sâmbătă, 26 ianuarie 2019
The Favourite (2018)
"My life is like a maze I continually think I have gotten out of, only to find another corner right in front of me." ... it got me at this one ;) in ciuda contextului... sa zicem un pic "straniu" cand vine vorba asta de duh in film :)) No spoilers - doar ca "The Favourite" nu e chiar o drama in sensul strict, contrar aparentelor.
Queen Anne a domnit in Regatul Unit undeva pe la inceputurile anilor 1700. Mai putin relevanta data exacta. Mai relevante is intrigile de la curte, faulturile politice, razboiul more or less ca board game, etc. care cu 100 de ani inainte si cu 100 dupa (sau mai mult...) probabil n-ar arata diferente mari. Ce avem in film e o prezentare cu multe elemente de satira a unui episod plasat in mediul asta, in care o ducesa si vara ei mai putin sus-pusa ajung sa se bata pentru statutul de "the favourite" in suita unei regine macinata de boli, nervi si singuratate. Conflict care contrar tonului relaxat de la care plecam evolueaza spre niste proportii machiavelice greu de prevazut.
Sa facem un detour un pic spre partea tehnica, nu de alta da-mi pierd impresia la cald, si mai revenim pe final la poveste. Avem niste unghiuri de filmare care rezulta intr-o imagine foarte interesanta, si o coloana sonora care are o baza clasica, dar cu niste intermezzo-uri simple si foarte eficiente in special pe subliniat momentele tensionate. Cele trei actrite din rolurile principale - Olivia Colman, Rachel Weisz, si mai ales Emma Stone, sunt geniale in interpretare. Mi s-a mai recomandat candva sa mai vad "The Lobster" regizat de acelasi Yorgos Lanthimos ca si aici, dar m-a speriat prea tare perspectiva acutizarii unei depresii la un tagline de genul "single people obliged to find a romantic partner in forty-five days or are transformed into beasts", asa ca am zis pas. Nu stiu ce treaba a facut omul asta acolo, dar ce avem aici iti da impresia unui Tarantino asa mai light, "regalizat" si "anglicizat" :) Exagerez un pic, dar filmul e structurat pe acelasi stil episodic, cu subtitluri, in care cam fiecare segment vine cu cate-un "punch" ca alt termen nu gasesc, care iti mai schimba perspectiva asupra story-ului.
Si revenind la poveste... Am nefericitul obicei (din pdv pierdere de timp + incarcare memorie cu useless stuff) de a face cateodata un "fact check" dupa ce vad un film bazat pe ceva real. Iar aici te intriga un pic sa vezi evolutia unui personaj care n-ai fi crezut la scena doi cat de departe poate ajunge. Ce vezi insa in "The Favourite" pare mult romantat fata de adevarul istoric. Inclusiv relatia ceva mai ne-ortodoxa intre cele trei protagoniste pe care se pune mult accent in film, despre care nu par a exista dovezi foarte clare. Dar pana la urma nici de William Wallace nu scrie in vreun letopiset ca ar fi strigat "Freedooooom!" inainte sa cada securea, sau ca ar fi avut vreo aventura cu viitoarea regina a Angliei. Dar cum ar fi "Braveheart" fara? :) Sincer... as zice chiar ca regret ca "The Favourite" are sfarsitul care-l are si care te lasa un pic dezamagit la asteptarea unei inchideri... echilibrate sa zicem a "razboiului". Dar parca sa mergem asa departe cat sa rescriem who won the fight totusi nu merge... sau?... :P Tarantino, "Inglorious Basterds", ca tot veni vorba...
Rating: 4 out of 5
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu