Desi am alt subiect fresh, aveam deja in pipeline intrarea de fata. Si parca nu vreau s-o sar :) asa ca sa vedem pe scurt ce-i cu "Batman: The Dark Knight Returns". Vorbim de o mini-serie animata, in doua parti lansate distinct la interval de cam un an. What's the story ? ...
Povestea pleaca de undeva dupa pensionarea lui Batman, sau mai exact a lui Bruce Wayne ( u didn't know that, right ? ), care in loc sa-si cheltuie linistit averea in croaziere de lux, se decide sa revina pe aleile intunecate ale Gotham City. Acolo unde o banda (the Mutants) face legea mai nou, sub conducerea unui lider care aduce un pic cu Bane. Fara mai multe detalii, cam pe aici se invarte prima parte. In a doua reintra in scena The Joker ca principal personaj negativ. Dar probabil atractia e conflictul intre Batman si Superman, relativ la care o sa ma abtin iar de la spoilers ;)
Fiind vorba de o animatie ce continua o serie (care mai e si straight-to-video), filmul nu exceleaza in ce priveste calitatile de productie. Cu o exceptie. Coloana sonora de Cristopher Drake bate de departe score-ul lui Hans Zimmer, si cu risc de blasfemie e si (un pic) peste Danny Elfman. Stiu ca suna greu de crezut, dar n-am mai simtit o potrivire mai buna pana acum. Gotham City are ca intotdeauna ceva dintr-un aer de anii '80, iar partile de synth (care parca-mi amintesc un pic de Brad Fiedel pe score-ul din "Terminator") se pliaza la perfectie. A se vedea doar constructia pe end-titles pana la cum e introdusa tema principala (pe la 1:40), si nu-i singurul exemplu.
Filmul are suficiente din cliseele din zona super-hero stories pe care n-am chef sa le mai reiau, si nu tine sa complice povestea prea mult. Cu toate astea, abordarea de cantec de lebada pentru un Batman vlaguit care e incoltit din toate partile, de la dusmani vechi, politie, pana la Superman, e parca mai originala decat in filme. Cel putin pana la urmatorul, care am inteles ca se apropie ca subiect ;) .
Rating: 3 out of 5 (cu un + mare pentru soundtrack)
Imi pare rau ca n-am scris despre "DotPotA" ( that's a strange acronym :) ) acum doua saptamani cand l-am vazut. Dar efectiv, n-am avut timp. Nici acum n-am, dar daca mai astept o sa-mi dispara total din minte, asa ca decat deloc, mai bine un short entry ;) ...
Din primul film mi-a ramas in minte partea de VFX, superb calitativ. Ca story a fost ok, dar nimic neasteptat, sau foarte spectaculos. Al doilea film reia actiunea undeva la cativa ani dupa finalul primului, cand omenirea a fost decimata de o gripa specifica maimutelor, iar Caesar (cimpanzeul "alpha" din original) si-a stabilizat un regat propriu, in care domneste o semi-democratie, si regula de baza ca "apes don't kill apes". Problemele apar, cand omenirea disparuta aparent nu-i chiar asa disparuta ... Mai exact, un grupulet de supravietuitori, intra pe teritoriul maimutelor cu scop de a reabilita o hidrocentrala. Fara de care viitorul pare sumbru si intunecat (la propriu), cu toata rezistenta la virusul gripal a comunitatii de care-au fost trimisi. What's next, you'll see ...
Cum am zis sunt scurt azi. N-o sa dau decat un singur "spoiler". O buna bucata (chiar lunga) de film ai impresia ca ... ok, vad o poveste decenta, care insa stiu cum merge si cum se termina. Am ajuns chiar sa fac paralele cu "Lion King" = you see it coming de departe, in ce priveste principalul personaj negativ. Insa, ce trailerul de mai jos nu da din fericire (si nici eu n-o sa divulg) e cum incepe de fapt conflictul, cum evolueaza si cum se-mpart restul personajelor intre bine si rau ... Daca se poate defini bine/rau, pentru ca la un moment dat filmul are meritul sa lase deoparte aspectul comercial de a tine partea cuiva, si sa surprinda o chestie valabila pentru orice conflict - nu prea mai ramane loc de bine ...
Rating: 4 out of 5 ( because overall was nice, better than the first, and I'm in a good mood ;) )
Dupa doua zile care mi-au fost necesare sa-mi revin din dezamagirea crunta dupa vizionarea "How to Torture Your Viewers 1" (aka "HTTYD2"), am luat cu greu decizia sa scriu necrologul provizoriu pentu DreamWorks Animation ... Dar mai intai, sa nu uitam de dragon (big spoilers ahead) ...
Prima parte e #1 in topul animatiilor pe care le-am vazut ever, la egalitate cu "Emperor's New Groove". In consecinta asteptarile de la sequel erau mari, dar totodata eram convins ca n-are cum sa-mi placa la fel de mult. Cand am scris de curand despre "INumber Number", ziceam ca sunt filme care din primele 5 minute stii ca-s bune. Ei, se aplica si pentru cele proaste aceeasi regula. "HTTYD2" incepe cu o partida de quidditch, numai ca spre deosebire de Harry Potter maturile sunt dragoni, iar in loc de mingi avem oi. Si tot spre deosebire de Harry Potter, unde "the quidditch games" mai aveau ceva intrepatrundere cu subiectul (e.g., "The Goblet of Fire"), aici nu e cazul. N-avem nici o referinta la asemenea activitate sportiva dupa. Just a 5 mins show to catch the kids. Suficient cat sa dea o alarma ca ce vine nu-i de bine ... (nu-mi vine sa cred ca scriu pozitiv despre Harry Potter in comparatie .. this is bad)
Sarim direct de la asta la o incursiune in rutele maritime scandinave, unde descoperim (la ceva ani dupa primul film) ca exista vanatori de dragoni care aduna o armata gigantica de zburatoare scuipatoare de foc sub conducerea lui Drago (un fel de Captain Hook mai rau, fara carlig, si cu ciuda pe dragoni in loc de crocodili). Urmeaza o telenovela in care Hiccup isi descopera mama, sarbatoreste reuniunea de familie intr-o maniera melodica a la Disney, isi pierde tatal in stil Pixar (that's the twist), si in final il bate pe nenea cel rau cu o mana lipsa. Rectificare ... Toothless (dragonul) il bate pe nenea cel rau cu o mana lipsa. Re-rectificare ... Toothless il bate pe dragonul cel mare si rau condus de nenea cel rau cu o mana lipsa. Care dragon mare si rau e numit specimen alpha in filmul de fata, cu puteri hipnotice instantanee asupra zburatoarelor de mici dimensiuni. Personal prefer varianta din primul film, unde puterea hipnotica daca-mi aduc aminte bine era ceva de genul: "bring me food or you die". Na, intre timp o mai evoluat speciile ... Ca sa fiu fair totusi, the final battle dintre cei doi dragoni e singura bucatica din filmul asta care mai aduce un pic aminte de prima parte, pe ideea de "the (apparently) weak one can actually turn the tide and win" daca exista determinare suficienta.
Nu prea mai am chef sa ma mai leg de cat de slab e scriptul (stau si ma gandesc doar cat de intortocheate or fi rutele alea maritime scandinave, survolate-n lung si-n lac in zboruri de agrement de la primul film incoace, de brusc ne trezim in zona cu doua armate de dragoni si doi alpha giants de care n-a stiut nimeni). Pe alte directii, daca John Powell in primul film a scos o nominalizare la Oscar cu probabil cel mai bun score pe care l-a scris de la "Face/Off" incoace, aici coloana sonora a abisala (si prost mixata = urechea mea o reusit sa prinda cel putin o alternanta brusca de tracks fara un minim fade out/in). Consultant vizual cica ar fi fost Roger Deakins. Ma-ntreb cat l-au platit sa-i puna numele pe credits, sau daca omul o fi ajuns la concluzia ca dupa 11 nominalizari la Oscar, poate e cazul sa incerce pe o animatie (news: that's not eligible for a cinematography nomination).
Revin la necrologul DreamWorks (prezumtiv = I still hope ...) . Daca stau si ma uit dupa ultimul "Shrek" (poate cu o mica exceptie in in "Kung Fu Panda 2"), DreamWorks a inceput incet incet sa se pixarizeze - "Megamind", "Puss in Boots", "Madagascar 3", "Rise of the Guardians", chiar si "The Croods" .. au prins un avant melodramatic care nu era inainte. DreamWorks was funny, DreamWorks was witty, DreamWorks was serving you a meaning between the lines, nu direct - prin retorica animata cu discursuri inaltatoare sau scene lacrimogene. Ce-i mai grav e ca, la fel ca Pixar, pare ca servitul de morala gratuita cu lingurita prinde la public. Not for me ...
Postări
