sâmbătă, 21 februarie 2009

Oscar '09 - Best Movie




Oki, so... am ajuns si la the final Oscar entry pe anu' asta - top movie of the year (din cele nominalizate evident). Bineinteles n-am reusit sa trec prin toate restul categoriilor (de altfel nici nu mi-am propus), dar oricum am scris mult mai mult anul curent pe tema asta fata de anul trecut. Asta s-a datorat in mare masura faptului ca majoritatea categoriilor au avut cam aceleasi filme nominalizate, care cateva filme am reusit sa le vad si care se regasesc si aici. Initial ma gandeam sa evit sa discut prin postarile anterioare orice altceva in afara de topicul categoriei despre un film (mai exact sa nu zic nik de subiect). N-am reusit, evident, altfel nu se mai intelegea nik ( si asa crek au fost cam criptice aberatiile debitate, pentru cine n-a reusit sa vada un film din cele luate in discutie... in cazul in care a avut cineva rabdare sa-mi citeasca blogul :) ). In concluzie, avand in vedere ca in mare am vorbit destul despre filmele care se regasesc la categoria "best movie", nu prea stiu ce sa scriu aici... Subiectul n-o sa-l mai reiau, pentru ca ar fi a treia, sau a patra oara, in unele cazuri... O sa incerc totusi cate un tagline, si... sa vedem ce iese mai departe :) :

  • "The Curious Case of Benjamin Button" - sau o privire mai speciala aruncata asupra vietii care curge... dintr-un punct pana in alt punct... in cazul asta de la final spre inceput, dar totusi in acelasi sens cu cel normal... E cel mai nominalizat film, si implicit unul din cei doi favoriti la categoria asta. Revenind insa la film si lasand la o parte ce-i mai putin important = the awards, as putea spune ca pe ideea filmului se putea face ceva totusi ceva mult mai bun. Nu e un film care sa te miste in mod deosebit. Nush.. poate e necesara o anume dispozitie ca sa-l vezi... poate e necesara o anume varsta... n-am idee. Tema e interesanta, chiar foarte interesanta, si lasa loc de mult mai mult decat am receptat eu. Sunt o multime de aspecte care parca raman nedezvoltate suficient. Sunt o serie de aspecte care sunt parca prea accentuate desi nu au o importanta majora. Dar asta e riscul pana la urma intr-un film de genul asta. Si cam aceeasi parere am avut-o si relativ la "Forrest Gump". Ca o comparatie poate hilara: e o salata, o salata care o fi grozava pe de-antregul dar in care nu iese in evidenta gustul unui ingredient anume, fie el dulce, amar, sarat, etc... Ramai cu o impresie poate chiar foarte buna legata de film, dar eu cel putin n-as putea sa zic daca m-a facut sa zambesc la final sau sa ma-ncrunt.

  • "The Reader" - sau, intr-o posibila interpretare, ce inseamna a fi.. sau a nu fi.. "om"... e zic eu cel mai deep film nu numai din cele de aici, dar cam din toate filmele produse in 2008 care le-am vazut. Asa cum am zis-o de nush cate ori prin postarile anterioare is subiectiv in aprecieri. Am scris o gramada despre "The Reader" cand am vorbit de scenariu. Nu vad cam ce-as mai putea sa mai spun in plus... E si aici un outsider evident relativ la Oscar. Iar de data asta, in ciuda faptului ca la cam toate categoriile pe unde-a mai fost nominalizat mi-as dori o surpriza si sa-l vad castigator, la cel mai bun film nici eu nu cred ca e cazul. Luat pe ansamblu, e asa cum am zis un film "deep". Un film care se bazeaza in primul rand pe conturarea psihologica, evolutia si schimbarile caracterului unor personaje nu prea are cum sa nu fie "deep". Ma rog.. unii nu vad decat Holocaust in filmul asta dar asta e alta poveste. Totusi, nu e un film de un impact major decat daca il vezi intr-un anume fel, si poate chiar relationandu-l cu diverse situatii din afara povestii expuse. In ciuda multitudinii de interpretari ce i se pot asocia pana la urma, pe de o parte tocmai din cauza acestui subiectivism fara de care nush cum l-as fi apreciat si pe de alta prin faptul ca la capitolul tehnica cinematografica in afara de imagine nu prea exceleaza nicaieri, as merge pe alta varianta pentru cel mai bun film ca preferinta obiectiva (dar nu as fi prea dezamagit nici cu "The Reader"... in cazul unei surprize de proportii :) fata de pronosticurile generale)

  • "Frost/Nixon" - sau punctul de "a fi sau a nu fi" pentru Richard Nixon dupa Watergate, e un film care exceleaza in primul rand printr-un rol principal de exceptie. In rest, e un film bun... dar nu e un fim memorabil... in sensul efectiv al cuvantului... probabil, cel putin pentru europeni, sau chiar mai general non US citizens se uita. O sa dau un exemplu similar de acu cred doi.. sau trei ani.. nici nu mai stiu: "Good Night and Good Luck"... la fel, film nominalizat la best movie. Cam cata lume care l-a vazut l-a tinut minte. Eu, in afara faptului ca a fost regizat de Clooney, era tot based on real facts - parca o emisiune de radio, si il avea pe David Strathairn prin distributie altceva nu mai tin minte. Ma rog.. poate nu e chiar asa si la "Frost/Nixon", dar daca nu e chiar asa asta se datoreaza totusi pana la urma notorietatii fostului presedinte si cum am zis rolului lui Frank Langella... sau poate o fi asa.. :) we'll see in a few years...

  • "Milk" - sau, pe aceeasi idee ca mai sus.. "to be or not to be" legat de toleranta. E poate mai puternic decat "Frost/Nixon" prin faptul ca desi e vorba de data asta de un politician obscur pana la urma, e prezentata o perioada mai intinsa din viata acestuia, si e loc de o constructie mai detaliata a personajului. In plus, partea de drama e mai profunda, culminand cu finalul tragic si lipsit de sens. Dar, pana la urma, filmul e tot in esalonul 2 de anul asta... si sincer ma gandesc daca n-ar fi mers mai bine un "In Bruges" (despre care tot n-am apucat sa scriu...) in locul "Milk" ca nominalizare pentru best movie...

  • "Slumdog Millionaire" - un "City of God" plasat in India, irealist de optimist, dar totusi posibil = "hope giving" in esenta. De ce-i irealist de optimist.. pai... am descris o parte din motiv in intrarea despre scenariu unde am spus ca sunt bucati unde e cam tras de coada. In plus, daca "Benjamin Button" e o poveste fantastica plasata in cadru real, aici e o poveste cu nuanta reala plasata in cadru real = devine mai greu de crezut. De ce-i totusi posibil ? si aici nu e vorba de un cliseu, e vorba de senzatia efectiva care ti-o lasa filmul... = "chiar se poate". Filmul da un raspuns aparent foarte simplu si scurt: "asa a fost scris" = soarta, destinul, kismet.. Sper sa nu aberez prea tare in cele ce urmeaza, dar partea frumoasa e insa ca exista o filozofie (in oarecare masura chiar legata de varianta "kismet" din cele de mai sus, daca nu gresesc...) prin care "ce-i scris" nu-i chiar scris ... :) ci "se scrie" undeva... iar modul in care "se scrie", desi independent de your life ( asta-i soarta nu ? :) ) o mai ia totusi intr-o directie sau alta ca sa puna in balans viata ta, poate cu ce-i scris, poate chiar cu viata altora, si poate... na... poate iar scriu in dodii :)... in fine... Revenind la film... the Oscar cred ca goes here... pentru ca e un film care clar te misca, e de impact destul de puternic, si in plus sub aspect tehnic e ireprosabil, iar eu continui sa insist ca asta chiar conteaza pentru ca arta cinematografica pana la urma nu-i teatru.


Ca ultima idee, de ansamblu, nu pot sa nu observ ceva comun la toate filmele nominalizate aici. Nush cata importanta are dar... avem o biografie fantastica a unei vieti traite in sens invers, avem o biografie a unei vieti marcate de o iubire care curge probabil doar intr-o directie, avem o biografie construita ca o retrospectiva de fapt a unei vieti politice a probabil celui mai controversat presedinte american, avem biografia vietii publice a primului oficial gay intr-una din administratiile importante dintr-un mare oras american si avem biografia unui vagabond indian care reuseste sa gaseasca pana la urma persoana dupa care a fugit timp de aproape douazeci de ani. Cele cinci filme nominalizate la cel mai bun film sunt pana la urma long life stories (poate ceva mai putin "Frost/Nixon", dar in ideea de mai sus, tot aici se incadreaza). cum am zis.. nush cat conteaza.. nush cat de important e...
dar se pare ca ceea ce prefera academia americana de la o vreme, si poate si publicul... trage tot mai tare spre o latura de analiza umana...

Cam atat... In speranta ca n-o dau in bara prea tare cu predictiile, ca sa mai am tupeu sa ma mai arunc si la anul la cateva, desi cum anul asta am batut campii mai mult am sanse mai mari sa dau pe langa :) (om vedea duminica spre luni noapte...), inchei aici cu my own "signature", aproape pe aceeasi idee ca si poate cel mai bun film al anului trecut :-p :

Life is full of unexpected, but nothing happens without a reason...

Oscar '09 - Leading Actor




Avand in vedere ca am scris si anul trecut legat de categoria asta, ca e singura unde am vazut toti actorii in rolurile nominalizate si nu in ultimul rand ca am o pauza de juma de ora de "debugging" a masinii de spalat dupa care urmeaza de vazut daca mai are alergie la apa (= o mai scuipa afara), am decis sa incerc un short entry pe tema lead actor.

The nominees:

  • Richard Jenkins - in "The Visitor", in rolul unui profesor universitar singuratic si plictisit, in a doua jumatate a vietii, care intors pentru o conferinta neprevazuta in propriul apartament din New York, nevizitat de ceva vreme, are surpriza de a gasi drept chiriasi un cuplu de imigranti ilegali. Intalnirea, in ciuda faptului ca se termina cam dulce-amar, ii mai aduce ceva culoare in the plain every day life. Richard Jenkins face clar cel mai bun rol in care am avut ocazia sa-l vad, chestie valabila in parte si pentru restul nominalizatilor, dar aici se simte poate ceva mai mult din cauza ca in general e un actor de roluri secundare. In concluzie a fost o surpriza cat se poate de placuta in sine, dar nu cred ca are sanse mari comparativ cu alti doi-trei nominalizati.

  • Sean Penn - in "Milk", duce rolul (cum am mai zis si prin alta intrare parca...) primului oficial gay ales intr-o functie importanta administrativa pe plan local intr-o metropola din US = San Francisco. E probabil unul din cele mai bine lucrate roluri ale lui Sean Penn fiind clar printre favoritii la categoria asta. Comparativ l-as lua pe cel din "Mystic River" de acum cativa ani, nu neaparat in ideea ca a fost premiat pentru el, ci ca nivel de transfigurare de la o tipologie de personaj la altul. Pana la momentul curent nu mi s-a parut niciodata ca actor atat de versatil.

  • Frank Langella - in "Frost/Nixon" in rolul unui Richard Nixon apasat de Watergate care incearca sa-si refaca imaginea prin intermediul unor interviuri televizate la o scurta perioada dupa demisie. E rolul care mi-a placut cel mai mult dintre toate. Nu stiu cat de bine aduce cu Nixon din realitate (n-am trait in vremea aia), nu stiu cat de bun e rolul comparativ cu cel al lui Hopkins care pana nu demult era (daca nu mai este) cea mai cunoscuta personificare (n-am vazut filmul in cauza), dar stiu ca ce am vazut nu e Frank Langella pe care il stiam din alte roluri, majoritatea secundare. Ori n-am mai prins eu de mult un film cu el (which is very possible), ori intr-adevar transformarea e majora (ca si in cazul de mai sus). In plus filmul e "dus" in mare parte de rolul asta, neavand in rest, in ciuda celorlalte nominalizari despre care am mai vorbit, ceva care sa tina atentia treaza. Din pacate, daca nu se intampla vreo mare surpriza cumva (as vrea s-o vad) nu cred ca are mai mult de a treia sansa.

  • Brad Pitt - as "Benjamin Button"... overrated, clar.. :). Da, nu m-am omorat niciodata dupa Brad Pitt (cu exceptia poate a "12 Monkeys"), dar in rolul asta e supraevaluat, mai ales dupa ce-am vazut cam cata parte e intepretare, cata machiaj si cata CGI. End of story.

  • Mickey Rourke - in "The Wrestler", joaca rolul unui.. wrestler.. evident.. trecut bine de prima glorie, ba chiar mai exact in prag de colaps total (la propriu - cardiac). Rolul e probabil unul din cele mai bune din cariera.. M-as feri sa zic chiar cel mai bun, pentru ca in urma cu vreo 15-20 de ani au mai fost cateva demne de tinut minte. In plus, e un rol destul de greu. Si de fapt, probabil e cea mai buna parte din tot filmul (impreuna cu Marisa Tomei, da' acolo is subiectiv :-p), care film de altfel nu cred ca e nici pe departe atat de stralucit pe cat o indica scorul de pe IMDb spre exemplu. Mai mult ca paranteza, inca o data, dupa ce l-am vazut, am ajuns sa-mi pun intrebarea cum naiba si din ce motiv e atat de popular wrestlingul in US... Nush, la meciuri de box (heavyweight) ma mai uit si eu din an in paste. Acolo chiar ai un duel, care nu degenereaza, dar o lupta in mare parte regizata nu are nici un farmec, si fiind si extrem de violenta chiar scarbeste. Chestie care o cam face si filmul asta in parte, si poate chiar asta e si intentia uneori... Facand abstractie insa de toate astea, cum am zis, rolul lui Rourke e chiar bun si cred ca o sa mai adauge un premiu la cele luate deja (desi, mai in gluma, mai in serios, nush de cat efort a fost nevoie pentru interpretarea, ca feeling, a unui showman cu viata praf :) ...)


Cam atat la partea de acting, de alte postari pe tema asta (sau pe altele) nu mai am timp. I'll be back soon with the final Oscar entry for this year :).

vineri, 20 februarie 2009

Oscar '09 - Adapted Screenplay




Am zis de multe ori pe blogul asta ca la un film personal apreciez cel mai mult story-ul, desi poate e una din partile cele mai departate de arta cinematografica. Dar fara un story bun peste care sa fie construit restul filmului, orice imagine, montaj, efecte, etc, s-ar putea sa nu te impiedice sa incepi sa casti de la un punct ( eventual soundul sa te mai trezeasca :) ). Exista doua categorii legate de scenariu: original si adaptat. Cea din urma are un material la baza - roman, nuvela, schita, etc. Am luat-o in discutie pe cea din urma pentru ca in primul rand am reusit sa vad (cu chiu cu vai... la late night hours) toate filmele de aici si in al doilea rand pentru ca se incadreaza cam pe acelasi pattern ca ultimele doua postari in ce priveste parerea relativ la castigatori :). N-o sa ma lungesc foarte tare, pe de o parte din cauza ca pentru a exprima o parere intr-adevar obiectiva la categoria asta ar trebui sa fi avut contact cu materialul pe care e bazat scriptul mai intai (= citit the book spre exemplu) si pe de alta parte pentru ca evident n-am timp (= scriu pe fuga).

Cum am zis, situatia e cam in acelasi ton ca la categoriile trecute. Ca outsideri avem "Doubt" si "The Reader".

Noutatea e "Doubt". Un film scris si regizat de aceeasi persoana - John Patrick Shanley, care e si autor al piesei care sta la baza. Subiectul se invarte in jurul cazului unui preot, suspectat intr-o scoala catolica ca ar face avansuri unui minor. Scenariul, in ciuda partilor bune, are o problema din punctul meu de vedere. Presupun ca are importanta sa in context (e prea evidenta ca sa n-o aiba), nu neg asta, dar pe mine m-a scos din sarite. Sunt multe momente importante in film intrerupte de aspecte minore, care distrag atentia destul de mult cum ar fi de la sunetul strident al unui telefon, pana la o predica din startul filmului, care pe undeva explica de unde pleaca titlul suprapusa cu actiunea de patrulare si atentionare a copiilor neatenti exercitata de maica directoare a scolii mai sus amintite. Daca pentru telefon mai vad un sens pentru bucata asta nu prea... si mai sunt exemple. Alta explicatie decat cresterea tensiunii pe anume momente (caz in care rezultatul lasa de dorit din cauza regiei sau montajului), sau aducerea unui ton de realism la desfasurare (caz in care mijloacele de realizare is din pacate complet cretine si poate nenecesare) nu vad. Dar poate exista alt motiv.. - o analiza mai deep n-am avut timp sa fac in sensul asta'.

(some spoilers ahead) Celalalt outsider e tot "The Reader". Iar nu prea vad sanse sa ia Oscarul nici aici desi tot spre filmul asta ma inclin ca preferinte si in ce priveste scenariul. Reamintesc - foarte pe scurt - ca povestea e legata de, sa-i zicem, efectele unei idile de adolescenta la nu mult timp dupa WW2, asupra vietii unui german, care afla ca prima iubire, la momentul respectiv destul de in varsta fata de el, nu a fost altceva decat gardian SS, vinovata si condamnata ulterior pentru crime de razboi. Inca o data - e pe scurt - n-are sens sa intru in mai multe detalii pentru ca as strica tot farmecul. Avand in vedere ca e bazat pe o carte nu as putea sa afirm sus si tare ca scriptul vrea sa transmita ce am vazut eu ca vrea sa transmita. Totusi am o interpretare proprie a filmului, care din cate am avut timp sa vad in juma de ora pierduta pe boardurile de pe IMDb e cam pierduta (complet) din vedere de majoritatea viewerilor, dar nu de toti. Repet ca filmul m-a pus pe ganduri, cum am scris-o si cand am vorbit de regie... ( destul ca sa stau jumatea aia de ora de mai sus pe IMDb si inc-o jumate de ora sa dau un reply - in mod normal nefiind chiar atat de movie maniac :) ). Legat de motivele -subiective- n-o sa intru in detaliu, fiind totusi, intr-o oarecare masura, far.. from the movie, si nu e sub nici o forma cazul de a le expune aici.. Oricum, ideea e ca rezultatul final in viziunea mea consta in construirea unei antiteze pe tot parcursul filmului, prin intermediul a doua caractere, pe directia "being human" vs. "not being human". Am ajuns la interpretarea asta undeva chiar in timpul filmului, ceea ce in mod normal nu mi se-ntampla, sau daca se-ntampla nu-s constient = abia la final pot sa-mi exprim o idee de ansamblu despre ce-am vazut. Pot sa zic ca in cea mai mare masura s-a datorat 90% scenariului. Mai exact a pornit de la doua replici cheie de undeva din start: "You don't have the power to upset me. You don't matter enough to upset me." ( a doua raspunzand sau mai bine zis confirmandu-mi inca o data ceva, o.. "idee".., in afara contextului filmului... cum am mai zis, si pe masura ce scriu chiar acum, realizez cam cat de subiectiv is :) ). Tot filmul merge mai departe din ce in ce mai mult, in ce priveste unul din personaje pe directia "be human" si il contureaza pe celalalt din ce in ce mai mult pe directia opusa - pana in final. Final care personal mi-a confirmat, poate nu atat de clar ca inceputul, dar suficient ideea prin alta serie de replici cheie intr-un (aparent) complet alt context: "It doesn't matter what I feel. It doesn't matter what I think. The dead are still dead". Eu asa vad.. Probabil suna destul de criptic modul in care bat eu campii aici, dar imi pastrez regula nescrisa sa nu zic destul din story-ul unui film ca sa nu mai fie nevoie sa fie vazut. Mai mult decat am subliniat ideea nu prea am timp s-o fac si nu prea vad cum fara sa spun mai mult din story decat am zis deja. Inchei deci, pe moment aici cu "The Reader" but I'll be back a bit later, cu o concluzie...

"Frost/Nixon" e cam in postura in care se afla "The Dark Knight" in intrarea trecuta. Nu pot totusi sa zic ca nu prea vad ce cauta aici dar nu vad motiv de a fi considerat a fi printre favoriti. Scenariul e bazat pe o piesa si din cate am auzit, rezultatul a iesit mai bine decat piesa, multe pareri fiind ca se preteaza mult mai bine la film. Probabil, nu zic nu... Poate asta o fi motivul, ca adaptarea a crescut intr-adevar valoarea materialului. Scriptul e ok, descrie destul de bine un Richard Nixon dupa Watergate, intr-o postura care uneori tinde mai mult spre victima, sau cel putin care inspira mila, decat spre vinovat, dar nu stiu daca s-ar putea zice ca e la nivelul celorlalte.

"The Curious Case of Benjamin Button" are scenariul semnat de Eric Roth, inspirat dintr-un short story de F. Scott Fitzgerald. N-o sa zabovesc prea mult aici... Scenariul e bun. Nu prea e genul meu = nu m-a impresionat prea tare dar e bun. Are insa o problema. Si aici ma incadrez si eu in aceeasi categorie cu multe alte persoane : "seen that before". Unde ? In "Forrest Gump" - acelasi scenarist. Da, ok.. "nu-i acelasi lucru" cum zic altii... aici e viata unui om de la coada la cap dar totusi de la cap la coada :). Tot one whole long life story e... si sunt destule elemente comune. In fine... ca sa inchei... si filmul curent e printre favoriti.. dar Oscarul pentru adapted script cred ca pana la urma ajunge tot la ...

"Slumdog Millionaire" - unde scenariul din cate am auzit a suferit destule si diverse transformari de la nuvela de unde a plecat. O sa evit sa folosesc superlative ca data trecuta :) pentru ca nu e cazul. Oricum, e un scenariu bun spre foarte bun, care probabil isi merita Oscarul daca il ia (oricum mai mult decat "Frost/Nixon", "Benjamin Button" sau "Doubt"). Are insa cel putin o problema... dar problema poate nu vine din script, poate vine din story-ul de baza... N-am vorbit pana acum prea mult despre film. E povestea vietii unui orfan din Mumbai din India, vagabond de la o varsta frageda, spusa undeva pe la douazeci si ceva de ani prin intermediul intrebarilor de cultura generala din cadrul emisiunii "Who Wants to be a Millionaire ?" la care ajunge sa participe (don't get it ? - see the movie :) merita). Problema e ca intrebarile, de fapt mai mult ultima, is cam departe de realism in ce priveste nivelul de dificultate la care ar trebui sa fie. In mod normal un film e un film, si chestii de genul asta is tolerabile... dar cu riscul unui spoiler o intrebare finala la un concurs de genul asta sa fie cine e al t
reilea muschetar din "Athos, Porthos si ..." mi se pare cam prea trasa de coada... mai ales relativ la intrebarile de inainte. Acum.. cum am zis... poate problema vine din story-ul de baza.. si avand in vedere importanta momentului respectiv poate scriptul nu si-a permis s-o schimbe, ( desi cred ca era posibil.. cu ceva efort = schimbat un pic povestea, care nu-i prea lunga, din viata personajului principal legata de intrebare, fara a diminua impactul asupra spectatorilor cu ceva totally unknown si fara prea mult simbolism cum ar fi fost o alta intrebare de prin istoria sportului indian ) . Anyway... cum ziceam un film e un film... si in plus... filmul curent pleaca de la ideea "asa a fost scris"... cu un sens pana la urma, pe ansamblu de aproape incredibil dar posibil, deci.. e ok :)

Revenind pentru concluzie tot la "The Reader", in urma surfingului rapid pe IMDb, pot spune ca majoritatea (nu totalitatea) postarilor dintr-un board se invart in jurul Holocaustului, nazismului, etc. Imi sustin in continuare parerea ca filmul nu le foloseste decat pe post de context pentru o interpretare, care poate fi cea data de mine sau alta. Inca o data, cum se observa de altfel si din replicile care le-am citat undeva mai sus cand am vorbit de film, interpretarea tine de script in cea mai mare parte. Unde vreau sa ajung intr-un final.. cum am mai scris si prin alte parti, un script bun nu da o interpretare chiar pe tava, sau n-o da deloc uneori, lasand insa deschisa posibilitatea privitorului sa extraga una, iar cu cat e mai adanca sau cu cat aceasta posibilitate lasa mai mult loc de variatie, din punctul meu de vedere, scriptul este mai bun. Cu asta.. cred ca am scris deja prea mult :), so... back next time...

joi, 19 februarie 2009

Oscar '09 - Cinematography




Daca undeva in finalul intrarii despre montaj spuneam ceva de genul ca s-ar putea sintetiza la modul cum e spusa o poveste vizual, prin a povesti intelegand a pune cap la cap capitolele, as putea zice acelasi lucru si aici, adica imaginea e tot modul cum e spusa o poveste vizual dar prin prisma continutului capitolelor. Imaginea e probabil cel mai important aspect din punct de vedere vizual din cadrul unui film, si cred ca pe undeva intr-o intrare mai veche am riscat o afirmatie ca ar reprezenta chiar esenta unui film ca arta vizuala. Aici intra tot ce tine de cadraj, filtre, unghiuri si moduri de filmare, etc, samd. Daca ajungi sa spui despre un film cat de pictural, viu, sau spalacit, sec arata, la imagine te referi.

Nu stiu cat de necesara era toata introducerea asta, sau cat de utila/la obiect/importanta, da' m-am simtit dator s-o fac avand in vedere ca anul trecut am sarit peste imagine in intrarile Oscar related. Revenind la nominalizarile de anul curent, ca si in intrarea trecuta, iar am un outsider ca preferat (guess who) si iar vad destul de clar cam pe unde va ateriza Oscarul (guess where). Sa vedem...

Ca outsideri, daca tot am folosit termenul mai sus, ar fi "Changeling" si "The Reader".

Imaginea la "Changeling" e semnata Tom Stern. In general un regizor lucreaza de obicei pe cat posibil, cel putin de la un punct al carierei cu acelasi director de imagine, pentru ca partea asta e strans legata de feelingul/amprenta unui film. Asa se intampla si aici, Tom Stern fiind responsabil cu partea de imagine pe filmele lui Clint Eastwood cam de prin 2000 incoace ("Mystic River", "Million Dollar Baby", etc). Filmul in sine e o productie nu foarte digerabila, in sensul ca e real facts based, si prezinta o poveste aproape incredibila din Los Angeles de la inceput de secol XX. Ca main line e vorba de "gasirea si livarea" unui copil disparut de catre politia locala catre mama acestuia.. cu o mica problema.. wrong kid. In ciuda finalului... oarecum.. mai luminos, filmul iti lasa o impresie de realitate neagra, dura si rea, the main idea de mai sus fiind doar o mica parte dintr-un context care variaza de la stupefiant la lugubru. Imaginea sustine bine per ansamblu tot filmul. Nush daca as putea remarca ceva anume, dar mi-au ramas in memorie tonul destul de dark si filtrele folosite in sensul asta... totusi nu cred ca e ceva extraordinar.

Ca preferinta personala la categoria asta am "The Reader" by Chris Menges & Roger Deakins - probabil cei mai titrati dintre cei nominalizati aici. Menges a semnat imaginea printre altele la "Killing Fields" si "The Mission" iar Deakins e daca nu ma-nsel la a saptea sau a opta nominalizare la Oscar. However... pana la "The Reader" nu m-a dat pe spate ca sa zic asa nici un film cu Roger Deakins trecut la imagine in lista de credits, ba chiar din contra, anul trecut pentru "No Country for Old Men" mi s-au parut complet aiurea aprecierile la capitolu' asta (crek am scris ceva pe blog in sensul asta si la vremea aia). "There Will Be Blood" care a luat si Oscarul a fost net superior. Revenind.. in imaginea din "The Reader" sunt o serie de scene care fie prin cadraj, fie prin constructie, fie efectiv prin tonalitate sunt bazate pe contrast... poate nu chiar atat de evidente. Avand in vedere, ca pe undeva pe la mijlocul filmului imi creasem deja o interpretare (poate destul de proprie... sau nu...) relativ la cam ce vrea sa transmita = o constructie in antiteza a doua caractere (again, I'll be back with more... cand o sa vb de scenariu), mi-a sarit in ochi modul de filmare pe anumite bucati ( sau poate "am vazut" ceea ce doream eu sa vad... :) ). Oricum, concluzia e pana la urma... ca din punctul meu de vedere si pe directia pe care-l vad eu... imaginea aici sustine cel mai bine dintre toate nominalizarile ideea transmisa de film. Din pacate, nu stiu sa fi luat vreun premiu pana acum.. + am auzit pareri cum ca ar fi inferioara imaginii de Roger Deakins din alte doua filme de anul asta = "Doubt", "Revolutionary Road" (care insa n-au fost nominalizate la Oscar..). Anyway, hope for a surprise here...

Imaginea din "The Curious Case of Benjamin Button" e semnata de Claudio Miranda, nume care sincer nu-mi zice nimic. S-a bucurat de ceva aprecieri, deci ca sanse la Oscar presupun ca ceva ceva ar fi... desi... nush.. Mi se pare mult prea filtrata... si prea spre sepia in unele parti.. desi poate se potriveste cu tonul filmului in bucatile respective... Mai mult, nu prea am ce comenta.

Daca in cazul de mai sus nu pot sa zic ca n-are chiar ce cauta aici, ma depaseste sincer nivelul de apreciere de care se bucura imaginea din "The Dark Knight" si plasata ca una din favorite la categoria asta de mai multe surse (+ ca a luat deja ceva premii).... For God sake... crek e o confuzie aici MARE cu partea de VFX ... nu-i acelasi lucru totusi. In primul rand, imaginea din "Batman Begins" mi s-a parut mai buna si n-a luat Oscarul (poate cam singura parte la care "Batman Begins" mi s-a parut mai bun ca "The Dark Knight"). In al doilea rand, imaginea din "The Prestige", probabil e cel mai sus in topul filmelor la care a lucrat Wally Pfister (the man with the camera) pana acum - si chiar ma asteptam sa castige in anul ala, dar a fost preferat "Pan's Labyrinth" (care tot mai bine la VFX sta). Deci sincer, nu cred.. si sper sa am dreptate, ca "The Dark Knight" ar avea sanse mai mari fata de alte nominalizari de anul curent.. imaginea nu e slaba.. dar.. e cam sub restul.. poate la acelasi nivel cu "The Changeling", asa o vad eu.

"Slumdog Millionaire" cu imagine de Anthony Dod Mantle (alt nume de care n-am auzit pana acum) e clar favorit anul asta. N-am absolut nici o obiectie (la preferinta legata de "The Reader" sunt, ca si data trecuta, destul de subiectiv..). E o imagine superba. In primul rand e foarte variata. Sunt o gramada de filtre, o gramada de unghiuri, planuri diverse, are si kinetic camera ( cine a mai citit din ce-am mai scris de-a lungul timpului probabil stie ca ma enerveaza - dar aici e ok :) ). Sunt cateva cadre care mi-au ramas in minte (si cum am zis si acu vreo doua postari asta e si din cauza montajului): un cadru cu o fetita in secventele cu luptele de strada din start, primul cadru cu Latika in ploaie din partea de inceput a filmului, planurile apropiate din studioul "Want to be a Millonaire" cu Jamal si prezentatorul emisiunii, si altele.. ma rog.. nu stiu.. poate nu e relevant.. dar in momentul in care la juma de luna, o luna, un an, doi, trei, cu cat mai mult, dupa ce-ai vazut un film tii minte un cadru, cred ca inseamna ca directorul de imagine si-a atins scopul. In concluzie, as prefera, in continuare, ca "The Reader" sa ia statueta, dar daca ajunge la "Slumdog Millionaire" n-am nici o problema la cat de fair si pe merit s-ar acorda :) .

miercuri, 18 februarie 2009

Oscar '09 - Directing




Am evitat anul trecut sa trec prin categoria regie. Asta pentru ca in general mi-e destul de greu sa apreciez cat de bine e coordonat un film si in special sa fac o diferenta clara intre partea asta si rezultatul final ca un intreg - care e evaluat ca best movie of the year. Probabil - cu accent pe probabil - rolul principal al unui regizor pana la urma e coordonarea on the set = a actorilor, camera, etc, dar nu se rezuma doar la asta ci merge totusi si pana la implicare in alte aspecte, plecand de la montajul final cum ziceam si data trecuta si pana chiar la detalii tehnice like VFX or others. Ca o sinteza, e pana la urma capacitatea de a imprima un anume feeling intregii productii (care in cazul unei regii proaste nu exista).

In ce ma priveste cum ziceam nu prea fac o separare intre cat de bine reuseste un film sa transmita o anume idee (legata de feelingul de mai sus) si cat de puternic e in sine ca film ( nu, nu-i totdeauna acelasi lucru :) desi in general cum am zis, in ce ma priveste se suprapun destul de mult). Anul asta insa sa zicem ca din pdv regie, atat in ce-i legat de partea asta - de idee transmisa, cat si efectiv jocul actorilor pe ansamblu = coordonarea on the set, le vad in alta parte decat la cel mai bun film per ansamblu. In concluzie si entry-ul curent.

O sa incep cu ce nu cred ca o sa aiba succes la categoria asta: "Milk" si "Frost/Nixon", respectiv Gus van Sant si Ron Howard. Ambele sunt filme biografice bazate pe real facts. Ambele sunt filme bune, dar mie personal nu mi s-au parut a avea vreun mesaj extrem de puternic + "Milk" mi se pare mai jos din pdv regie ca "Frost/Nixon", iar "Frost/Nixon" e departe de "A Beautiful Mind" (alta biografie) pentru care Ron Howard lua Oscarul pentru regie in 2001.

Multa lume zice despre "The Curious Case of Benjamin Button" ca ar fi cel mai bun film din cariera lui David Fincher. Personal cred ca "Fight Club" e mai sus, nu cu mult, dar mai sus - si in special ca regie, dar nu exclud ca Oscarul sa aterizeze aici (desi cred ca daca se intampla asta e mai mult politically correct = regizor american, trecut cu vederea de academie de multe ori pana acu, decat efectiv legat de valoarea filmului la capitolul asta)

Intre "Slumdog Millionaire" si "The Reader" mi-a fost destul de greu sa ma decid ce prefer. "Slumdog Millionaire" regizat de Danny Boyle e indiscutabil, privind obiectiv, unul din cele mai bune (si mai powerful) filme a anului trecut. In plus, acu' aproximativ un an cand scriam despre un thriller sf "Sunshine" remarcam o evolutie la Danny Boyle, cel putin prin prisma preferintelor mele, de la "The Beach" care a fost mediocru, la "28 Days Later" si "Sunshine" care au fost cam la fel de bune, cu un mic plus pe partea de regie poate pentru ultimul. "Slumdog Millionaire" e iar un pas inainte, si sincer cele mai mari sanse pentru Oscar aici le dau (poate ar trebui mentionata totusi si Loveleen Tandan pe post de co-director from India ceea ce academia americana se para sa fi uitat). Dar cu toate astea...

(some spoilers ahead) "The Reader" by Stephen Daldry, probabil vazut ca outsider complet la capitolul regie a fost filmul care nush cum sa zic... m-a lovit cel mai tare... din pdv relatii interumane... sau poate mai exact, prin prisma diferentei intre a fi uman si a nu fi uman (I know it may sound weird... the classic phrase: see the movie to get it :) ). E un film al carui subiect pe scurt, se concentreaza pe implicatiile unei prime idile din adolescenta unui tanar german pe parcursul vietii acestuia, afland ca prima sa iubire, mai in varsta, undeva la vreo 10 ani sau mai mult dupa razboi nu a fost altceva decat gardian SS in timpul Holocaustului, responsabila de moartea a cateva sute de oameni. O sa reiau discutia cred/sper la o categorie de scenariu (unde iar nu prea as fi vrut sa comentez). Sunt subiectiv insa... Oricum, e filmul care a reusit sa ma puna cel mai mult pe ganduri, si plecand din start, pana in final sa contureze un mesaj si o idee destul de clara. Atat de clara (si atat de pus pe ganduri) incat am pierdut cred juma de ora sau mai bine sa dau un reply pe IMDb (chestie care o fac crek o data de doua ori pe an, si niciodata la dimensiunea unui ecran de text), cuiva care nu vedea decat relatia cu Holocaustul din tot filmul desi asta nu-i altceva decat un context pana la urma... cel putin asa il vad eu... As prefera ca Oscarul de regie sa ajunga aici (ceea ce nu cred, si oricum daca tot veni vorba, asta e tot un context de dragul discutiei :) neavand prea mare importanta in sine). Asta in special prin prisma mesajului transmis cat si a modului cum e coordonata toata pelicula.. desi inca o data, sunt cam subiectiv = am o interpretare proprie a filmului... dar poate pana la urma o regie buna asta inseamna... sa-ti dea posibilitatea sa extragi tu un mesaj poate nu atat de evident la suprafata din tot filmul...

luni, 16 februarie 2009

Oscar '09 - Editing




Montajul de film e una din categoriile - so called technical - carora in general nu li se acorda cine stie ce atentie. Are insa poate ponderea cea mai mare dupa imagine (poate chiar aproape egala..) in partea vizuala a unui film. Un film cu o imagine buna, dar montat prost = cadre prea lungi, alternante aiurea sau chiar incoerenta intre scene e compromis. Pe de alta parte un montaj bun poate ridica un film cu o imagine mediocra, si chiar (sper sa nu exagerez) un scenariu slabut... Prima parte e evidenta, mai tai din cadre, mai scurtezi/interpui cu altceva o scena lunga luata prin kinetic camera sau filtrata prin nush ce culoare, chestii care in exces din pdv time length ar da dureri de cap. A doua parte tine de faptul ca la montaj se mai taie, se mai adauga, se mai modifica scriptul dupa care se face un film pana ce rezultatul e ok. De asta o gramada de regizori au plecat initial din departamentul asta (si de asemeni o gramada de regizori se implica consistent in montajul unui film).

Ok, lasam partea de cultura generala legata de movie editing (mai ales ca nu profesez in domeniu totusi si risc sa incep sa aberez complet acusi) si revenim la nominalizarile de anul asta. O sa fiu scurt (din acelasi motiv cu paranteza anterioara). Avem dupa cum urmeaza:

  • "The Curious Case of Benjamin Button" - e un story lung din pdv temporal al desfasurarii actiunii care incepe din prezent de pe patul de spital al unei batrane muribunde si e redat prin flashbackuri care compun the main part of the movie practic; nu vad ceva extraordinar pe partea de montaj cu exceptia evidenta a compunerii de care ziceam = modul cum e alternata secventa de flashback dintr-o perioada - current time - secventa de flashback din alta perioada, dar... e un exemplu prost pana la urma cred pentru ca tine in mare parte de scenariu si mai putin de ce a adus montajul
  • "Milk" - la fel, e construit cam in acelasi stil, pe alternante de intrari intr-un jurnal si momentele efective ca flashbackuri de lunga durata, dar aici tind sa cred ca montajul a avut un rol mai puternic pe partea asta (= a intrat si peste scenariu)... nush, nu as putea descrie de ce, e doar un feeling; in plus poate ar mai fi de remarcat si integrarea periodica de materiale reale inregistrate din anii '70 in cadrul filmului (a caror selectie mai cade si in sarcina departamentului de editing)
  • "The Dark Knight" - un super-hero movie e un film de actiune pana la urma, iar intr-un film de actiune (sau intr-unul cu un ritm mai alert ca sa nu restrang categoria) montajul are un rol mai important decat intr-un film cu o desfasurare normala = exista urmariri, scenele cu efecte de genul explozii & stuff, chestii care necesita ceva mai multa migala sa-i zicem la partea de montaj + aici montajul, cum e imbinat materialul filmat, are foarte mare importanta in crearea de atmosfera, de tensiune - iar in "Dark Knight" partea asta iese de minune
  • "Frost/Nixon" - nu am vazut tot filmul ca sa-mi exprim un punct de vedere; din cat am apucat sa vad, nu ar iesi foarte tare in evidenta cu ceva la montaj... dar.. nu am vazut fix partea mai importanta cred = redarea interviului in sine (filmul are ca tema un interviu in mai multe sesiuni dat de Richard Nixon dupa Watergate unui realizator de televiziune britanic - David Frost); o bucatica minimala din sectiunea asta care am reusit s-o prind a fost insa destul ca sa-mi dau seama care ar fi motivul pentru care a fost nominalizat la categoria curenta... = modul in care e redata toata confruntarea efectiva Frost vs Nixon; probabil ca daca si restul e asa are ceva sanse aici
  • "Slumdog Millionaire" - da, mi-a placut filmul clar; de asta il vad castigator la o gramada de categorii :) - totusi, obiectiv, filmul e montat perfect cu riscul de a folosi superlative ... nush... avem iar perspectiva de flashback; perspectiva de flashback e pe vreo doua planuri = the night before si viata personajului principal; deci pana la urma sunt vreo trei planuri, cele amintite si prezentul, care merg intretaiate cat se poate de armonios pe aproape toata durata filmului.. dupa asta, filmul are si parte alerta (vis-a-vis de ce scriam mai sus la "The Dark Knight") iar in partea asta nu vad gauri in montaj - te tine, din nou cu riscul de a folosi clisee, cam cu sufletul la gura; in plus, pot sincer sa zic ca sunt bucati care mi-au ramas in memorie efectiv din cauza montajului (si a imaginii) = secventele din inceputul filmului cu luptele de strada (n-o s-o detaliez, dar e mult mai complex decat suna modul cum e lucrata partea aia), scena telefonului din final cu alternanta cu alt plan care iar n-o s-o detaliez ca sa nu dezvalui din subiect ( = see the movie to get it :) ) si mai sunt si altele

Bottom line - concluzie : "Slumdog Millionaire" winner (cu mici sanse si la celelalte.. except "Benjamin Button" ..... de fapt... nevermind.. "Slumdog Millionaire" winner... :) pana la urma montajul inseamna sa zici o poveste vizual in primul rand... iar aici povestea e povestita cel mai frumos)

duminică, 15 februarie 2009

Oscar '09 - Music - Original Score

E o categorie la care, ca si la original song de altfel, s-ar putea zice ca the winner tine mai mult de gust. Totusi, coloana sonora are o cu totul alta importanta decat one song from it, in feelingul pe care il are un film => se judeca in raport cu cat de... potrivita (alt termen nu gasesc acu') e fata de pelicula respectiva. Nush... hai sa luam spre exemplu westernurile spaghetti a lui Sergio Leone. Sincer, fara muzica de Morricone, cred ca impactul ar fi fost mult mai slab la vremea respectiva. Si daca tot m-am intors in urma cu mai bine de 30 de ani, filmele la momentul respectiv aveau perioade de silence pe soundtrack mult mai lungi daca nu mai dese. Ma refer la partea de score - fondul muzical, nu la celelalte piste de voice si sunet. Cam de prin anii '80 abia coloana sonora incepe sa "se extinda" sa-i zicem, pana la nivelul de a se suprapune uneori in background si cu trackurile de voice in mixajul final. Poate bat campii si nu-i chiar asa, dar cam asta ar fi impresia care o am dupa cate filme am vazut pana acum. Care ar fi ideea pana la urma - ca prin "extinderea" asta s-a marit si forta care o degaja o coloana sonora intr-un film = a crescut si importanta care o are.

Revenind la nominalizarile la categoria asta, in general multe filme sunt lasate pe dinafara in fiecare an. De exemplu n-am idee cum anul trecut n-au fost macar nominalizate soundtrackurile din "The Fountain" (Clint Mansell) si "Stardust" (Ilan Eshkeri). Al doilea film l-am vazut in sala de cinema (am si scris o intrare de altfel la vremea respectiva) si oricat de a cliseu ar suna, pot zice ca nu mai tin minte inainte de asta de cand nu mi-a mai trecut un fior pe sira spinarii din cauza score-ului de pe o scena fara dialog (cred ca tocma' de la "The Rock" din '94 ca sa-mi raspund singur...). Plecand de la ideea asta = fior pe sira spinarii, par maciuca, piele de gaina sau alte manifestari de gen - in opinia mea o coloana sonora e intr-adevar ... buna ... atunci cand .. se simte = exact in sensul de mai sus. Din pacate, in majoritatea cazurilor, un film se termina, nu poti zice ca a sunat ceva prost = score-ul probabil a completat ok restul partii de sunet, dar nici nu ai putea sa zici daca-ti pune cineva un CD cu soundtrackul respectiv daca asta e de pe filmul pe care tocmai l-ai vazut = asta ar insemna ca nu se simte. E o opinie... din alt punct de vedere s-ar putea judeca complet invers = cu cat se simte mai putin = sa nu-ti distraga atentia, cu atat ar fi mai bine. Raman insa la parerea mea, care pana la urma nu se leaga de a distrage atentia ci de a marca anumite momente intr-un film. Din punctul asta de vedere cred ca anul asta cel mai mare "uitat" de Academie e "The Dark Knight". Culmea e ca unul din compozitorii de acolo, James Newton Howard (celalalt ar fi Hans Zimmer), e prezent printre nominalizari cu "Defiance"... Dar hai sa le luam la rand, cu cate un sample din fiecare. O s-o iau de la cele care le vad cel mai low prin perspectiva ideii de mai sus:

Deci.. "Defiance" by James Newton Howard:







E una din coloanele sonore care nu au cine stie ce puncte prea inalte. In mare e bazata pe vioara. In ultima vreme nu prea am ce asculta si am reusit s-o aud cam pe toata cred... in afara filmului; OST-urile sunt perfecte in general ca muzica de fond for any PC related work, cel putin la mine. Exista si trackuri mai bune decat the main theme de mai sus, dar nu e ceva care de exemplu sa te faca sa te opresti din scris la juma de fraza intr-un document, sau sa iei o pauza de la linia curenta de cod dintr-un program. E un fond care in mare trece neobservat daca se suprapune cu orice altceva, fie ca e actiunea din film - care nu-i chiar asa captivanta in ciuda temei: grupare de rezistenta evreiasca de la 1940 care reuseste sa treaca prin razboi prin lupte de gherila in the middle of the woods, fie ca is degetele proprii care se plimba pe taste. Next...

"Milk" by Danny Elfman:







E ceea ce ascult la momentul curent in timp ce scriu. Pot sa spun ca trece la fel de neobservata ca si cea anterioara. Nu e nici un track care mi-a atras atentia. N-as putea sa zic ca suna mai bine... Am luat-o in ordine alfabetica fata de prima. Poate o fi ceva mai apropiata de perioada hippie in care se desfasoara filmul - biografie a primului oficial gay ales intr-o functie importanta intr-o primarie in Statele Unite, asasinat undeva la sfarsitul decadei '70. In fine, soundtrackul nu l-am auzit tot, dar am vazut filmul, deci presupun ca nici trackurile care urmeaza n-o sa ma "ridice de pe scaun". Next...

"Wall-E" by Thomas Newman:







Da.. sa zicem ca aici sunt puncte unde soundtrackul iti atrage atentia. Nu intr-un mod deosebit, dar insa destul ca sa iti ramana in memorie - daca vrei asta. E un film de animatie pana la urma, si in general cand e vorba de animatii (de calitate) sunetul la toate capitolele beneficiaza de un tratament mai special. Totusi, pe ansamblu.. nu mi se pare nici aici ceva de Oscar, desi din pdv al votului Academiei cred ca ar avea sanse. Next...

"The Curious Case of Benjamin Button" by Alexandre Desplat:







Asta as putea sa spun ca e cam primul soundtrack de pana acum care l-ai putea (sau "l-as putea" ca sa nu ma exprim totusi din pdv al everybody) recunoaste ca tinand de filmul in cauza la ceva timp dupa ce am vazut filmul. Poate o fi din cauza ca prefer eu clapele :-p (care sunt mai prezente in rest decat in bucata de mai sus). Cu toate ca e probabil un candidat serios la Oscarul de anul asta, e totusi repetitiv - tema reluata si rearanjata in multe bucati (si cam parca prea slow.. per ansamblu, fara vreo variatie, desi uneori ar fi fost loc).. Next..

"Slumdog Millionaire" by A.J. Rahman:







In primul rand n-am auzit pana acum in viata mea de A.J. Rahman. Restul compozitorilor ii stiam. In al doilea rand am oroare de muzica indiana dar.. din fericire nu e cazul. Soundtrackul e compus in general din bucati cu parte vocala. Exemplul de mai sus e o exceptie. Exista evident inflexiuni autohtone, dar rezultatul suna chiar bine. In plus, aici se simte pe diverse bucati din film = auzi soundtrackul = nu e egal cu un zgomot de fond pentru ambianta. Nush daca e mai mult genul meu, sau in cazul anterior soundtrackul e prea adormitor, dar pana la urma mi se pare lucrat mai bine - a se vedea de exemplu stereofonia din bucata de mai sus + numarul de piste (instrumente/linii melodice) suprapuse/mixate. In concluzie, daca la "cum suna" poate sunt si un pic subiectiv, cred totusi ca la nivel tehnic/complexitate e totusi peste restul = ca pronostic pe varianta asta as merge.

Cam atat pe azi... A bit off-topic: Nush de ce am senzatia ca intrarile Oscar related plictisesc mai mult ca in mod normal ( presupunere evident valabila in cazul in care le-ar citi cineva :) aspect legat de care am indoieli mari ). De asta am si incercat de altfel sa le mai condimentez un pic cu YouTube clips in ultima vreme (sper numai sa nu dispara sursele peste noapte). In concluzie... nu... n-o sa renunt la tema :-p, oricum blogul curent e mai mult un movie diary = ce-am mai zis si alte dati, nu m-am chinuit sa-l popularizez si inca nici nu ma gandesc s-o fac. Revenind, in loc sa renunt la Oscar '09, cred o sa fac fix pe dos = o sa incerc un tur de forta next week = often postings (sper
sa am timp..), cine stie, poate pe cantitate mai mare creste si densitatea de aspecte mai interesante :) ..

vineri, 13 februarie 2009

Oscar '09 - Visual Effects




E singura categorie la care in intrarile de anul trecut am dato-n bara complet. In concluzie, anul curent, o sa ma declar rezervat din start = nu bag mana-n foc pentru nici una din cele trei nominalizari = "The Dark Knight", "Iron Man", "The Curious Case of Benjamin Button". However...

As fi plecat initial clar si definitiv pe varianta "The Dark Knight". Dupa asta mi-am adus aminte ce clar si definitiv am exclus anul trecut "Golden Compass", si mi-am dat seama ca nu-s destul de obiectiv efectiv la nivel de VFX. Da, "The Dark Knight" arata intr-adevar bine, impressive... it's ... dark :) ... dar ... "Iron Man" la o privire mai atenta zic eu e superior la nivel de efecte vizuale. Numai partea de flight, in toate formele = de la stare semisuspendata la slalom printre rachete e ceva la care in ultimul Batman nu prea avem echivalenta (sau imi scapa mie...)

Ok, cum ramane cu "Benjamin Button" ? Pai, in prima faza chiar nu stiam ce cauta aici... Tocmai de asta intr-o pauza cam la fel de tarzie ca ora la care scriu si intrarea curenta am facut un pic de surfing pe YouTube sa ma lamuresc (si am dat si peste clipurile de makeup de last time). Si se facu lumina... :







Deci... intr-adevar, cum reiese din clipul de mai sus, cel putin in ce ma priveste, scopul a fost atins. Nu-ti dai seama ca e vorba de CGI in ce priveste personajul lui Brad Pitt din primele aproximativ 50 de minute. Cel putin nu la nivelul la care reiese ca ar fi parte de CGI din alt clip:







Concluzie: N-as putea sa ma pronunt, asa cum am zis de altfel si din start. La fel ca si data trecuta, de dragul pronosticului, complet contrar a ce aveam in minte in prima faza, as merge la momentul curent pe "Benjamin Button", la o diferenta minima fata de "Iron Man". Fata de anul trecut insa, nu exclud de nici o culoare "The Dark Knight", so we'll see :)...

joi, 12 februarie 2009

Oscar '09 - Makeup




N-aveam sub nici o forma de gand sa scriu ceva legat de categoria asta - machiaj - avand in vedere ca n-am absolut nici o tangenta cu subiectul, dar umbland pe YouTube dupa ceva material informativ care sa-l integrez intr-un post pe tema visual effects (care o sa mai astepte ca acu' n-am timp...) am dat intamplator peste doua filmulete legate de partea de makeup din "The Curious Case of Benjamin Button":













Ca rezultat, intrarea fulger curenta = pur informativa, pe tema asta. Cum am zis, nu am nici o treaba cu partea... tehnica, sa-i zicem .. = n-are sens sa m-apuc sa bat campii inutil, si nici nu prea am dispozitia necesara la momentul de fata... Celelalte nominalizari ar fi "The Dark Knight" de unde iese in evidenta the Joker's mask si "Hellboy II" de unde ies in evidenta cam toate personajele care tinand de categoria fantasy au beneficiat din plin de makeup.

O sa inchei, de dragul pronosticului, din perspectiva unui privitor complet neavizat, cu parerea ca pana la urma "Benjamin Button" va iesi castigator la categoria machiaj - pare a fi cel mai ... de impact sa zicem fata de subiectul filmului = growing younger + la nivel de realizare tehnica vorbesc de la sine clipurile de mai sus.

luni, 9 februarie 2009

Oscar '09 - Sound Categories




Asa cum ziceam tura trecuta, in aria audio a Oscarurilor, la capitolul sunet ar fi doua categorii - mixing & editing. Pentru ca duc lipsa acuta de timp, o sa recurg la un copy-paste nesimtit din intrarea de anul trecut pe aceeasi tema in care am explicat pe scurt cam care ar fi diferenta:

Sound Mixing - in traducere libera mixaj sunet - se refera pe scurt la cum tot ce tine de sunetul unui film de la efecte, la coloana sonora sau dialog, e aranjat, integrat si mixat intr-un soundtrack final cat mai clar din toate punctele de vedere cum ar fi de exemplu nivelul tonalitatilor, distinctia intre ele, si altele, care reprezinta in definitiv rezultatul auzit de ureche. Sound Editing - tradus oarecum impropriu ca montaj sunet - se refera la partea de inregistrari voce, efecte, sunete de ambient precum si prelucrari individuale ale acestora = materialul pe bucati intr-o stare mai mult sau mai putin bruta. Ca sa n-o mai lungesc, o explicatie poate ceva mai detaliata se poate gasi in inceputul interviului de aici: http://www.tcm.com/thismonth/article.jsp?cid=67244 cu un inginer de mixaj ce a lucrat la "Black Hawk Down" printre altele.

Revenind la 2009, si nominalizarile curente, acestea sunt (cam ca in general de altfel..) aproape similare la cele doua categorii: "The Dark Knight", "Wall-E", "Wanted", "Slumdog Millionaire". Singura diferenta intre cele doua categorii ar fi "Iron Man" la Sound Editing si "The Curious Case of Benjamin Button".

In ce priveste partea de sound editing de anul asta, personal vad "Wall-E" mult peste restul. E o productie in care efectele/prelucrarea sonora fac mai mult de jumatate din film. In ce priveste restul, "Iron Man" (superhero movie cu... un om de fier = armura zburatoare mai exact.. ca rezumat scurt pt cine nu l-a prins) are explozii, voci robotizate, explozii, rachete vajaitoare, iar explozii... care s-ar incadra destul de bine pentru nominalizarea curenta, dar sincer ... seen that before. Tot la seen that before, dar parca un pic mai sus, intra si "Wanted" cu efectele de sunet in perioadele de bullet-time (slow motion) + bataile de inima.. etc. Ca paranteza, partea de sound editing cred ca e de altfel cel mai bun aspect din "Wanted", filmul centrat pe o organizatie secreta de asasini care ucid dupa cum le dicteaza soarta .... where soarta = un razboi de tesut .... fiind din punctul meu de vedere ca scenariu, cam idiot pana la un punct cel putin, unde are un twist, revenind din nou dupa incet incet la un nivel din nou cam .. pueril ca sa ma exprim ceva mai elegant. "Slumdog Millionaire" nu as putea zice ca se remarca prin loud noises ca ultimele exemple de mai sus nefiind film de actiune, si concomitent nu as putea spune ca s-ar remarca prin orice altceva anume la nivel de sound editing in sine, dar partea asta completeaza totusi cumva perfect sunetul filmului per ansamblu = nu pare a lipsi nimic, nu pare a fi nimic in plus... Am lasat la urma "The Dark Knight". In ultimul Batman avem iar explozii, scrasnete si tot felul de gadgeturi care se intind, zboara, pocnesc, etc ( care tin tot de sound editing pt. ca evident nu-s live recorded :) ). Avem si un mare minus in opinia mea, vocea lui Christian Bale in cateva locuri, care pare a unui Darth Vader in copilarie dupa ce isi pune masca (diferenta cretina fata de timbrul normal). Chiar si asa, eu pe "Dark Knight" l-as vedea ca principalul contracandidat la Oscar pentru "Wall-E". Totusi... sper ca academia sa nu fie chiar chioara... pardon... surda... pentru ca, dupa cum ziceam... "Wall-E" it's one level above the rest & Ben Burtt (from "Star Wars", "Indiana Jones", etc) e intr-adevar cineva in domeniu & to prove my point:







Sa trecem la sound mixing. Ca sa readuc un pic aminte ce am citat de anul trecut din propriul blog mai devreme, aici e vorba de rezultatul final in ce priveste sunetul per ansamblu pentru un film = cum se imbina toate : efecte, voice, score, songs (eventual..), etc. Se intampla totusi destul de des ca un film care sa ia premiul la o categorie din cele doua sa il ia la ambele, desi e o diferenta clara (care nu se prea cunoaste insa..). Deci... cu alte cuvinte aici l-as vedea tot pe "The Dark Knight" ca preferat de academie. Si e intr-adevar destul de sus la punctul asta (vezi numai partea de pe finalul scenei de urmarire... daca amintirile auditive nu ma inseala cumva, ceea ce-i posibil avand in vedere ca l-am vazut asta vara). In plus prin faptul ca n-a primit o nominalizare pentru coloana sonora de altfel in ton perfect cu atmosfera filmului, semnata James Newton Howard & Hans Zimmer, s-ar putea sa se compenseze printr-un premiu la o categorie de sunet. Sper ca nu la ambele, pentru ca daca mai sus as fi preferat "Wall-E", aici cel mai sus vad "Slumdog Millionaire". Tot montajul de sunet e superb - alternantele intre galagia orasului + toate zgomotele de fond, sonorul din studioul tv, partea de soundtrack efectiv, suprapunerile intre toate astea (vezi scena din gara), partea de fading in & out, de reverb aplicata pe diverse trackuri, etc... Pentru urechile mele a fost cel mai profesionist lucrat dintre toate cele de mai sus, la un nivel incat sa-mi aduca aminte de ce candva am vrut sa ma ocup efectiv de montaj sunet si inca n-am renuntat total la idee (si nici n-o sa renunt vreodata :) in a way or other will be done I hope...). Ca sa epuizez si pe restul inainte de a incheia.. "Wanted" chiar daca la efecte e ok, per ansamblu nu mi se pare cine stie ce... iar "Benjamin Button", ori l-am auzit eu in conditii prea proaste... ori parca e cam de umplutura aici... (probabil prima varianta).

Chiar daca as vrea sa mai bat campii pe categoriile astea, pentru ca asa cum rezulta si din ce scriam mai sus, e probabil capitolul care ma atrage cel mai mult din toata industria de film, cam tre' sa termin aici pe moment because -> criza obisnuita de timp...

sâmbătă, 7 februarie 2009

Oscar '09 - Music - Original Song

Cum pe moment unul din putinele situri care imi merg la o viteza decenta de acces e YouTube (... just don't ask ...), mi-a venit ideea sa postez o intrare scurta pe directia Oscar '09 nominees legata de o categorie care in general (inclusiv anul asta) ma lasa cam rece: .... Original Song. Cu alte cuvinte, intr-o pauza de injurat ISP-ul, dedicata si testarii latimii de banda pe site-ul mai sus amintit, am aruncat un ochi... sau mai bine zis o ureche... peste urmatoarele nominalizari pe 2009:







"Down to Earth" from "WALL-E"







"Jai Ho" from "Slumdog Millionaire"







"O Saya" from "Slumdog Millionaire"

Pe partea ... sonora ... exista cam patru categorii principale, care in general sunt luate in considerare in evaluarea unui film la mai toate festivalurile de gen (mai exista evaluari specializate pe sound unde sunt o droaie de subcategorii). Doua din cele patru sunt legate de sound in sine - efecte si montaj, iar doua de music - score si ... original song.

Cum ziceam, ultima mentionata, exemplificata mai sus pentru anul curent, in general ma lasa rece... De obicei aici intra melodii de pe coloana sonora a musicalurilor sau a filmelor de animatie in primul rand (this year only one though...). Personal, cel putin la Oscar, totdeauna nominalizarile mi s-au parut cam de umplutura = ca sa mai creeze momente de respiro cand sunt interpretate intre restul categoriilor ... In plus, the Oscar winner tine clar de gustul celor circa 6000 de membri Academiei, care gust la capitolul asta sincer mi se pare cam discutabil (chiar daca e o vorba care zice ca nu se discuta)... si parca are prea putina legatura efectiva in general cu nivelul la care se pliaza respectiva melodie pe o coloana sonora de film... Si chiar si asa, luand-o doar din perspectiva simple tune, fara a relationa cu faptul ca e legata totusi de un film... sunt si eu curios cine mai tine minte/i-a ajuns la urechi altceva din ultimii 10-12 ani... in afara de doua exemple izolate: "May It Be" - Enya from LoTR first part si "My Heart Will Go On" - Celine Dion de pe "Titanic" (si apropo de ce ziceam ... "May It Be" a ramas doar cu nominalizarea)

Ca sa inchei, o intrare deja prea lunga, mai ales ca nu prea aveam de gand sa scriu nik legat de categoria asta... sincer... nu ma prea impresioneaza nimic din cele trei nominalizari... Trebuie totusi sa recunosc ca desi nu prea e genul meu cele de pe "Slumdog Millionaire" sunt lucrate chiar ok la nivel de complexitate negativ = in principiu daca ar fi sa aleg una as merge pe "Jai Ho" (in ciuda faptului ca hindi... alaturi de portugheza e una din limbile a caror sonoritati is in topul celor care le detest). In ce priveste Academia, sincer n-am nici cea mai vaga idee... De fapt.. Avand in vedere ca e Academia -Americana- de Film ma astept sa castige nominalizarea de pe "Wall-E" (Peter Gabriel) dar sper sa ma insel, pentru ca mi se pare cel mult la un nivel mediu...

Back soon cu ceva mai serios si mai movie related = sound editing & mixing

duminică, 1 februarie 2009

Oscar '09 - Animated Feature Film




Avand in vedere ca pana la ora curenta e cam singura categorie de anul asta care am apucat s-o epuizez complet = vazut toate nominalizarile, am hotarat sa incep seria de intrari legate de Oscar '09 movies cu sectiunea animated feature film (= lung metraj). Ce-am avea aici ? Pai.. cele trei productii vizate, si subiectul lor ar fi pe scurt:

  • "Kung Fu Panda" - o poveste plasata undeva in the Far East, unde un Panda viseaza sa-si schimbe cursul carierei de bucatar specializat in taitei in ceva de genul Ultimate Warrior si evident pana la finalul filmului reuseste, calea spre titlul de "the Dragon Warrior" (= ca sa dau si datele exacte...) fiind lunga si intortocheata

  • "Bolt" - un caine, star intr-o serie TV cu rol de super-hero (= implica super-powers), ajunge accidental din Los Angeles in New York si incearca sa gaseasca drumul inapoi, de-a lungul acestuia realizand ca in the real life super-puterile nu prea functioneaza (nu intotdeauna cel putin..)

  • "Wall-E" - un robotel solitar, conceput pentru reciclare, ratacit pe un Pamant parasit de cateva secole in urma disparitiei aproape complete a vietii (cel putin in varianta "green"), impreuna cu "Eve" (alt robotel, in varianta feminina, de tip sonda pentru cautat life supporting planets), reuseste sa convinga rasa umana supravietuitoare de la bordul unui ... "transatlantic" spatial, sa incerce sa re-colonizeze the long forgotten Terra


Oki, am scris suficient legat de subiect, si departe de a fi destul cat sa zic tot. Revenind la Oscaruri... E aproape sigur ca "Wall-E" ar iesi castigator din cele enumerate. Ce e sigur, e ca nu va fi "Bolt", care e intr-adevar din punctul meu de vedere sub celelalte doua, si sincer mi se pare mai mult de umplutura ca sa fie trei la categorie (ar fi putut fi bine mersi si "Madagascar 2" pe pozitia asta). "Bolt" e un story clasic Disney - in sensul de perfect for kids, cat se poate de moralizator, relativ ok pe ansamblu, cu tipicele secondary characters pentru adaos de funny stuff fara a excela insa la capitolul asta ( I mean... pentru cine le-a vazut pe ambele... porumbeii + hamsterul de aici vs. pinguinii din "Madagascar" - primul ... tell me who's the "winner"... ). In plus, ori am vazut eu prea multe filme, ori finalul e previzibil in proportie de peste 90% (ma refer efectiv la constructia scenariului = secventa de events din ultima parte...). Ca sa inchei cu "Bolt", in concluzie, per ansamblu e cum am zis.. ok, dar nu vad sa iasa in evidenta cu ceva fata de the usual animated movie.

Trecand la "Wall-E" (from Disney), de care ziceam ca il vad, aproape sigur in pozitia de Oscar winner... n-o sa reiau ce tin minte ca parca am mai scris acu nu foarte mult timp in intrarea legata de "Madagascar" vs. "Madagascar 2", si anume rivalitatea care exista la nivelul de productii animate la momentul curent intre "Disney/Pixar" si "Dreamworks". Trebuie totusi sa mentionez ce mi se pare ca am scris (intr-o forma sau alta..) si atunci, ca animatiile care ies de la "Disney" sunt in general... sa-i zicem... "politically correct". Asta inseamna ca au substrat moralizator puternic, targetul minim de varsta in general e ceva mai jos cam cu 2-3 ani cred = suitable for kindergarten too (nik rau in asta), sunt mai.. "lacrimogene", etc. "Wall-E" se incadreaza destul de bine pe categoriile astea = are semnificatie morala deep (more or less...) combinata si cu love story si poate cel mai important se simte marca Pixar = la nivel tehnic clar sta mai bine fata de "Kung Fu Panda"... Ce-as putea eu sa zic, ca parere proprie... ar fi ca totusi il prefer pe ultimul... why:

"Kung Fu Panda" (from DreamWorks), cum am mai zis si mai demult.. e poate cea mai funny productie animata care am vazut-o de la "Emperor's New Groove" incoace, impreuna cu primul "Madagascar" (care l-am prins cu ceva intarziere). Deci.. nush... toata calitatea Pixar, toata partea deep, etc... parca paleste comparativ cu scriptul din "Kung Fu Panda". In general cand ajung sa ma uit la desene animate, ma astept sa ma binedispuna, in sensul cel mai direct = sa pufnesc in ras cat mai des => winner clar pe partea asta: Kung Fu Panda. Si totusi, chiar daca ziceam de technical level... ca ar fi mai sus la "Wall-E", e un capitol, si anume coloana sonora la "Kung Fu Panda" - Hans Zimmer, John Powell (from "Face/Off" + others) care cred ca e mai profesional facuta...

In fine... pt. Oscar, cum am zis, pe "Wall-E" il vad cel mai sus din perspectiva Academiei Americane de Film... Dar.. sper sincer o surpriza, similara cu cea (singulara pana acum legat de distinctii) de la Annie Awards de acu vreo doua zile (care totusi sunt cele mai importante premii pentru industria de animatie) unde "Wall-E" n-a luat nik (parca...), iar "Kung Fu Panda" a luat cam la 10 categorii (including best production of the year) daca imi aduc bine aminte...