sâmbătă, 18 iunie 2011
Carlos (2010)
N-am mai scris de ceva vreme despre o miniserie TV asa ca am zis ca ar fi cazul. Mai ales ca asta e cam tot ce am apucat sa vad de vreo doua saptamani incoace. In plus, asteptarile erau destul de ridicate, cu un Glob de Aur, o gramada de aprecieri la Cannes si un scor pe Metacritic de 94.
Filmul are trei parti care urmaresc viata lui Ilich Ramirez Sanchez, mai cunoscut sub numele care da titlul, de la intrarea pe la inceputul anilor '70 in Frontul de Eliberare a Palestinei pana la capturarea sa din '94. Chit ca fiecare parte incepe cu un fel de disclaimer ce s-ar putea interpreta ca mai tot ce o sa vezi e fabulatie, asta cred ca vine mai mult pe un considerent legal dat de singurele infractiuni dovedite in tribunal din cariera teroristica a personajului principal, doua crime, pentru altele existand inca un proces. Deci chiar daca ceea ce ofera filmul are evident un grad suficient de "romantare" sa-i zicem a povestii, pana la urma din p.d.v. documentaristic as putea zice ca sta excelent. E ca un fel de mini-istorie a terorismului din perioada '70 - '90 a zonelor unde se presupune (sau de fapt se stie) ca ar fi activat Carlos. O chestie interesanta e ca spre deosebire de alte productii, aici ce vezi e tratat destul de neutru. Asta daca iei tot filmul pe ansamblu, pentru ca pe bucatele ai evident partea de dramatizare care trage ca feeling intr-o parte sau alta in functie de privitor. Dar sentimentul creat nu e foarte puternic pentru ca in final, nu poti sa spui ca ai o productie care sa incerce sa puna personajul, faptele, si mai tot restul intr-o anume lumina negativa, sau pozitiva. E asa cum am zis, neutru - ai o relatare de fapte, si strict din astea poti sa-ti creezi o impresie. Pe de o parte probabil e de apreciat, pe de alta pentru mine a fost cam sec.
Trecand la actori + tehnic, rolul titular facut de Edgar Ramirez care parcurge 20 de ani din viata lui Carlos ar fi de Oscar daca am vorbi de productie de big screen. In perioada asta, filmul te poarta prin mare parte din Europa si tarile arabe din anii '70 - '80, si incearca sa dea o atmosfera cat mai autentica. Se vorbeste cred in ce putin sapte limbi pe parcursul peliculei (ai cel putin engleza, araba, franceza, spaniola, germana, ungara si rusa). Ce mi-a placut si nu mi-a placut in acelasi timp e partea de imagine, montaj si sunet. Mi-a placut (in special montajul) pentru ca te mentine destul de atent la actiune care datorita lungimii, perioadei parcurse, etc ar putea deveni usor plictisitoare. Nu mi-a placut pentru ca (lasand la o parte cateva scene) in general imprima totusi acelasi aer sec care merge excelent pentru un documentar dar pentru un film ... (ma rog, pentru mine, poate tine de gust aici).
Nu prea stiu cum sa inchei. Cred ca ratingul propriu e un pic mai jos decat valoarea filmului, dar cum am zis-o mai devreme s-ar putea sa fie o problema de gust si vine mai mult din valoarea de productie cinematografica decat din actiune, subiect, etc. Daca ar fi sa dau o recomandare as zice ca e un film de vazut, macar pentru ceea ce-i de bine si poti sa observi "printre randuri" ca sa zic asa (considerand ca in anii actiunii filmului mai erau active si IRA, ETA si altele, pe langa ce vezi in pelicula) .. si anume ca "amenintarea terorista la nivel global" (ca sa iau un cliseu standard) pe metru patrat e indiscutabil mai mica azi, cu toata verva de dupa 9/11, decat in perioada '70-'80 (ma rog, poate depinde si de continent).
Rating: 3 out of 5
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu