faca "intrarea" in final ;)

Rating: 3 out of 5

duminică, 20 septembrie 2009

The Assignment (1997)




Iar n-am prea avut timp de filme saptamana asta asa ca am ajuns sa am ca subiect un thriller ceva mai vechi pe care am apucat sa-l revad partial la TV in timp ce ma ocupam cu altele. Cred ca per total am vazut filmul de macar vreo cinci ori in decursul anilor, si spre surprinderea mea inca nu ma plictiseste. E vorba de un spy thriller inspirat vag din povestea reala a arhicunoscutului terorist din anii '70 -'80 Carlos Sacalul sau mai exact pe numele real Ilich Ramirez Sanchez .

N-o s-o lungesc prea mult pentru ca is evident in criza obisnuita de timp. Subiectul e concentrat pe o actiune colaborativa a CIA & Mossad de a-l captura pe mai sus amintitul. Partea care da culoare filmului sau ideea relativ originala e ca in respectivul plan e implicat un ofiter de marina, sosie perfecta a lui Carlos. Filmul e centrat pe story care curge de la un capat la altul fara prea multe goluri. Pleaca de la antrenamentul respectivului ofiter, infiltrarea lui pe post de Carlos, samd. E o poveste destul de elaborata care desi fara foarte multe intorsaturi prinde si chiar reuseste sa surprinda uneori. In plus filmul, care nu stiu sa fi fost cine stie ce superproductie la vremea lui are actiunea plasata in locatii destul de diverse si exotice de la Libia pana in URSS. N-am nici cea mai vaga idee pe unde s-a turnat efectiv dar in ce priveste continentul african pare destul de credibil, macar din perspectiva exportului de Dacii facut de Romania in zona aia - iar in sensul asta ca fapt divers daca vrei sa vezi cum rezista un 1310 la o urmarire pe strazile si treptele din cartierele marginase arabe :) nu cred ca mai ai ocazia in alta parte.

Tind sa cred ca mult din valoarea filmului sta in regie, desi numele Christian Duguay care sta in pozitia asta nu-mi zice mai mult decat "The Art of War" cu Wesley Snipes (alt spy thriller nu extraordinar dar nici foarte slab). Deci regia si poate montajul aduc cele mai mari plusuri, care stau mai exact in modul in care curge filmul de la un cap la altul. Comparativ, cu o tema principala relativ similara = catch the terrorist am vazut recent "Body of Lies" de Ridley Scott. Departe de mine sa neg calitatile regizorale, dar filmul desi bunisor per ansamblu si mult mai putin SF-istic decat "The Assignment" parca e mai.. sec sa zicem, ca alt termen nu-mi vine acum in minte. Ca o paralela, "The Assignment" se apropie mult ca feeling general de "Bourne Identity" productia TV cu Richard Chamberlain, cea veche care e mai aproape de carte nu cea cu Matt Damon (fara legatura cu faptul ca si acolo apare Carlos ca personaj).

O sa inchei mai abrupt ca de obicei (no time like I said...) cu o remarca legata de castingul de pe afis. Aidan Quinn in dublu rol terorist si urmaritor - poate cel mai bun pe langa "Legends of the Fall", Donald Sutherland si Ben Kingsley din partea CIA respectiv Mossad duc practic cred 70% din film daca nu mai mult la propriu = efectiv celelalte roluri in mare par a fi de figuratie, nu cred ca mai sunt multe care trec de 10 replici. Totusi nu-ti dai seama ca filmul sta in trei actori, sau chiar in doi de la un punct, ci din contra dat fiind varietatea desfasurarii si locatiilor impresia finala e a unui scenariu mult mai complex sau bogat decat e, chestie care nu face decat sa puncteze iar pentru regie si casting.

Rating: 4 out of 5

duminică, 13 septembrie 2009

Star Trek (2009)




Asa cum am mai zis-o prin blog, in ceea ce priveste categoria SF series, pe grila mea valorica "Farscape" sta cel mai bine ca medie a episoadelor, iar "Lexx" e un pic mai sus in ce priveste finalul. Insa cel mai solid sau poate mai bine zis complex SF construit ever in materie de productii filmice cred ca poate fi numit fara dubii "Star Trek", la baza fiind probabil in primul rand numarul urias de episoade din cele cinci seriale cu un total de 28 de serii (excluzand animatiile) si cele 11 filme de lung metraj. "Experienta" mea de "trekkie" include pana la data stelara curenta "The Next Generation" si "Enterprise" aproape integral, un pic din "Deep Space Nine" in ce priveste seriile + the big screen movies. Cu exceptia titlului postarii curente, cam toate restul le-am vazut cu ceva ani in urma, dar pot sa zic fara prea multe dubii ca nivelul a fost in general peste medie. Acum aproape doi ani, pe la inceputurile blogului cand nu prea aveam subiecte vazute recent (nu ca acu' as avea foarte multe) chiar ma gandeam la un post "Star Trek" la general, dar l-am amanat ca sa nu blasfemiez ditai universul SF fara sa am un subiect clar. A venit insa "Star Trek" refurbished, sau mai oficial "The Future Begins", ultima productie de lung metraj aparuta anul asta (care cu chiu cu vai am reusit si eu in sfarsit s-o vad). Asa ca mi-am luat inima-n dinti si tastatura-n brate si am pornit topicul de fata, in care sper sa nu bat campii prea tare.

Don't worry. N-o sa ma lansez intr-o discutie pe seama "Star Trek" all productions ever made. Din pacate ( sau din fericire :) ) n-am timp acu' deci ideea se mai amana iar. Revitalizarea francizei de anul curent il are in spate pe J.J. Abrams ("Lost", "Cloverfield", "Alias", etc). Sincer, nu ma asteptam chiar la cine stie ce si cand am vazut ratingul de pe IMDb l-am pus in special pe seama fanilor mai mult decat legat de film in sine. Din fericire nu-i chiar asa. Cum ziceam mai sus n-am vazut seria originala "Star Trek", dar am vazut filmele de lung metraj, din care primele sase merg pe aceeasi linie = au ca protagonisti pe capitanul Kirk & compania, al saptelea film realizand legatura cu "The Next Generation" = Picard & co. "Star Trek" (2009) se intoarce la origini, adica la prima misiune a lui Kirk in spatiu. Subiectul in sine nu e foarte complex mergand pe o linie principala standard de destroy the evil madman from space. Ma rog, poate mi se pare mie simplist din cauza ca nu e foarte original. In mare daca stau sa ma gandesc, e o combinatie intre cateva teme deja utilizate. Mai exact time travel + distrugeri de planete foarte asemanatoare cu o idee intalnita in ultimele doua serii din "Star Trek: Enterprise", time travel + intalniri intre personaje din perioade/serii diferite care aduce mult cu "Star Trek: Generations - the movie", si ar mai fi si altele in afara de time travel, dar daca mai zic multe nu mai ramane nimic :) . Ideea de fond pana la urma e ca filmul lasa o poarta deschisa pentru o realitate paralela (alta idee reutilizata...) cu cea a lui Kirk & company din seria originala, numai buna pentru continuat franciza si cu alte filme, serii, etc. De fapt, cam asta e si impresia care mi-a lasat-o in final, de episod pilot, film introductiv pentru urmatoarele (nu, nu se termina-n plop, don't worry).

Probabil cea mai de apreciat parte din film e distributia. Cred ca e destul de greu sa gasesti un grup de vreo 6-7 actori (nu i-am numarat exact) care sa para varianta tanara a unui casting dintr-o serie din cate stiu foarte apreciata chiar daca asta a fost acum 40 de ani (fara sa pun filmele la socoteala care au mers pe distributia "veche" pana in '94). Ei, s-a reusit chestia asta, cel putin in ce ma priveste = relativ la ce-mi mai aduc aminte din restul filmelor, e credibila. In al doilea rand dupa distributie, filmul looks & sounds great - fara comentarii in directia asta, iar scriptul in ciuda a ce ziceam mai sus = linie simpla & concepte reutilizate totusi prinde. Probabil "de vina" e si ritmul alert dar in special modul in care se impleteste cu actiunea in sine la nivel de amanunte. Exemplu (light spoiler): daca planeta pe care e "catapultat" Kirk la un moment dat ar fi fost de fire & lava in loc de cold frozen ice ?... efectul pur si simplu n-ar fi fost acelasi 1. pastreaza tensiunea din film si o si calmeaza in acelasi timp 2. adauga variatie la nivel vizual 3. inevitabil fara nici o legatura directa duce cu gandul pe cineva cu mai multa "experienta" in ce priveste Star Trek universe, ca sa nu mai vorbesc de gramezile de fani, la colonia klingoniana inghetata Rura Penthe, loc de exil pentru diversi capitani de pe "Enterprise" in cateva episoade din diverse serii. Is amanunte din scenariu, dar amanunte care pluseaza in ce priveste feelingul general imprimat filmului.

Ceva ce n-am mentionat in introducere cand ziceam ca "Star Trek" e probabil cel mai complex univers SF creat vreodata pentru ecran este ca spre deosebire de multe alte serii aici partea de Sci din SciFi chiar exista. Nush... probabil ai sanse sa stii cam care is principiile de functionare si arhitectura unei nave daca vezi toate episoadele dintr-o serie, sau alt exemplu e elaborarea unui dictionar klingonian complet cu reguli gramaticale si tot tacamul. Ei.. daca in serii ai parte de anomalii spatiale si de tot felul de alte fenomene explicate mai mult sau mai putin stiintific care dau un farmec aparte, filmele si cred mai ales cel de fata merg clar pe directia de more action, less scifi concepts. E de fapt normal de altfel, targetul fiind mult mai extins si fiind vorba de doua ore nu de o serie intreaga. Asta duce insa la ce ziceam mai sus = desi scriptul prinde, e usor simplist, iar uneori cade chiar in cliseic, pueril si chiar lipsit de sens. Cu toate astea e o gura de aer proaspat pentru orice fan "Star Trek" si un SF above average pentru restul.

Rating: 4 out of 5

duminică, 6 septembrie 2009

Bubba Ho-tep (2002)




Sunt momente cand in timpul unui film ai tendinta sa-l lasi balta = te uiti la ceas, casti, dai ochii peste cap, etc. Totusi, in unele cazuri rezisti (mai mult sau mai putin eroic) pana la capat unde dupa primele 10 secunde de credits ai revelatia ca tocmai ai vazut un film daca nu bun macar ok (altfel probabil n-ar apuca sa mai treaca si 10 secunde de credits...). Ma rog, sper ca n-am fost prea generalist in exprimare - la mine cel putin se-ntampla, iar "Bubba Ho-tep" e probabil un exemplu perfect de incadrat in categoria asta.

Cum am ajuns sa vad "Bubba Ho-tep" ? Pai, una la mana sa recunoastem ca titlul e destul de intriguing la care se mai adauga si rezumatul de pe IMDb care spune ceva de Elvis & JFK vs. egyptian mummy + un Bruce Campbell in rol principal ( Ash from "Evil Dead" trilogy, Autolycus from "Hercules" series, etc ). Cu toate ingredientele astea ma asteptam la o comedie usoara, desi nu prea inghit genul, dar simteam nevoia inainte de somn (sau ca sa-mi vina somnul). Ei, daca pentru partea de cascat au fost oarecare momente in care si-a facut datoria, sincer in final n-as fi putut spune daca am vazut o comedie sau o drama (incadrare care nici macar nu e listata pe IMDb...). Exista secvente hilare, sau care cel putin se vor hilare, dar personal nimic care sa-mi smulga mai mult de un zambet. Ca sa dezvolt un pic tagline-ul de mai sus, actiunea filmului se desfasoara la momentul prezent intr-un azil de batrani uitat de lume undeva in Texas, care are printre rezidenti un Elvis (un fost imitator care sustine ca el e cel real ajuns in pozitia curenta in urma unui schimb de locuri din tinerete cand era satul de faima) si un JFK (un... negru "vopsit" dupa spusele proprii pentru a fi ascuns in urma atentatului esuat din Dallas). Foarte pe scurt, respectivii "evadeaza" din solitudinea dezolanta de zi cu zi, pornind o actiune de exterminare a unei... mumii ajunsa accidental in preajma azilului, si care trezita la viata foloseste rezidentii pentru a se hrani cu suflete. O parte bine gandita a scenariului e ca totusi lasa decizia privitorului asupra gradului de nebunie a fiecaruia din cei doi, si pana la urma a intregii situatii. Asta de fapt practic e cred partea esentiala care trage filmul dinspre comedie spre drama. Parafrazand aproximativ o replica din script - daca o mumie egipteana a ajuns sa bantuie prin Texas, atunci cine stie.. poate ca-i posibil si ca JFK sa fie alive & black.

In ciuda ragetului clasic al leului de la MGM din debutul filmului, productia de fata presupun ca a fost scoasa la lumina de un studio semi-obscur dispunand de fonduri limitate, brandul amintit avand doar rol de distributie. Toata actiunea se petrece in cladirea azilului respectiv si in imprejurimi iar efectele - daca se pot numi asa is cam la nivel de anii '70 (dar.. 1. nu sunt multe din fericire 2. tind sa cred ca asa s-a dorit ca sa inspire o oarecare doza de hilar la anumite scene). La asta s-ar mai adauga si ca in afara de cei doi protagonisti "istorici" de mai sus si mumia in sine, nu mai sunt decat o mana de roluri secundare in toata distributia - dar e suficient ca sa sustina intregul film care din cate am inteles ar fi o ecranizare dupa o povestioara scurta.

Asa cum scriam la inceput, filmul are destule puncte in care probabil as fi fost tentat sa zic pas pentru mai departe daca n-as fi de principiu ca daca incep sa vad un film il vad pana la capat. In primul rand si cel mai evident .. it drags .. sau mai pe romaneste sunt o serie de lungimi care par initial inutile, dar tot intorcandu-ma la ce ziceam in introducere in final ai sanse sa le dai un sens in tot contextul. Ca sa trag linia, cred ca e un film care prinde in functie de privitor = s-ar putea sa-ti placa la nebunie..., s-ar putea sa fie extremely boring..., s-ar putea sa razi..., s-ar putea sa-ti lase un gust amar..., si as putea sa continui asa mult si bine :) ...

Rating: 3 out of 5