Infernal Affairs (2002)

Nu prea stiu cum sa incep. Probabil o idee buna ar fi o short history in ce priveste filmul de actiune made in Hong Kong dar m-as departa prea mult de subiect probabil si in al doilea rand nici n-am timp. Cateva referinte directe totusi ar fi necesare pentru ca se leaga mult de "Infernal Affairs", dar o sa le las pe un pic mai incolo. Pe moment, ce tin sa precizez la general e ca de-a lungul timpului am intalnit destula lume care stramba din nas cand aude de film asiatic ( si ma refer mai la est de cel indian ca acolo si eu cam stramb din nas :) ), dar facand asta din pacate fara a privi mai departe de limba incalcita (sau dublaj penibil), buget mic, mult caft, si alte motive care rezulta in niste "minusuri universale" preconcepute care arunca filmul in derizoriu inainte ca macar potentialul privitor sa stie mai mult decat ca genul e action-thriller. Cauza sta probabil in faptul ca pana pe la mijlocul lui '90 in Hong Kong au iesit filme pe banda rulanta din aria asta care intr-adevar in afara de kung fu, wu shu, si mai stiu eu ce nu prea mai contineau si altceva, sau daca mai era inclus si un subiect mai rasarit era aproape sigur ca o sa fie masacrat de interpretare. Au existat insa si exceptii suficiente ca numar dar care au fost inghitite de tsunamiul de filme slabe (nu ca as devenit peste noapte expert in cinema-ul made in Hong Kong, dar pot numara cred macar vreo 8-9 filme decente sau chiar peste, pe care le-am vazut, produse in jurul lui '90). Din pacate aura asta de film ieftin s-a cam propagat ca impresie si asupra filmului coreean si chiar a celui japonez rezultand un tot general de cinema asiatic slab (cel putin la nivel de action movie), ignorandu-se pana si partea de diferente vizibile macar din pdv a culturii intre productiile din cele trei zone. Ok, suficient cu backgroundu' legat de asian cinema. Ca sa trag linie si sa trec mai departe probabil ce ar fi de zis in prima faza, in caz ca nu e clar deja, e ca "Infernal Affairs" iese in mod sigur la suprafata din seria de filme B (sau C, D, samd) care chiar daca nu in asa mare numar ca pana in '90 inca se mai produc in HK.

Probabil destul de multa lume a vazut "The Departed" de Scorsese, mai ales dupa ce s-a ales cu patru Oscaruri acu' vreo doi ani, inclusiv pentru cel mai bun film. Ce nu stie insa multa lume e ca "The Departed" e un remake, iar originalul e "Infernal Affairs" (si mi-e imposibil sa nu le compar pe cele doua in cele ce urmeaza). Iar cu asta cred ca am zis cam tot despre subiect, cel putin pentru cei care au vazut "The Departed". Pentru restul e vorba de un thriller care merge destul de mult spre drama, axat ca punct central pe "duelul" dintre doua "cartite" = un politist sub acoperire infiltrat de ani buni intr-o structura mafiota si un membru al gruparii respective infiltrat in politie inca din scoala de ofiteri. Mi-a placut "The Departed" cand l-am vazut. Nu extraordinar de mult dar suficient ca sa-l consider un film bun. Dupa ce-am reusit sa vad si "Infernal Affairs" - originalul - mi-a mai scazut impresia. Si asta din cauza ca tot ce mi-a ramas in minte pe plan pozitiv (legat scenariu si imagine in special) in "The Departed" e copiat 100%, iar ce e in plus cel putin pentru mine a fost mai mult de umplutura. "Infernal Affairs" e mai scurt si e mai dens. In "The Departed" Scorsese a insistat mai mult pe cadrul actiunii ceea ce poate face filmul mai realist ca in varianta asiatica, dar din pacate nu si mai "filmic", poate mai "documentaristic" (desi nu merge chiar asa departe). In plus "The Departed" e parca mai rece. "Infernal Affairs" are acel iz care duce foarte usor spre melodrama, sau mai exact spre incercarea de a intensifica trairile transmise de pelicula, chestie care face parte pana la urma din specificul filmului asiatic de gen (a se vedea productiile de inceput ale lui John Woo - in special "The Killer"). In mai putine cuvinte, nu e sec. Nu as putea spune ca "The Departed" ar fi chiar sec, dar oricum la nivel de impresie/impact emotional clar nu transmite cat o face varianta asiatica. Compenseaza poate chiar culmea in final (big spoiler pentru cei care au vazut "The Departed") unde e singurul punct in care difera major, nu neaparat devenind mai "cald", dar rezolvand problema in stil american. Chiar happy end nu e dar mai echilibreaza balanta spre deosebire de "Infernal Affairs", unde s-ar putea sa ramai cu senzatia ca nu s-a facut dreptate (desi partea asta e discutabila, si ca interpretare in sine a ideii filmului dar mai ales ca varianta asiatica e o trilogie, deci ceva mai urmeaza - chit ca habar n-am ce contin urmatoarele doua filme).

La nivel de casting probabil s-ar zice ca nu-s normal, dar in ciuda listei uriase de staruri de pe afisul lui "The Departed" (Matt Damon si DiCaprio - cele doua "cartite", Jack Nicholson, Martin Sheen, Alec Baldwin, samd) tot consider ca varianta asiatica sta mai bine. Rolurile facute de cei doi protagonisti principali - Tony Leung ca politist sub acoperire si Andy Lau de partea cealalta + inspectorul sef din politie si pe partea opusa seful gruparii mafiote, eu zic ca is peste corespondentii din varianta americana. Ca aspect filmic, cum am dat de inteles si in paragraful dinainte "Infernal Affairs" e net superior fata de "The Departed". Imaginea e filtrata usor ba spre cald, ba spre rece in functie de actiune fara sa se simta vreun efect de salata (in versiunea U.S. era destul de seaca), partea de montaj e cel putin la fel de buna ca in varianta americana (unde intr-adevar tin minte ca la montaj parca a luat si un Oscar), si in plus modul in care is lucrate diverse scene pe ansamblul lor = imagine + montaj + regie + etc, is trase la indigo in "The Departed", ceea ce spune destul de multe privind nivelul valoric original. Singura critica care o am fata de "Infernal Affairs" ca sa am o critica totusi :) e poate legata de vreo doua scene la care tre' sa fii destul de atent ca sa tii pasul cu tot ce se intampla = desfasurarea e destul de rapida (iar eu nu stiu chineza deci tre' sa stau cu ochii in subtitles :) ). La montaj sunet + coloana sonora n-am termen de comparatie. E probabil unul din cele mai bune filme la capitolul asta care le-am vazut (sau dat fiind criteriul - auzit) anul curent. Si iar, spre deosebire de "The Departed", sigur o sa-l tin minte din punctul asta de vedere si la anul, si mai incolo. Ai tot ce vrei, de la modul cum suna si is lucrate efectele sonore pana la linia melodica de pe coloana (ca sa dau un exemplu de pana la ce nivel e lucrat sunetul, e o scena in film cand un sistem audio e testat pe doua discuri diferite cu acelasi tune - ei, chiar e "auzibila" si credibila diferenta in scena respectiva, desi importanta in contextul actiunii e insignifianta).

Am mai vazut filme pe aceeasi linie as putea spune cu "Infernal Affairs"/"The Departed"(= tema "cartitei", e drept una, nu doua :) ). Cel mai recent exemplu care imi vine in minte e "Traitor", unde avem un agent american sub acoperire infiltrat intr-o miscare terorista araba. In toate productiile se merge cam pe aceeasi reteta (big spoiler ahead) = the good guy, la un moment dat "se pierde" = exista un singur om de legatura al "cartitei" care stie totul despre existenta sa si care la un moment dat dispare cumva din peisaj. Si asa, agentul, sau politistul infiltrat intra intr-un impas in sensul de a-si recupera identitatea in acelasi timp cu a-si duce misiunea mai departe fara a o compromite. Cumva, reteta asta se pare ca prinde totdeauna. Nu tin minte sa fi vazut film prost construit pe ideea asta, fiecare aducand ceva particular, mai mult sau mai putin original. Totusi in topul celor care le-am vazut, sta mai nou titlul luat azi in discutie: "Infernal Affairs". Probabil pe langa cele de mai sus, in parte e si din cauza ca si "Infernal Affairs" fara a fi o copie, plateste totusi un tribut unui film mai vechi (de prin '92 parca) pe aceeasi idee, de care mi-a adus aminte. E vorba de "Hard Boiled" de John Woo, in care rolul politistului sub acoperire e jucat fix de acelasi Tony Leung (cu vreo 10 ani mai tanar). Avem pana si o scena similara in cele doua care pune in vedere discret legatura (scena cadoului primit de respectivul la ziua de nastere) . Ideea e ca pe langa relatia respectiva se pune in vedere totodata implicit si modul cum a evoluat filmul made in Hong Kong din '92 pana in 2002 (si as putea sa extind pana azi). Se vede de la o posta diferenta de 10 ani. Desi "Hard Boiled" a fost la vremea lui un film bun si chiar un hit as putea zice (s-au facut si jocuri video dupa) n-a scapat de senzatia de buget mic + a facut uz de ce se folosea la vremea aia pentru a face vanzare si a estompa lipsa de efecte si calitatea tehnica cel mult medie = exces de body count, a la Rambo. Din punctul asta de vedere "Infernal Affairs" difera mult, plecand de la ponderea story-ului in film fata de secventele de actiune si pana la faptul ca arata de parca ar fi fost produs la Hollywood, iar din fericire nu e un exemplu izolat, in ultimii ani iesind din zona asiatica din ce in ce mai multe productii surprinzator de bune, sub toate aspectele.

Rating: 5 out of 5