duminică, 20 ianuarie 2019
Green Book (2018)
Nu ma prea dau in vant dupa jazz. Deci habar n-aveam pana sa vad "Green Book" ce figura semnificativa in domeniu a fost Don Shirley. Si pana in finalul filmului nici macar n-am avut idee ca e vorba de o real story... Din fericire, pentru ca ideea unui biopic cu iz de musical probabil m-ar fi tinut departe. Asa, ce-am vazut eu pana la end titles a fost doar un "road movie". Unul bun.
Tony "Lip" Vallelonga e un italian care isi castiga traiul ca bouncer prin cluburile din New York in anii '60. Cum hranit familia + platit chiria nu-s chiar posibil de ignorat cand e nevoit sa ia o vacanta in timpul unei renovari, Tony decide sa accepte temporar o oferta de job ca sofer pentru Dr. Shirley. Un pianist de culoare, cu studii la conservatorul din Leningrad, care are planificat un turneu prin statele din sud, in plina perioada segregationista. Si asa ajungem la the "road movie" cu o pereche ciudata rau ca interactiune si intre ei si cu cu zona geografica: un negru intelectual rasat cu un baiat de cartier alb pe post de sofer.
N-as intra foarte mult in ce tine de discriminare si the rest of social drama, pentru ca in general evit probleme de real life pe blog, dar e evident ca asta e tema centrala a filmului, plecand de la titlu = cartea verde a locurilor unde era acceptata populatia de culoare in sudul Statelor Unite in perioada respectiva - o brosurica turistica pentru o "calatorie sigura". Sa zicem doar ca problema rasismului e tratata fin, uneori cu umor, si as zice intr-un mod mult mai decent si eficient ca mesaj transmis decat in alte productii. Mai avem insa latura de road movie, care ca feeling duce mult spre Alexander Payne - "Sideways", "Descendants", "Nebraska", take a pick (stiu ca nu-s toate "road movies", dar daca le-ai vazut, you should know what I mean). Nu-i chiar acelasi farmec, si aceeasi intensitate - unde simti efectiv locul in scenariu - posibil si din cauza ca perspectiva e mai mult negativa vis-a-vis de South US aici, dar ne apropiem. Iar in final, ai cam aceeasi senzatie de calm dupa furtuna, indiferent de context, unde toate isi gasesc locul cumva ;)
Rating: 4 out of 5
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu