Restul e tacere (2008)

N-am prins filmul in martie cand s-a lansat (daca nu gresesc). As putea zice chiar ca l-am tratat cu indiferenta totala la momentul respectiv, in acord cu parerea personala formata despre filmul romanesc de dupa '89. L-am vazut relativ recent dupa ce intamplator am citit un sinopsis pe nu mai stiu ce site si am decis sa-i dau o sansa cand m-am lamurit ca nu are nici o legatura cu efectele regimului comunist, tranzitia post-revolutie, sau alta categorie ce intra la documentar cu iz artistic care se vrea film ("inspirat" mai mult sau mai putin din stirile de la ora 5) = tema predominanta in ultimii ani. Saptamana asta am auzit pe undeva ca ar fi productia trimisa pentru selectia la Oscar de la anul din partea Romaniei. In concluzie, neavand alta optiune mai buna, si amintindu-mi ca efectiv l-am pierdut din vedere am zis ca ar fi o idee buna sa-l aleg ca subiect pentru tura asta.

Subiectul filmului e centrat pe aparitia cinemaului la inceput de secol XX in Romania, si mai exact pe realizarea primului film romanesc "Independenta Romaniei". "Restul e tacere" e o satira, simtindu-se uneori as putea zice acelasi "aer" ca in alt film de acelasi gen - "Dolce far Niente" tot in regia lui Nae Caranfil. Spre deosebire insa, chiar daca ar suna cam dur relativ la celalalt film, in cazul de fata nu te ia somnul.

Filmul e bun. Surprinzator de bun as putea zice. Sub nici o forma nu m-am asteptat la nivelul calitativ care il ofera. Intr-un film romanesc primul factor care conteaza cred dupa subiect/scenariu e distributia pentru ca pe partea tehnica (unde includ si regia ca pana la urma se leaga) n-ar trebui sa ai asteptari prea mari la ce buget au productiile autohtone. Distributia nu promite foarte mult din start aici - dar la fel ca si restul, rezultatul e surprinzator. Sa nu fiu inteles gresit, ca as avea ceva cu generatia mai noua de actori, dar majoritatea mie cel putin mi-au fost relativ necunoscuti (cel putin dupa nume, ca de vazut in mare cred ca i-am mai prins); si in plus chiar nu ma asteptam la un rol principal sustinut atat de bine de Marius Florea Vizante. Oricum, in ciuda machiajului poate prea strident, care cred ca e una din partile cam slabe ale filmului, probabil personajul care efectiv iti ramane in minte in urma interpretarii e Leon Negrescu interpretat de Ovidiu Niculescu (pentru mine necunoscut pana cand am vazut filmul).

Cum am zis-o mai sus filmul e o satira. Are umor destul cat sa-ti smulga chiar mai mult de un zambet dar nu e o comedie. Plecand de la titlul preluat din "Hamlet", filmul e tragi-comic, avand mai mult valente de drama. Povestea de la baza e reala dar habar nu am cam cat "fabuleaza" Caranfil pe tema data. Impresia, si totodata din cate am mai inteles si din alte parti, e ca viziunea e destul de proprie, si cel putin din punctul meu de vedere e reusita. Oricum, din cate mai stiu si eu, parte din personajele implicate in realizarea primului film romanesc sunt prezente ca alter-ego si in productia lui Caranfil, iar istorioara legata de concurenta de la Gaumont cu un film nedifuzat avand ca subiect tot Razboiul de Independenta e reala. Pe wikipedia parca era o pagina destul de lunga legata de primul film romanesc pentru cine are timp si chef de documentare ( eu chef as avea da' timp n-am :) ).

Legat de partea de movie-making efectiv, cum spuneam, la ce buget dispun de regula filmele romanesti, prea multe asteptari in mod normal n-ar trebui sa ai. Totusi, cazul de fata confirma faptul ca (din auzite) ar avea cel mai mare buget dupa '89 (2.5 mil euro - intra la categ. "zvonistica" = n-am sursa oficiala din care citez). Tot ce pot sa zic e ca arata bine. Imaginea aduce mult. Chiar daca pe ici pe colo se mai putea lucra la locatii/decoruri/etc. ochiul meu neavizat e de parere ca operatorul sef/directorul de imagine a facut pierdute toate neajunsurile ca sa se simta ceva foarte in neregula la o prima vizionare. Ma rog, mie ca fapt divers imi plac filtrele, alternate = scena x virata in blue, scena y virata in yellow, scena z normala, etc = m-a multumit :) . In ce priveste sunetul/coloana sonora am impresia ca totusi e un aspect unde cinema-ul din tara asta s-a tinut bine si dupa '89 in general. In ciuda "dezastrelor" de la alte capitole, realizez acum ca nu tin minte sa ma fi dezamagit partea asta la vreun film romanesc (nu ca as fi vazut foarte multe produse dupa '89) - si nu e cazul nici aici.

In incheiere, cu riscul sa ma repet, tre' sa spun ca numai prin prisma faptului ca se detaseaza clar de productiile autohtone din ultima vreme ar merita vazut, si tot ce sper e ca exemplul sa fie urmat. In mod normal, poate as fi fost ceva mai critic, dar pentru chestia asta, si pentru ca pana la urma e cel mai bun film romanesc care l-am vazut produs dupa '89..

Rating: 5 out of 5

PS: A se observa (cu exceptia unei usoare aluzii) ca m-am abtinut (cu greu) de la o comparatie cu "succesul" international (ghilimelele reflecta punctul personal de vedere) care a fost "432". Totusi, nu pot sa nu mentionez ca-mi doresc din toata inima ca "Restul e tacere" sa mearga un pas mai departe = ori Globul, ori una din cele 5 nominalizari pentru film strain la Oscar. Nu-i pentru ca am ceva cu celalalt film, nu-i pentru ca in cazul de fata ar fi "the ultimate masterpiece" - e pur si simplu ca sa-mi pastrez totusi increderea in evaluarea internationala a unui film bun fata de unul mediu, obiectiva, si nu pe baza unui scenariu soc. Din pacate insa... "restul e tacere" :) ..