sâmbătă, 16 februarie 2013

Oscar 2013 - Supporting Actor


Actorii is o categorie peste care de obicei prefer sa sar, pentru ca ori ajung sa fiu prea subiectiv, ori efectiv nu prea ma simt in masura sa comentez. O sa fac niste exceptii anul asta, iar una e actor secundar, motivul aici fiind ca si la machiaj ca imi ofera sansa sa punctez un anume film. In plus, categoria e interesanta anul asta, spre deosebire de cea pentru rol principal unde situatia e destul de clara.

Alan Arkin joaca in "Argo" rolul unui producator de film, singurul personaj major din povestea respectiva care n-are corespondent real. E un rol destul de consistent, iar prestatia e suficient de aparte ca sa fie tinuta minte. Dar ca sanse la Oscar e totusi departe de alti trei nominalizati de aici.





Robert de Niro are prima nominalizare dupa mai bine de zece ani de pauza pentru rolul din "Silver Linings Playbook". Eu ma rezum la a zice ca e cea de umplutura anul asta ca sa faca numarul de cinci pe categorie = daca am compara cu "Meet the Parents" (+ eventual si continuarile) cred ca mai nimerita era o nominalizare pe-acolo la vremea respectiva daca tot era sa vina una pentru o comedie pe genul de caracter jucat.





Philip Seymour Hoffman e primul candidat serios din lista, pentru "The Master" unde joaca un lider de cult din America anilor '50-'60. Din cat am prins eu pana acum e cred cel mai bun rol din cariera, si din ce vad eu pe categoria asta anul curent. Ca pronostic e greu de dat ceva, avand in vedere ce avem mai jos dar mizez pe o oarecare surpriza aici care sa confirme ce am zis mai devreme. Dar daca tot am ajuns aici am si ocazia sa zic vreo doua cuvinte despre film, asta fiind si unul din motivele pentru care am "atacat" categoria asta. Pelicula, scenariu + regie Paul Thomas Anderson ("There Will Be Blood"), a creat suficiente controverse prin U.S. fiind acuzata ca se leaga de biserica scientologica. Cred ca mai "problematic" e insa (cu ghilimele mari) ca filmul se poate aplica cu succes ca paralela la orice cult, miscare, chiar pana la subgrup de "enoriasi" in cadrul unei secte, formata in jurul unui lider cu o anumita ideologie personala ca individ (si cum exista suficiente astfel de grupuri de la mari pana la mici e normal sa deranjeze). Filmul nu are o structura narativa foarte bine definita, urmarind un adept (rol superb al lui Joaquin Phoenix) de-a lungul a cativa ani de apartenenta la un grup de genul amintit. E o pelicula poate grea de inghitit pe anumite portiuni, dar care in definitiv nu incearca explicit sa-ti dea un "pro" sau mai ales un "contra" absolut. Te lasa sa decizi, poate in comun si cu experienta de viata care o ai. De la mai multe comentarii eu ma abtin, dar ca idee cand am iesit din cinemaul in care am vazut filmul aveam un sentiment de multumire major ca a fost cineva care a avut suficient tupeu sa-l faca.





Tommy Lee Jones are rolul unui republican in "Lincoln", figura istorica se pare cu rol destul de important in abolirea sclaviei. Desi partitura in film e mai secundara ca altele de aici (poate cu exceptia lui De Niro) se pare ca sansele la Oscar is suficient de mari. Despre rol in sine, pot sa zic ca e destul de teatral, iar probabil asta e si partea care impresioneaza.





Christoph Waltz joaca un vanator de recompense neamt in vestul salbatic al lui Tarantino din "Django Unchained". Rol superb, care pe buna dreptate unii au zis ca ar fi cel principal din film, nu unul secundar. O problema e insa ca Waltz a mai luat un Oscar, tot pentru un film de Tarantino, si cu un rol chiar ceva mai bun decat cel de-aici. Mai mult, cele doua nu-s chiar atat de diferit lucrate, chiar daca personajul e cu totul altul. Deci poate daca n-as mai fi vazut deja ce a oferit aici, as fi fost dat pe spate, dar asa incep sa ma gandesc ca tipul e extrem de bun - dar doar pe un anume gen de rol.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu