Cred ca am mai scris ca daca ai vazut un film de Woody Allen, le-ai cam vazut pe toate, sau ca sa nu fiu prea carcotas, macar o parte din toate. De asta nu prea m-am dat niciodata in vant dupa Woody Allen = mi se parea pur si simplu boring. Sunt doua categorii mari si late - comedii romantice si drame cu iz de romance. Dar ori cu varsta mi s-au mai "imblanzit" gusturile, ori am inceput sa mai nimeresc si cate un film care mai prinde o nuanta un pic diferita din repertoriul extrem de prolific al sus-numitului (la un film pe fiecare an in medie e si greu pana la urma sa ai foarte multa variatie - na... ca nu m-am putut abtine). "Magic in the Moonlight" e unul din cazurile astea mai fericite, sau cel putin asta mi-a dat trailerul de inteles...
Perioada interbelica. Stanley e un magician de cariera, cu numele de scena Wei Ling Soo, care in paralel cu zona artistica si-a format si o reputatie din a demasca fiecare medium fals intalnit in drum, cu pretentii de puteri paranormale. Asa ca nu rezista tentatiei de a da curs invitatiei unui coleg de bransa, vechi prieten din copilarie, de a o investiga pe Sophie. Sophie e o domnisoara cu pretinse veleitati de gen, adoptata de o familie instarita din sudul Frantei pentru sedinte de spiritism cu fostul cap al casei, trecut in lumea dreptilor. Cam asta-i intriga de la care plecam, care nu suna chiar rau.
Filmul intra in zona de comedie a lui Woody Allen, si pastreaza evident mult din aerul specific = constructie personaje, dialoguri, etc. Cu toate astea contextul un pic mai exotic si elementele de localizare care se simt si care il duc parca un pic spre ceva de Alexander Payne ("Sideways", "Descendants"), ii dau totusi suficient suflu original cat sa nu ti se para ca e parca un alt episod dintr-o serie. Nu-i chiar de ras in hohote, dar umor are. Si chiar daca n-are pretentii sa rivalizeze cu Agatha Christie la pastrat misterul = te prinzi repede aici cine-i "criminalul" in poveste, totusi nu te pierde, pentru ca-ti mai ramane sa vezi cum evolueaza partea de romance in tot contextul (nu ca n-ar fi predictibila si asta). Din pacate tot de aici cam vine si o dezamagire in final, in sensul ca parca ai astepta ceva mai elaborat, nu o solutionare asa simplista cum ni se ofera. Dar pana la urma e un film usor, relaxant, fara cine stie ce pretentii. Ceva de vacanta :) Ocazie numai buna, s-o tai si eu scurt pentru 2019 cu un: Sarbatori fericite! & un an nou speram ceva mai bun ;)
Rating: 3.5 out of 5
Postări
