luni, 16 octombrie 2017

King Arthur: Legend of the Sword (2017)



Still recycling summer movies... sau mai exact "Snatch" meets "GoT" = "King Arthur"... sau mai exact asta ar fi vrut sa fie dar din pacate nu-i nici alba nu-i nici neagra...

Cand am auzit ca iese o varianta de Camelot related stuff regizata de Guy Ritchie mi-am facut ceva sperante. Dupa ce-am vazut filmul (sau mai exact in timp ce) am realizat ca baza de fantasy nu-i asa usor de cuplat cu stilul regizoral si mai ales scenaristic al omului cum a fost baza de classic crime story din "Sherlock Holmes". Pur si simplu nu se pupa contextul cu seriile specifice de short witty lines, atmosfera de ghetou londonez, montajul alert cu scene scurte si flashback-uri frecvente si altele. Povestea in sine e ok. Arthur isi pierde parintii la o varsta frageda in urma unui conflict pentru coroana si ajunge sa fie crescut intr-un bordel din vechea Londra. In liniste si pace. Pana ce ajunge la o varsta suficient de avansata cat sa para o problema unchiului malefic (un Jude Law care pare sa nu imbatraneasca ... probably the dark magic). Restul e mai mult sau mai putin telenovelistic. Nu vreau sa dau mai multe spoilers.

Evident e departe de materialul original scris, dar pana la urma e o adaptare in regula, destul de dark si care se vrea cu un aer ceva mai ancorat in real, cel putin comparativ cu "Excalibur"-ul lui John Boorman, care probabil ramane referinta in nisa "knights of the round table". Problema e punerea in scena cum ziceam, care parca e prea haotica si pierde mult din cauza asta la cat impact are. Nu prea apuci sa empatizezi cu nici un personaj, si nici sa detesti vreunul. Nu ma mai leg si de scenele absurde, sau de cele de fighting lungit peste limita de maraton la dat cu sabia. Eu raman la reperul meu in zona asta.. care nu-i "Excalibur" (care-i la polul opus, prea metaforic), ci mini-seria TV "Merlin" cu Sam Neill. Ultimele zece minute de-acolo merita mai mult decat tot ce-avem aici...

Rating: 2.5 out of 5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu