duminică, 18 august 2019

The Walking Dead



Am inceput sa ma uit la TWD pe la sfarsitul lui noiembrie anul trecut dupa ce mi-am fracturat o glezna si nu aveam cu ce umple noptile cand nu prea puteam sa dorm. Nu-i chiar cea mai buna alegere :)... Lasand la o parte aspectul evident de bloody horror movie (care evidenta e destul de inselatoare, revenim mai jos), avem destule personaje care se chinuie sa supravietuiasca cu o mana, picior sau altceva lipsa. Deci nu-i foarte incurajator daca esti in carje chiar si temporar, dar on the other hand you learn you can survive it ;)

Nu prea scriu despre seriale, 1 - pentru ca nu prea urmaresc seriale (mai sunt exceptii, una aici de fata) si 2 - nu stii niciodata cat de praf o sa fie sezonul urmator chiar daca precedentul a fost exceptional (exemplu: GoT). Dar din nou nu prea am ce scrie altceva, iar de curand am ajuns la capatul TWD sezon 8 - din cele 9 released & still upcoming. Ar fi complicat de sumarizat 8 sezoane intr-o postare, dar nici n-am de gand sa fac asta. Totusi avem nevoie de ceva...

The setting: Povestea clasica cu zombies - undeva intr-un viitor foarte apropiat un virus face mortii sa se scoale din morti. Dupa revenire "the walkers" (ca sa folosim terminologia serialului) nu mai au mare lucru in comun cu fosta persoana. Caracteristicile principale: o nevoie acuta de hrana in regim carnivor 100%, un auz foarte bun, vulnerabilitate doar la nivel de cap/creier si o muscatura letala care paseaza virusul mai departe. Aici ar mai fi un detaliu esential in noul ecosistem, cum numarul de "walkers" tinde sa depaseasca numarul de oameni, dar fiind revelatia de final de prim sezon, sa ne abtinem de la spoilers. In tot contextul asta il avem pe Rick Grimes, ajutor de serif printr-un orasel de pe langa Atlanta, care inainte de epidemie e impuscat grav si internat intr-un spital. Unde dupa multe zile se trezeste din coma, singur in cladirea parasita, dupa care incepe sa-si caute nevasta si copilul prin imprejurimi. That's the beginning...

Dupa 8 sezoane pot sa zic cu multa convingere ca "The Walking Dead" nu-i un horror. It's just bloody :) In esenta, serialul urmareste traseul unei comunitati de supravietuitori care se formeaza in primul sezon, in incercarea de a se stabili undeva si in interactiunile cu alte comunitati. De fapt si de drept ce-avem aici e mai degraba o life drama, care prinde chiar usoare accente de soap opera pe ici pe colo, in care the zombies sunt doar contextul, un fel de calamitate naturala continua. Previzibil, problema mai mare pentru oameni o reprezinta de regula alti oameni. Cred ca o descriere sintetica a TWD ar putea fi un studiu amplu asupra comportamentului uman in situatii de criza. Care ar fi bun ca material pe la niste catedre de psihologie pe undeva. Sau chiar de filosofie, ca avem multa multa si din asta.

E greu de comparat TWD cu altceva. E cateodata foarte dur ( be warned of S7E1 :) ), dar in acelasi timp si foarte uman in anume pasaje. Daca ar fi sa compar cu GoT care cred ca-i singura alta serie pe care am vazut-o in ultimul an, ai putea si aici sa faci o lista de pariuri relativ la ce personaj principal mai moare in urmatorul episod. Numai ca diferenta majora vine la cum e tratata disparitia = daca GoT ajunge sa simplifice asta pana la un soi de "normalitate" peste care trecem repede, in TWD pe langa faptul ca ai cam cate un episod intreg dedicat pentru asta, mai urmeaza si un impact in comunitate vizibil in episoadele urmatoare - inclusiv flashbacks si altele. Inca o data, e greu de comparat, si s-ar putea sa sune de fapt ca o chinuiala negativa - but it's not, it's just different & more humane.

Nivelul de productie e cinema level. De fapt as zice chiar peste multe alte zombie movies. De VFX & makeup nici n-are sens sa mai vorbim. Imi imaginez ca e greu sa ai un soundtrack de remarcat pe serii lungi in care sa ai suficienta variatie. Aici avem o coloana sonora semnata Bear McCreary care as zice ca e macar la acelasi nivel cu Ramin Djawadi si ce-am avut in GoT, chit ca pe ici pe colo mai are si influente clare de prin alte parti. Dar probabil partea cea mai de apreciat in TWD e distributia/castingul si versatilitatea actorilor, apreciere care vine sustinuta si de scenariu cu o constructie de caracter excelenta pe anumite tipuri de personaj. Si nu-i vorba doar de cele principale care au fost prezente de prin primele sezoane. King Ezekiel si Jadis/Anne de exemplu is printre cele mai interesante figuri din distributie. Cel putin nu poti sa zici ca nu-i ceva original sa ai un paznic de zoo cu un tigru ca pet care vorbeste la modul curent cu o engleza shakespeariana, ajuns in pozitia de "rege" :).

Cred ca TWD e printre seriile cele mai consistente calitativ pe lungimea numarului de episoade - cel putin pana acum - pe care le-am urmarit, desi exista foarte multe critici relativ la cat de slabe ar fi ultimele sezoane de pe la 6 incolo. Nu-s de acord. Sezonul 2 mi s-a parut poate un pic prea telenovelistic, si intr-adevar ai parte de cateva faze stupide prin sezonul 8, dar in rest e ok. Ca descriere generala, primele sezoane sunt mai tensionate, iar ultimele au o desfasurare mai... blanda sa zicem = nu mai stai cu inima stransa sa vezi cine mai piere in urmatorul episod ( still... be warned of S7E1 :) ). Iar in particular finalul de sezon 7 e printre cele mai bune inchideri de serie pe care le-am vazut vreodata. Nu stiu cum e sezonul 9 (se zice ca-i mai bun ca ultimele), dar din punctul meu de vedere finalul celui de-al optulea era foarte potrivit pentru closure. Deci singura problema cu TWD pe moment mi se pare ca incepe sa fie prea "muls". Oricum, concluzia ar fi ca daca treci peste partea violenta, iti ramane si mult altceva - inclusiv plenty of food for thought ;).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu