John Wick 2 (2017)

Sunt putine filme in categoria "episodul 2" care depasesc originalul. "T2: Judgment Day" si "Aliens" ar fi doua exemple care imi vin rapid in minte (fara nici o legatura cu faptul ca au acelasi regizor). Nu reusesc insa sa gasesc nimic care sa fie undeva la macar doua clase peste prima parte ... in afara de "John Wick 2".

Scriam cred acum vreun an si jumatate o intrare despre ce inca mai cred ca e unul din cele mai stupide filme de actiune lansate in deceniul asta, in totala contradictie cu aprecierile gratuite de la vremea respectiva (care cu timpul s-au mai moderat un pic). Mi s-a parut atat de prost atunci incat 1) m-am decis cu greu sa ajung sa vad partea a doua si 2) vazand partea a doua m-am lasat foarte greu convins ca nu-i o pierdere de timp. Efectiv am incercat sa caut argumente care sa-mi confirme asteptarile ca vad alta productie care nu-si merita un rating probabil umflat pe toate site-urile de profil. Mici scapari mai sunt dar, they learned ... nush cum avand in vedere ca nu s-a plans aproape nimeni ca primul film e prost, but they did. Si nu s-a schimbat nici regizorul care a fost cascador pana la JW1, si nici scenaristul care in afara de JW1 are doar filme slabe de serie B in CV.

Povestea ramane super simpla. Si totusi un pic mai complexa decat data trecuta = I. John Wick e re-adus la statutul de asasin platit activ de o datorie veche, pe care n-ar prea dori sa si-o achite dar "the rules demand it" si II. "The rules" nu exclud ca dupa polita platita, sa mai fie platit si ceva in plus. Ei, poate nu pare cine stie ce, dar deja un fir de actiune care trece de la I la II e mai consistent decat razbunarea liniara in contextul stupid din primul film. Dar partea care chiar conteaza in JW2 si-l salta hat departe fata de primul nu-i subiectul...

... E cum e pus subiectul in scena. Avem un exemplu de cum poate fi valorificata filmic o poveste banala, violenta, si fara prea multe replici. Dialogul e livrat uneori in linii scurte, apasate, cu pauze, care spun suficient de putin cat sa nu cada in ridicolul cliseelor din primul film dar sa faca totusi impresie, iar overall pare mult mai constienta ideea de a nu se lua prea tare in serios. Imaginea scoate cat poate din localizarea actiunii in Italia, dar pe langa asta avem niste cadre exceptionale, si o scena spre final care bate un pic spre referinte clasice = "mirror fight-ul" din "Enter the Dragon" al lui Bruce Lee. Soundtrack-ul e construit pe o tema repetitiva care vine manusa. Pana si coregrafia luptelor e parca mult mai putin exagerata ca in prima parte. Sunt foarte multe nuante tehnice care ridica filmul. Sau mai pe scurt ai putea zice ca "finally has style". Ramane de vazut in JW3 daca si-l pastreaza sau a fost un accident ( mda, inca nu-s convins :) )...

Rating: 4 out of 5