Il Racconto dei Racconti (2015)

Recyclin' recyclin' ... iar imi fac intrarea saptamanala inainte de un zbor de dimineata la prima ora asa ca indulge me being short cu ceva cules de prin amintirile, nu chiar foarte indepartate, dar oricum suficient cat sa nu mai tin minte tot ... Un motiv e ca "Il Racconto dei Racconti" = "Tale of Tales" in titlu international e un amalgam. Ca desfasurare filmica prima comparatie care-mi vine acum in minte e "Cloud Atlas". Strict sub aspectul mutarii focusului de la o istorioara la alta, nu ca altceva (momente diferite de timp, etc). Mai exact avem trei povesti cu desfasurare paralela. Unde poveste = chiar poveste = fairytale. Ce le leaga e poate doar elementul de egoism uman privit din perspective diferite prin prisma a trei conducatori de cetate, fiecare evoluand spre un final regretabil. Povestile socheaza uneori prin duritate. Am realizat inca o data de fapt cat de atroce puteau fi basmele pentru copii, si fenomenul interesant ca la o varsta mica nu-ti dai seama.

There's no happy end here ... Desi poate intr-una din istorii pare. Dar in orice caz: - not recommended for sweet dreams :)

Rating: 3 out of 5

11.22.63

Am citit una bucata carte de Stephen King. In vara lui 2014, cand am avut o scurta perioada ceva mai linistita in ani de zile ... din multe puncte de vedere. Probabil de asta am avut si rabdare cu "11.22.63" care nu-i chiar o carticica de weekend (size related). Na ca in 2016 a iesit si filmul. Sau mai exact mini-seria ... 8 episoade .. cum ziceam, nu chiar de un week-end.

Subiect: Un profesoras de engleza din provincie (Maine, of course .. vorbim de Stephen King), afla ca in fast-food-ul frecventat zilnic e disponibil un culoar in timp, pe care proprietarul se chinuie sa-l foloseasca de ceva vreme ca sa impiedice asasinarea lui Kennedy (ergo -> titlul), cauza multelor rele din istoria USA, dar nu prea-i iese. Mai ales ca toata operatiunea trebuie sa porneasca cu un avans de cativa ani, destinatia temporala fixa la fiecare calatorie inapoi nefiind chiar 1963, ci mai devreme. Cum proprietarul e lovit de un cancer subit, taskul ajunge in grija profului de engleza. Asta e rezumatul foarte comprimat a intrigii unui subiect cu multe side stories si alte ramificatii.

Ca sa fac o comparatie intre carte si film ar trebui sa dau multe spoilers. E dificil fara. La general vorbind sunt diferente mari, si din pacate nu in bine, in varianta de TV. In primul rand avem multe multe parti hacuite efectiv din povestea originala. Ai fi crezut ca 8 episoade sunt suficiente, dar aparent scenaristul a decis ca nu. Mai bizar e insa ca exista adaugiri, deci nu cred ca lipsa de spatiu de pelicula a fost problema. Grav e ca adaugirile sunt de regula slabe si fara sens, culminand cu cea mai mare diferenta - fata de varianta scrisa, personajul principal primeste un extra sidekick ca ajutor in misiunea care o are ... spoiler 1: in varianta filmica se trezeste cu un "frate" de conjunctura cules de pe drum; spoiler 2: prezenta respectivului variaza de la useless la de-a dreptul annoying, scenaristii ajungand la concluzia pana la urma ca parca e mai bine sa dispara ... Am zis ca nu pot fara spoilers :) Dar hai ca ne oprim aici ...

Verdict final: Daca pentru alte cazuri - a se vedea "The Man in the High Castle" - cine a scris scenariul a reusit o adaptare exceptionala, chiar cu modificari majore, "11.22.63" e un esec care poate fi interesant poate doar pentru cine n-a citit cartea ... Si asta fara sa mai comentam titularul de rol (James Franco) care cred ca poate candida cu succes la cea mai chinuita interpretare a unui personaj de roman care mi-a fost dat sa vad ...

Turbo Kid (2015)

Am vazut asta noapte "Turbo Kid". Un indie sarit de pe fix, unde cateodata nu prea te poti prinde daca e pur si simplu foarte slab sau prea bun.

Anul e 1997. Intr-o realitate alternativa omenirea a colapsat intr-un wasteland in care apa e rara si greu de procurat (parca am mai auzit contextul asta). There we have "The Kid". Un pusti la vreo 15-16 ani care isi duce viata facand negot cu gunoaie cautate prin pustietate. Vandute pentru apa intr-o tabara .. ceva mai normala .. condusa de Frederick - the arm wrestler (un soi de Crocodile Dundee fara cutit dar cu un brat de fier - metaforic vorbind ... cel putin pana la un punct). Cealalta tabara .. nu asa normala .. e condusa de Zeus - un individ cu un ochi, care aduce un pic cu Immortal Joe din Mad Max, la fel ca si ai sai supusi (ziceam ceva de contextul cu apa nu?). Ei, in toata existenta asta trista si nesigura, intr-o zi cu soare (sau fara) the Kid se intalneste cu Apple. O fata cam de aceeasi varsta, contrastand puternic cu mediul inconjurator prin zambetul continuu, culoarea parului si altele, care ii invadeaza baiatului nostru spatiul personal tinandu-se scai de capul lui.

Scriind ce-i mai sus, realizez ca ce pare un soi de "The Quick and the Dead" combinat cu "Mad Max" combinat cu "Defendor", care parea sa aiba un subiect simplist de razbunare, e totusi ceva mai complex avand in vedere cate elemente combina. Ma abtin de la detalii, sugerate deja de referintele de mai sus (la care se mai pot adauga "Terminator" - acu' prind referinta subtila cu '97 ;), "Tomorrowland" si altele) si de trailer. Probabil tot mixul asta face "Turbo Kid" sa fie atat de bun in final ca produs combinat care nu se ia in serios, de la salata care ne-o prezinta, pana la cum ne-o prezinta. Daca unele interpretari, in frunte cu Apple, ar putea candida la un Academy Award, altele au pasaje care sunt de-a dreptul abisale. Nivelul de productie e cel mai adesea de film de diploma la facultate, dar regizorii au fost suficient de constienti de asta ca sa make fun of it - si le iese ... Urmariri cu biciclete ieftine si mici (ca na .. intr-un univers distopic ca asta nu mai avem alt mijloc de locomotie) nu cred ca am mai vazut pe undeva. Nu mai mentionam synth-ul de pe soundtrack a la anii '80 care se potriveste perfect cu restul.

In concluzie mi-a placut. Daca n-ai o problema cu scene bloody exagerate voit si esti deschis la autoparodiere, e de vazut. Verdictul e pozitiv, pus tot cap la cap. Sau poate o fi din cauza ca m-a inmuiat nevoia for a "Apple" in my life ... :) ...

Rating: 4 out of 5

Omar (2013)

Recycling ... Recycling ... Nu prea am subiect de scris, asa ca mi-am amintit ca am vazut acum ceva timp o productie palestiniana, cand cautam ceva mai diferit de mainstream-ul tipic. "Omar" e un film .. interesant, atata timp cat ai capacitatea sa-l privesti dintr-o perspectiva fictiva. A se citi = Nu vreau sa intru in politica din Orientul Mijlociu ...

Omar e un tanar palestinian, cu rezidenta la granita israeliana, care lucreaza intr-o brutarie si strange bani pentru o casa. Pentru o familie. Cu viitoarea sotie. Sora lui Tarek ... Liderul celulei de rezistenta, si cel care planifica atacurile ... Celula de rezistenta care il mai include si pe Amjad, alt pretendent la mana surorii lui Tarek. Lucrurile se complica odata ce un soldat israelian e impuscat. Omar ajunge inchis, eliberat cu scopul de a deveni informator, iar mai departe ce urmeaza vedem in film ... Sora lui Tarek se marita pana la final, that's all I'm saying :) ...

Filmul are evident un bias, si asa cum ziceam nu vreau sa ma lansez intr-o discutie politica. Intr-un mod ciudat insa actiunea poate cred fi separata de situatia reala. Sau mai bine zis, probabil poate fi plasata in orice alta situatie reala dintr-o zona de conflict ... Daca facem asta, incet, incet ajungem sa vedem altceva. Un soi de mix intre thriller si family drama, care atunci cand crezi ca a fost concluzionata, observi ca mai e vreun sfert de ora pana la final. Suficient cat deznodamantul sa se schimbe radical prinzand un oarecare iz telenovelistic, dar solutionarea e atat de scurta si la obiect incat nu cade in ceva ieftin. Ramane insa necesitatea sa vezi filmul ca film pentru a aprecia asta ... si nu ca manifest politic ...

Rating: 3+ out of 5

Man in the High Castle

Existence is complicated. Existence is weird. Existence is a novel. Cam asa probabil ar arata un tagline de marketing pentru cartea scrisa acum mai bine de 50 de ani de P.K.Dick. Probabil una din primele incercari de istorie alternativa in care WW2 a avut alt final, premiata cu un Hugo la timpul respectiv. Si ecranizata relativ recent intr-o serie care deviaza multisor de la original, dar ofera suficient interes pentru privitor, si pastreaza la un nivel decent un aer de PKD ... Cel putin pentru primul sezon. Mai departe om vedea ...

Cu parere de rau, n-am dispozitia necesara sa extind descrierea, dar avand in vedere ca neglijez in ultimul timp blogul, am zis sa mai recuperez macar cu o recomandare scurta + un Sarbatori fericite ! pentru zilele de Paste ramase :)

"It is far from easy to be a good man. In fact, as one gets older, it becomes more and more difficult to know what a good man is. Yet it also becomes increasingly important to at least try." (Man in the High Castle, series I, episode 10)