duminică, 11 octombrie 2026

Decision to Leave (2022)


Au trecut deja cred vreo doua saptamani de cand am vazut "Decision to Leave", si nu mai e asa de fresh in minte + nici prea multa inspiratie n-am, dar avand in vedere cat de rare au ajuns intrarile pe blog, cred ca merita una. Deci sa-l executam repede, zic.

Nu-i cel mai usor film de incadrat intr-un gen, are mai multe. Destule incat siragul enumerat de IMDb sa piarda "romance" undeva pe la coada, posibil neobservabil in functie de rezolutia ecranului. Cel putin eu nu m-am uitat pana acolo, si nici pe afis. Ceea ce cumva a iesit pozitiv, ca de obicei le cam evit. Am plecat de la ce-am observat = psychological thriller, dar e in definitiv un romance, unul ceva mai diferit de standardul occidental. Povestea pleaca de la descoperirea unui cadavru al unui alpinist de ocazie la poalele unui varf. Intre accident si sinucidere, politistul care primeste cazul decide sa investigheze ipoteza unei crime. Si asa intram intr-un cat and mouse game intre respectivul si sotia decedatului, intre care se infiripa... ceva.

Regia filmului ii apartine lui Park Chan-wook - "Oldboy", The Vengeance Trilogy, "Thirst", si altele rated R - cel de fata e dupa mine cel mai cuminte dintre cam toate productiile semnate de respectivul (ce-am lasat la o parte e doar un alt romance + filmul de debut care e destul de jos ca rating). Cei doi actori din rolurile principale, Park Hae-il si Wei Tang, fac doua partituri de exceptie. Initial am crezut ca-i vad pentru prima data, dar pare ca el a avut un rol secundar in "Memories of Murder" al lui Bong Joon Ho, iar pe ea am mai vazut-o in "Lust, Caution" al lui Ang Lee. Dar ori ma cam lasa memoria in ultima vreme... ori acolo n-a fost nici pe departe nivelul pe care-l intalnim aici. Oricum asta a fost in alte timpuri.. Dar pe langa acting, unde exista totdeauna o nota de subiectivism, ce-i remarcabil aici e montajul. Avem niste interpozitii foarte originale ca tehnica, care pesemne ar trebui sa mai accentueze si ceva din sens, dar mai e nevoie de o vizionare ca sa fiu mai convins de asta. Nu in ultimul rand scenariul si evident regia - pe langa un comic relief dozat foarte bine in special in prima parte, exista niste alternante de contrast de la un sentiment rece la ceva mult mai cald care fac foarte intensa ultima parte. Vorbind de asta...

Avem doua jumatati de film (normal, doar nu era sa fie trei...) in care finalul primei parti e unul totusi previzibil. Chiar si asa, o sa ma abtin de la spoilers. Finalul final poate nu-i atat de previzibil dar intr-un sens a fost poate un pic cam mult. Pot sa-l inteleg, dar parca as fi preferat altceva. There are ways and ways to leave... si asta nu-i un spoiler, ca-i in titlu ;)

Rating: 4.5 out of 5