Avand in vedere ca nu mai apuc sa scriu o sa incerc (temporar) o abordare cu intrari scurte si concentrate dar sper mai dese. "Swiss Army Man" e genul de film care vrei sa-ti placa, dar cumva face tot posibilul sa nu se-ntample asta. E clar un experiment facut de cei doi tipi care semneaza regia si scenariul si trebuie luat ca atare. Contextul la baza e extrem de simplu, fiind cazul clasic al naufragiatului care o ia mai devreme sau mai tarziu pe ulei, trecand prin toate fazele "standard": ganduri suicidale, introspectie a vietii proprii, gasirea unui coabitant "viu" oricare ar fi acesta ... Filmul practic se dezvolta pe ultima parte din cele de mai sus, dar spre deosebire de "Cast Away" aici nu avem o minge Wilson, ci chiar un coabitant uman, sub forma unui cadavru zombificat. Practic toata povestea sta in interactiunea celori doi actori: naufragiatul (Paul Dano) si partenerul sau de "solitudine" (Daniel Radcliffe), variind constant de la drama la comic. Unde drama cu mici exceptii e decenta, iar comicul cu mici exceptii e indecent. N-am neaparat o problema cu ultima parte, dar asocierea cu prima face rezultatul deseori ciudat. Spre final am crezut ca asist intr-adevar la o mica bijuterie in care toata bascalia de la inceput poate prinde un sens pe care sa-l dea chiar privitorul in functie de interpretare ... dar nu, experimentul hotaraste sa arunce finalul intr-un comic derizoriu in care (spoiler) nu prea ti se lasa urma de indoiala ca zombie "vii" chiar exista.
Rating: 3 out of 5
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu