Eram asa de lipsit de asteptari pentru partea a doua din "The Hobbit" incat imi pregatisem o alternativa interesanta pentru perioada asta (care inca sper sa merite o intrare de blog), dar pentru care n-am reusit sa-mi gasesc inca suficient timp. In concluzie se pare ca raman la Tolkien, si surprinzator pentru mine chiar nu-mi pare rau.
In continuare mi se pare dusa spre apogeul oportunismului in materie de movie cash-in ideea de a stoarce trei filme dintr-o carticica mai scurta decat oricare din volumele care compun LotR, dar trebuie sa admit o imbunatatire substantiala fata de insiruirea neterminabila de cafteli pitico-orcesti din prima parte. Nu vreau sa dau foarte mult din poveste pentru cine n-o stie deja. Grupuletul de pitici+Bilbo+Gandalf isi continua calatoria spre muntele singuratic, unde urmeaza sa dea nas cu Smaug, the Dragon, iar evident traseul e la fel de lung, sinuos si plin de primejdii ca si pana unde ne-a lasat partea intai. In continuare, avem din plin faze trase de coada, sau clisee atat de "epice" incat pot genera febra musculara de la dat ochii peste cap. Si totusi ... E cred primul film al lui Peter Jackson de la tocmai "Fellowship of the Ring" (= LotR 1) care .. cum s-o zic pe scurt: doesn't drag. E mult mai putin superficial decat prima parte, si cu mai putine lungimi decat ultimele trei filme din universul Tolkienesc. Probabil si povestea in sine ajuta un pic, pentru ca se apropie cumva de final (cam ingrijorator de mult as putea zice = tare ma tem ca ultima parte iar o sa fie overfilled cu teste a produselor de fierarie pe spatele locuitorilor din Middle-Earth). Scenariul insa e o adaptare buna dupa carte in cazul asta (facand abstractie de cliseele din replici), suficient cat sa dea chiar mai multa adancime unei povestioare pentru copii decat tin eu minte ca ar avea. Din pacate regia zic eu, e ceea ce trage inapoi toata productia...
Asta e o chestie care am sesizat-o de ceva timp la Peter Jackson, mai exact de la "Return of the King" incoace, confirmata si la "King Kong", prima parte din "The Hobbit", samd, etc. Bucatile de script care au maximul de impact emotional pe viewer is cam la gramada cu restul pe cum sunt tratate, sau, probabil mai rau, sunt lungite excesiv. Pe ce idee nu stiu. Probabil ca longer scenes make the feelings more intense .. Eroare. Exemplul perfect e finalul din LotR care tine mai bine de juma de ceas dupa ce inelul e topit, suficient ca tot impactul creat de film asupra ta la punctul ala sa aiba aceeasi soarta de meltdown si disparitie. Na, intamplator cateodata ii mai iese cum trebuie, si "Hobbitul" curent face cat de cat parte din categoria asta. Pesemne, ironic, pentru ca n-avem ceva de impact major. E doar o pregatire a finalului, si e facuta decent sub aspectul asta. Doar decent si nu mai mult pentru ca asa cum ziceam exagerari avem inca suficiente. E mult de cand am citit "The Hobbit" si a fost nevoie de un quick read pe Wikipedia sa-mi mai amintesc una, alta. (light spoiler) De exemplu, in carte exista intr-adevar o evadare in butoaie duse de apa. No problem with that, dar ma indoiesc ca avem vreun elf care sa incerce ceva in sensul unui spagat a la Van Damme pe doua din ele tragand si cu arcul in acelasi timp in hoarda de orci de pe mal. Si exemplele pot continua. Pe de alta parte, niste sincronizari (destul de stupide) la secunda, cum ar fi pe o secventa de actiune din startul filmului, te anunta destul de rapid ca trebuie sa-ti cobori standardele de toleranta.
Cum ziceam, scriptul (aceleasi Fran Walsh & Philippa Boyens ca main authors) e insa ok, cu toate adaugirile pe care le luam la misto nu demult intr-o intrare de preview. Intr-adevar, introducerea lui Legolas printre elfii din poveste e destul de gratuita (cel putin pana acum), dar cum vine la pachet cu .. Tauriel, care nici macar nu cred sa existe in vreo scriere de Tolkien, n-o sa ma mai plang. Si nu-i din cauza ca o prefer pe Evangeline Lilly lui Liv Tyler (although .. :P), ci pentru ca avem un soi de romance thread adaugat la poveste. Din nou, nu m-a pocnit brusc apetenta pentru love stories de care de obicei ma cam feresc. Faza e ca pentru unii poate parea in plus, dar la "complexitatea" (cu ghilimele mari) care o are materialul "The Hobbit" orice ita decenta de subplot nu cred ca are decat cum sa ajute. Pana la urma, chiar lasand ce-i in plus la o parte, si materialul de baza mi se pare mult mai ok tratat ca pana acum. In special modelarea de caracter pe doua personaje (spoiler free): Thorin, the dwarf leader pentru care ni se dau semne discrete vis-a-vis de ce urmeaza, si Bard, un om despre care mai multe n-o sa zic, dar care e introdus excelent de script prin prisma ajutorului si ulterior frictiunilor cu primul amintit.
Nu vreau sa ma mai lungesc prea mult cu partea de tehnic care sta foarte bine, ca si restul filmelor din serie. In special pe imagine. As remarca in special partea legata de traversarea Mirkwood (minor spoiler) in ciuda a cat oi fi eu de arahnofob. Avem o alternanta foarte faina de la niste filtre reci pe gri/albastru la unele calde pe un apus de soare, care se leaga implicit si de "nuantele" actiunii in desfasurare.
Ma intrebam daca nu cumva supraevaluez filmul (iar) din cauza asteptarilor slabe si diferentei care a facut-o. Dar daca ma gandesc bine, am avut asteptari la fel de jos si la prima parte, care din pacate s-au confirmat, deci cred ca is destul de obiectiv pana la urma. Raman la opinia poate prea incapatanata ca "The Hobbit" n-are cum prin prisma povestii sa ajunga la nivelul LotR, dar daca partea a treia, se mentine macar la nivelul celei curente, avem sanse mari pentru un fantasy de top, iar primul "Hobbit" sa ramana ca un soi de "The Phantom Menace" (= worst Star Wars) in universul filmic Tolkienesc.
Rating: 4 out of 5
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu