duminică, 6 septembrie 2009

Bubba Ho-tep (2002)




Sunt momente cand in timpul unui film ai tendinta sa-l lasi balta = te uiti la ceas, casti, dai ochii peste cap, etc. Totusi, in unele cazuri rezisti (mai mult sau mai putin eroic) pana la capat unde dupa primele 10 secunde de credits ai revelatia ca tocmai ai vazut un film daca nu bun macar ok (altfel probabil n-ar apuca sa mai treaca si 10 secunde de credits...). Ma rog, sper ca n-am fost prea generalist in exprimare - la mine cel putin se-ntampla, iar "Bubba Ho-tep" e probabil un exemplu perfect de incadrat in categoria asta.

Cum am ajuns sa vad "Bubba Ho-tep" ? Pai, una la mana sa recunoastem ca titlul e destul de intriguing la care se mai adauga si rezumatul de pe IMDb care spune ceva de Elvis & JFK vs. egyptian mummy + un Bruce Campbell in rol principal ( Ash from "Evil Dead" trilogy, Autolycus from "Hercules" series, etc ). Cu toate ingredientele astea ma asteptam la o comedie usoara, desi nu prea inghit genul, dar simteam nevoia inainte de somn (sau ca sa-mi vina somnul). Ei, daca pentru partea de cascat au fost oarecare momente in care si-a facut datoria, sincer in final n-as fi putut spune daca am vazut o comedie sau o drama (incadrare care nici macar nu e listata pe IMDb...). Exista secvente hilare, sau care cel putin se vor hilare, dar personal nimic care sa-mi smulga mai mult de un zambet. Ca sa dezvolt un pic tagline-ul de mai sus, actiunea filmului se desfasoara la momentul prezent intr-un azil de batrani uitat de lume undeva in Texas, care are printre rezidenti un Elvis (un fost imitator care sustine ca el e cel real ajuns in pozitia curenta in urma unui schimb de locuri din tinerete cand era satul de faima) si un JFK (un... negru "vopsit" dupa spusele proprii pentru a fi ascuns in urma atentatului esuat din Dallas). Foarte pe scurt, respectivii "evadeaza" din solitudinea dezolanta de zi cu zi, pornind o actiune de exterminare a unei... mumii ajunsa accidental in preajma azilului, si care trezita la viata foloseste rezidentii pentru a se hrani cu suflete. O parte bine gandita a scenariului e ca totusi lasa decizia privitorului asupra gradului de nebunie a fiecaruia din cei doi, si pana la urma a intregii situatii. Asta de fapt practic e cred partea esentiala care trage filmul dinspre comedie spre drama. Parafrazand aproximativ o replica din script - daca o mumie egipteana a ajuns sa bantuie prin Texas, atunci cine stie.. poate ca-i posibil si ca JFK sa fie alive & black.

In ciuda ragetului clasic al leului de la MGM din debutul filmului, productia de fata presupun ca a fost scoasa la lumina de un studio semi-obscur dispunand de fonduri limitate, brandul amintit avand doar rol de distributie. Toata actiunea se petrece in cladirea azilului respectiv si in imprejurimi iar efectele - daca se pot numi asa is cam la nivel de anii '70 (dar.. 1. nu sunt multe din fericire 2. tind sa cred ca asa s-a dorit ca sa inspire o oarecare doza de hilar la anumite scene). La asta s-ar mai adauga si ca in afara de cei doi protagonisti "istorici" de mai sus si mumia in sine, nu mai sunt decat o mana de roluri secundare in toata distributia - dar e suficient ca sa sustina intregul film care din cate am inteles ar fi o ecranizare dupa o povestioara scurta.

Asa cum scriam la inceput, filmul are destule puncte in care probabil as fi fost tentat sa zic pas pentru mai departe daca n-as fi de principiu ca daca incep sa vad un film il vad pana la capat. In primul rand si cel mai evident .. it drags .. sau mai pe romaneste sunt o serie de lungimi care par initial inutile, dar tot intorcandu-ma la ce ziceam in introducere in final ai sanse sa le dai un sens in tot contextul. Ca sa trag linia, cred ca e un film care prinde in functie de privitor = s-ar putea sa-ti placa la nebunie..., s-ar putea sa fie extremely boring..., s-ar putea sa razi..., s-ar putea sa-ti lase un gust amar..., si as putea sa continui asa mult si bine :) ...

Rating: 3 out of 5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu