duminică, 30 august 2009

Enigma (1983)




Nu stau prea bine la filme vazute saptamana asta (nr. tinde la 0 ca si zilele de concediu ramase..) asa ca prea multe optiuni n-am avut pentru subiect. De fapt, "Enigma" e un film care l-am vazut prima data cu ceva ani in urma si l-am prins partial pe un post TV cu jumatate de ochi acum cateva zile. Cum pe langa lipsa de filme ma preseaza (iar...) si o lipsa acuta de timp o sa incerc sa fiu mai scurt si la obiect as usual. So...

Filmul se incadreaza clar pe linia spy thriller. Subiectul e plasat in contextul Razboiului Rece, un disident din Berlinul de Est fiind trimis inapoi in spatele cortinei de fier de catre serviciile secrete pentru a pune mana pe un decodor folosit in criptarea mesajelor. Ma rog, toata intriga e ceva mai complicata invartindu-se in jurul unui plan al rusilor de a asasina in ziua de Craciun o serie de disidenti imprastiati prin toata lumea. Linia principala a subiectului e destul de intalnita in genul de film de care tine si "Enigma" = get there, do the job, get back, unde ultima parte e mai putin importanta (si nu mai spun si de ce in cazul de fata pentru ca deja am zis suficient). Cam pe aceeasi directie - "Code Name: Emerald" e primul titlu care imi vine in minte (sper sa nu le-ncurc) care merita vazut si "All the Queen's Men" e primul titlu (ceva mai nou) care imi vine in minte care poate nu prea merita vazut dar e 90% aproape ca idee de baza a subiectului, inclusiv the final twist, desi e plasat in perioada World War II. In ce ma priveste "Enigma" mi-a placut, avand in vedere ca asa cum mai ziceam prin blog candva, spy thriller e pe undeva prin genurile de film din care la mine prinde cam orice, in ciuda "sablonului" de mai sus in cazul de fata (care insa daca nu intuiesti prea devreme finalul e perfect valabil). Totusi, luand-o obiectiv, cu ce s-ar detasa "Enigma" fata de altele...

In primul rand avem castingul. O parte semnificativa din film e construita pe impresia de duel intre doua caractere sau mai exact de joc de-a soarecele si pisica, care e sustinut a naibii de bine. Pentru "partea de vest" a zidului - probabil cel mai bun rol in care l-am prins vreodata pe Martin Sheen; si da, am vazut "Apocalypse Now", tot cred ca e peste - nu pot sa dau foarte multe detalii pentru ca iar as dezvalui prea mult din subiect, dar basically e vorba de mai multe roluri intr-unul singur. Pentru "partea de est" a zidului il avem pe Sam Neill ca agent KGB, iar partitura negativa, latura de care in final incepi sa ai unele indoieli, mi-a adus aminte ( for who knows :) ) de "Kane & Abel" - o mini-serie vazuta long long ago.

In rest... nu pot sa spun ca filmul se remarca prin ceva anume. Scriptul si atmosfera gri isi fac datoria la un nivel suficient dar fara sa impresioneze foarte mult. In definitiv e in special un film pentru amatorii de gen, si un thriller decent pentru restul fara excesul de special effects uneori mai mult decat gratuit din perioada curenta.

Rating: 3 out of 5

duminică, 23 august 2009

The Day the Earth Stood Still (1951 vs. 2008) ... & a bit about remakes


In general ma consider destul de deschis in ceea ce priveste un subiect abordat de un film = rare au fost cazurile cand am zis pas la ceva pe motivul asta (chit ca am si regretat de multe ori ca n-am facut-o). Totusi e o categorie unde n-am vazut prea des ceva care sa depaseasca un anume nivel si aici ma refer la remakeuri, iar in ce priveste nivelul e evident vorba de cel al originalului (asta spre deosebire de continuari, unde apar exceptii mai des). Tocmai de asta in cazul filmului de fata am stat un pic in dubii. "The Day the Earth Stood Still" varianta 2008 e un remake dupa un titlu similar din 1951 care probabil e unul din cele mai semnificative filme avand ca tema first contact cu o specie extraterestra, si care in ciuda varstei (mai ales pentru un SF) ramane zic eu cat se poate de.. actual sa zicem, chiar si azi.

Daca stai si te uiti pe IMDb te sperii ... ma rog, n-am stat sa sondez pagina in adancime, dar commentul si ultimele titluri din boardul dedicat remakeului + ratingul dau cu filmul de pamant. Revenind un pic la ideea de mai sus, majoritatea cazurilor cand am vazut varianta new sa ajunga la acelasi nivel sau aproape de varianta old o reprezinta productiile refacute in alt stat decat originalul si ma refer in special la remakeurile US pentru originalele made in France - comediile cu Depardieu & Pierre Richard de prin decada '80: "La Chevre" - "Pure Luck", "Les Fugitifs" - "Three Fugitives", sau ceva mai cunoscut in ce priveste remakeul: "La totale!" - "True Lies" (da, e remake) , etc. Cu toate astea, iar, daca arunci un ochi pe IMDb si astea is way lower ca rating fata de original, mai putin ultimul exemplu (care intentionat l-am dat, unde mai nimeni nu stie ca exista si un original). As mai putea adauga mai nou la remakeuri ok, "12" de Michalkov dupa clasicul "12 Angry Men" de Lumet, care chit ca a luat si o nominalizare la Oscar pentru best foreign movie, e evident cotat mai jos decat varianta 1957. In ce priveste remakeurile US dupa filme made in US, cred ca e una din cele mai proaste idei de business = garanteaza un esec proportional ca marime cu notorietatea originalului chiar daca rezultatul nou e decent, si cu asta revin (dupa o paranteza cam lunga) la "The Day the Earth Stood Still", care fix pe linia asta se incadreaza. Cum ziceam, filmul in varianta 2008 a fost criticat aspru - iar sincer dupa ce l-am vazut tind sa cred ca mare parte din ratingul care mai are un pic si cade sub 5 pe IMDb e tocmai din cauza ca pur si simplu exista ca remake si mai putin e obiectiv in ce priveste filmul.

Subiectul e asa cum am precizat mai sus legat de prima intalnire cu un extraterestru - Klaatu, avand forma identic cu cea umana, aterizat in New York cu nava (= clasica farfurie in varianta 1951) si avand pe post de bodyguard pe .. GORT = un robot indestructibil (mare in 1951 si gigantic in 2008). Evident noi = the humans, aranjam un comitet de primire presarat cu tancuri, soldati si tot tacamul considerand vizita 90% ostila. De aici mai departe o sa las story-ul sa fie descoperit, daca nu e cunoscut deja, si o sa ma intorc la comparatia 1951-2008 la nivel de movie making. Evident sub aspect vizual, de fapt tehnic in general, varianta noua sta mai bine, si efectele arata ok (desi s-au gasit destui sa critice si partea asta..) . Ca distributie, desi as putea sa par un pic ironic chiar daca nu vreau, in rolul lui Klaatu in varianta 2008 a fost distribuit Keanu Reeves, si cred ca nu putea sa existe alegere mai buna (in ce priveste partea cu ironia :) .. see the movie) . In original rolul e sustinut iar cat se poate de ok de Michael Rennie - actor ceva mai putin cunoscut. Desi in teorie e acelasi film nu e aceeasi partitura. As putea zice ca interpretarile is foarte mult in ton cu linia filmelor. Cel din 1951 e un film 200% pacifist. Cel din 2008 beneficiaza de o doza buna de ... "war for peace" - ca idee transpusa pe ecran. Asta e posibil si una din cauzele pentru care a fost blamat, dar pana la urma filmul pleaca din alta perspectiva.

Ca sa trag linia, pana la urma si mie imi lasa o impresie ceva mai buna varianta originala, si pot zice ca "The Day the Earth Stood Still" din 2008 are cateva scapari din care poate cea mai mare e partea de scenariu care se leaga direct de titlu, care in 1951 avea un sens clar in film iar in varianta noua e doar de dragul de-a fi acolo. Cu toate astea productia din 2008 nu e in sine un film prost ( chiar daca extraterestrii isi beau ceaiul la McDonalds :) ), nu pot nici sa zic ca e bun, e doar o alta abordare fata de 1951, poate nu atat de bine legata, dar e ok si nu plictiseste. Un lucru e clar, ratingul de pe IMDb e cauzat in mare masura de o comparatie cu originalul, si nu de o evaluare strict fata de remake. Nu am fost nici pe departe atat de dezamagit pe cat am fost de "Knowing" sau "The Happening" sau de alte productii care se leaga fie de alien contact, fie de Terra in danger, fie de ambele.

Rating: 3 out of 5 ( pentru ambele, cu un + spre '51 )

duminică, 16 august 2009

Strange Days (1995)




Tind sa cred ca am vazut majoritatea productiilor de buget marisor care tin de action/sci-fi din decada '90 dar din cand in cand mai apare cate una in peisaj pe care am scapat-o. "Strange Days" e un film care probabil poate fi considerat mai mult de actiune sau thriller decat SF, fiind plasat intr-un 1999 fictiv privit intr-o lumina destul de intunecata ( ...poate cam prea intunecata pentru anul de productie '95 ). Ma rog, toata plasarea temporala nu e pana la urma decat ca sa adauge un pic de tenta apocaliptica prin contextul de new millenium, care poate sa para un pic perimat acum, dar ajuta la atmosfera. Atmosfera care aduce mult a "Blade Runner". Am vazut "Blade Runner" acu' mult mult timp in urma si sper sa nu zic prostii prea mari pentru ca mare lucru nu-mi aduc aminte in afara de Harrison Ford, Rutger Hauer, androizi, muzica de Vangelis si impresia de film-noir plasat in viitor. Cam aceeasi feeling de SF noir il avem si aici (pentru mai multe referinte: http://en.wikipedia.org/wiki/Film_noir#Science_fiction_noir ) .

Partea de SF din film se rezuma in mare la SQUID - Superconducting Quantum Interference Devices, utilizate pentru a inregistra trairile purtatorului pe un simplu disc, si a le reda ulterior oricui din aceeasi perspectiva senzoriala ca perceptie la nivel de cortex. Foarte pe scurt, intriga pleaca de la un fost politist, actualmente traficant de astfel de "amintiri" (interpretat de Ralph Fiennes intr-un rol un pic unusual fata de majoritatea in care l-am mai intalnit), care ajunge in posesia unui disc cu o inregistrare... mai aparte sa zicem, ca sa nu divulg nimic esential. Am zis "foarte pe scurt" mai sus, pentru ca la discul respectiv se ajunge pe undeva pe la jumatatea filmului daca nu chiar dupa, itele povestii fiind ceva mai complicate. De fapt ca impresie generala la final ai putea zice ca parca asteptai un pic mai mult dupa constructia din prima parte, iar deznodamantul pare putin prea simplist ca amploare. Dar daca stai sa te gandesti se incadreaza bine pana la urma pe aceeasi linie cu titlul filmului: "Strange Days".

Regia filmului e semnata Kathryn Bigelow ("Point Break" cu Keanu Reeves si Patrick Swayze - probabil cel mai cunoscut titlu din filmografie, "K19: The Widowmaker", "Near Dark", etc), iar scenariul James Cameron (si producator de altfel) unde nu cred ca mai e nevoie de foarte multe detalii (T1, T2, Titanic, etc). Nu am foarte multe de comentat la regie si scenariu. Totusi, pe langa ce ziceam mai sus vis-a-vis de story, probabil ar mai trebui sa amintesc ca filmul e R rated (18+) - si nu e degeaba. E un film dur, unele scene fiind destul de "sick" (alt termen nu gasesc acum). Cred ca ar putea fi comparabil cu "Training Day" sub aspectul asta - in sensul ca scenele dure is mai aproape de senzatia de real decat eu stiu.. usual "blood & stuff" dintr-un horror care desi poate mai violent vizual lasa clar impresia de fictiune. So... din punctul asta de vedere, cum ziceam in ce priveste vreo doua-trei scene cred ca e cam exagerat = se putea si fara. Revenind la aspecte pozitive ar fi doua care merita amintite: imaginea - contribuie mult la feelingul de "Blade Runner" iar cateva cadre de pe final is chiar faine (ma refer la cele trase prin ploaia de confetti in particular); coloana sonora - Graeme Revell in pozitie de compozitor principal dar la care se adauga si Deep Forest unde is chiar ramas fara comentarii.

In opinia mea filmul e bun dar mai are pana la a fi perfect, daca exista asa ceva... Din pacate pe langa faptul ca e tras in jos de ceea ce ziceam mai sus vis-a-vis de cateva scene (desi daca stau sa gandesc la rece adauga la impact..), tot in ce ma priveste se mai exagereaza cred si la nivelul unor idei de fond.. dar na.. poate e iar doar o impresie subiectiva. Totusi, comparatia cu "Blade Runner" de mai sus s-ar putea sa fie cam mult valoric vorbind ( poate ca ar mai trebui sa vad "Blade Runner" o data ca sa fiu sigur... :) ).

Rating: 4 out of 5

duminică, 9 august 2009

Push (2009)




Ma gandeam ce sa aleg ca topic saptamana asta intre "Borsalino" (1970), un clasic francez cu Delon & Belmondo si "Push" (2009). Daca ar fi fost sa ma ghidez dupa the best movie seen during the week clar ar fi fost prima varianta. De fapt.. mai mult, daca as incerca sa evit din discutie complet productiile derizorii, categoric ar fi fost prima varianta. Totusi.. din motiv ca "Borsalino" e aproape complet inaccesibil = varianta pe care-am vazut-o a fost un low quality VHS, iar prin comparatie "Push" ii mai de actualitate sa zicem prin prisma anului de productie macar... cu riscurile de rigoare raman la "Push".

Nici nu prea stiu de unde sa incep... In general incep cu doua-trei hinturi legate de subiect. Dar hai sa incerc sa pornesc cu partea pozitiva din film tura asta pana ce n-o uit: Cool effects. Chiar is faine. Gata, am terminat cu plusurile. Revenind la subiect, cred ca pot sa fiu la fel de scurt: X-Men. Ma rog, un pic mai light, dar aceeasi idee - people with out of normal abilities fighting each other - motivul.. ceva legat de o valiza cu un ser, nu cred ca are sens sa zic mai mult pentru ca n-ar mai ramane mai nimic de vazut, iar in plus filmul curge destul de haotic ca sa pot sa fac un rezumat coerent. Cam asta cred ca ar fi termenul de baza de fapt in ce priveste "Push": haotic ...

Dupa juma de ora de film eram convins de doua lucruri: 1. scenaristul e ori incepator, ori varza, ori both; 2. regizorul si-a inceput cariera cu videoclipuri. In ciuda faptului ca am vazut filmul undeva intre 2 si 4 dimineata, mi-am mai pierdut cateva minute dupa pe IMDb sa-mi confirm presupunerea. Cu prima am nimerit-o: a sasea productie ca scenarist la CV-ul respectivului, unde primele cinci is filme de duzina = ori serie B ori TV stuff, toate sub 5 ca rating. Ma rog.. pe de alta parte, efectiv au fost faze in care nu puteam sa-mi dau seama daca replicile suna atat de cretin din cauza scriptului, sau distributia ii de vina. Inclin sa cred totusi ca-i mai mult prima cauza, desi si pe majoritatea actorilor i-am mai prins in roluri mult mai bune.

In ceea ce priveste regia n-am mai nimerit-o. Chiar am fost usor surprins, Paul McGuigan mai avand la activ printre altele si "Lucky Number Slevin", film care mi-a facut o impresie destul de buna cu ceva timp in urma. Totusi n-am mai nimerit-o exact, pentru ca mergand un pic mai departe (ceva era mult prea evident ca s-o dau complet in bara, trebuia sa ma lamuresc ce mi-o dat dureri de cap doua ceasuri), la montaj gasim pe cineva la care juma din productii ca editor is concerte. Ma rog, apare si "Transporter" pe-acolo ca exceptie. O sa dau un exemplu.. Pe o bucata de film, de la un punct, am inceput sa numar secundele pe cuts/taieturi = cat timp sta camera pe o scena/cadru pana ce se trece la urmatoarea (sper ca n-am dat-o prea tare pe langa cu terminologia). Cred ca in decurs de vreo 4 minute, n-au fost decat vreo doua cazuri cand am depasit 3 secunde la numaratoare ca durata de scena/cadru. E absolut ingrozitor .. Inteleg un montaj care sa imprime cat mai puternic ideea de actiune alerta da' totusi .. Am zis la "Babylon A.D." ca la partea de editing poate fi dat ca exemplu de "how not to do it". Nu stiu daca aici e mai prost sau mai bun, dar in mod sigur e mai annoying. La asta se mai adauga si imaginea.. Da' aici poate is mai subiectiv deci n-o sa insist atat. Bineinteles ca avem the "shaky" kinetic camera cuplata cu montaju' de mai devreme ca sa fie completa ameteala, dar asta e mai putin observabila decat filtrele de culoare. Nu stiu... cum am zis poate tine de gust, dar partea asta mi s-a parut horror in film, cred ca il preferam in black & white in loc de salata verde-galben-rosu.

O sa ma opresc cu o recomandare alternativa, ca in alt fel nu prea stiu cum sa-nchei legat de "Push" (apropo - peste toate filmul se mai termina si in plop partial .. poate poate iese de-o continuare). So, personal nu m-a prea atras niciodata "X-Men", dar daca va place genul try "Wolverine" - ultima productie din serie iesita tot anul asta. Nu e cine stie ce, dar ca tema generala e aproape de "Push", e entertaining si e decent made ca cinematography & editing.

Rating: 2 out of 5 ( si asta pentru ca totusi cred ca se poate si mai rau = probabil fara cool effects :) )

duminică, 2 august 2009

The Mist (2007)




As putea spune ca raman si saptamana curenta in zona horror, desi la fel ca last time nu e nici pe departe singura incadrare a genului filmului. Zic asta pentru ca stiu cazuri care cand aud de "horror" nu stau prea mult pe ganduri pana ce cauta alt film, fara sa arunce un ochi mai departe de categorizare. "The Mist" ar fi a treia colaborare notabila, dar e drept cu mai putine premii, intre Stephen King - romanul - si Frank Darabont - adaptarea scenaristica si regia. Primele doua sunt "The Shawshank Redemption" si "The Green Mile", care presupun ca-s suficient de cunoscute (macar pentru pozitia in IMDb top 250 in primul caz) ca sa mai dau si eu prea multe informatii in plus.

Fata de titlurile amintite, filmul intra totusi pana la urma si in categoria horror cu ingredientele de rigoare, care din pacate il fac un pic mai comercial cred decat ar fi cazul.. dar, cum ziceam, privind peste fatada de blood & monsters & creepy story, ceea ce ramane e o drama mai mult decat consistenta din multe puncte de vedere incepand cu analiza psihologica a personajelor, pana la alte nuante mai fine cum ar fi o critica severa la adresa ideii/conceptului de sacrificiu. Ma rog, e o nuanta si e discutabila ca idee in sine mai mult sau mai putin subiectiv, in general plecand de la mitologie, religii pana la opera literara si chiar film ideea cel mai des intalnita fiind de a pastra o balanta sau chiar de a o inclina inspre bine cu un anume pret. In "The Mist" e oarecum o referire la ce se intampla daca pretul e prea mare sau daca balanta e inclinata intr-un context prost. Poate bat campii ( iar :) ) si e doar o impresie, dar e greu totusi sa treaca neobservata mai ales ca e prezenta din nspe perspective, unele mai ascunse ( pentru cunoastere => distrugere ), altele evidente ( pe plan religios => dementa ), si chiar in mod ironic ca intentie pozitiva ( pentru altii => .. see the movie :) ) .

N-am zis nimic legat de subiect si nici nu intentionez sa zic prea mult. Totul pleaca de la o idee care nu stiu cat de originala e, dar pana la urma cum ziceam nu e decat o fatada pentru cele amintite mai sus. Mai exact o negura care apare brusc intr-o localitate de mici dimensiuni, "prinde" intr-un supermarket o parte importanta din locuitori, plecati dupa aprovizionare in urma unei furtuni puternice. "Prinde" = negura care inconjoara respectiva cladire aduce cu ea some pretty scary dangerous stuff, si asta e partea comerciala de care ziceam mai sus. Ca un mic spoiler, de cand ma stiu sunt usor arahnofob iar din punctul asta de vedere nu mi-a picat filmul foarte bine :) . Totusi, lasand - "the mist" in sine - la o parte, care pana la urma poate fi considerata doar o intriga pentru restul subiectului, insist inca o data pe faptul ca filmul merita vazut din motivele amintite mai sus.

La fel ca si in "The Shawshank Redemption" si in "The Green Mile", rezultatul colaborarii Darabont/King e unul cel putin ok daca nu mai mult, zic eu. Asta din pdv regie si script. Filmul sta bine si la restul capitolelor, in special distributia din rolurile secundare unde se intalnesc cateva fete poate mai putin cunoscute (Jeffrey DeMunn, William Sadler) care par a fi abonate la ecranizarile dupa Stephen King. La partea de visual effects iar pot sa zic ca looks decent enough = parca nu e chiar kitsch-ul din alte filme - impresia un pic prea comerciala de care ziceam fiind data in parte de faptul ca uneori se insista cam mult pe ele, nu de efecte in sine.

Filmul are si gauri totusi. Sau poate cartea de la baza.. Nush.. din punctul meu de vedere is cateva situatii care mi se par cam lasate in plop, dar nu extrem de importante. Si in plus is destul de umbrite de final. Final la care, cu riscul unui mic spoiler, mi-am adus aminte fara sa vreau o idee care mi-am notat-o some years ago pe o pagina dintr-un jurnal (dead & burried short time after) ...

- Never keep the last bullet for yourself. There's always a better use for it... And after all, if you try "hard enough" you'll find somebody to "spare" you one... ;) -

Don't worry, n-am zis mai mult decat trebuia. Fara -absolut nici o legatura- cu ideea de self sacrifice din contextul filmului ( nici acu' n-am zis mai mult decat trebuia :) ), finalul mi s-a parut ironic deci inca dintr-un punct de vedere, care personal mi-a lasat un gust destul de amar... Cu toate astea, sau poate chiar din cauza asta :), nu pot sa zic ca n-a meritat.

Rating: 4 out of 5