Cruella (2021)

Prima reactie cand am auzit de "Cruella", n-a fost o reactie. A fost un "ignore" din categoria iar alta productie reciclata din lipsa de imaginatie din ce in ce mai prezenta la Hollywood. Si ca sa nu ma plang neargumentat, in 2019 - ultimul an pre-pandemie, la o numaratoare foarte rapida, in top box-office mi-a iesit un scor de 26-7 (daca nu mi-a scapat ceva) pentru continuari/reboots/spin-offs/etc vs. productii "fresh" = cu subiect complet nou. Asa ca ideea de a mai stoarce din 101 Dalmatieni un "origin story" pentru personajul negativ, m-a lasat total rece. Mai ales ca nu prea-mi plac prequel-urile in general. Cum am ajuns deci sa vad filmul: 1) cautam ceva mai nou, si am gasit vreo doua-trei titluri dar 2) pe la 2 AM inainte de somn, stiind ca probabil n-o sa mearga intr-o repriza, n-am vrut sa fragmentez vizionarea la altceva. Asa ca am zis, hai sa vedem cum a reusit Disney sa scoata totusi ceva primit mai bine decat precedentele tentative de adaptare live-action a animatiei clasice. Evident, ca-n multe situatii cand asteptarile is undeva la genunchiul broastei, impresia finala e mult mai sus, dar o sa incerc sa fiu obiectiv.

Trebuie sa remarc ca prima surpriza a fost complexitatea povestii - nu ca ar fi prea complexa, dar eu ma asteptam la.. nimic. N-am citit "101 Dalmatieni" cartea, dar tind sa cred ca nu intra in prea multe detalii legate de originea Cruellei, deci un plus pentru story in cazul asta. Nu vreau nici eu sa dau prea multe detalii, dar ca idee plecam de la copilaria personajului, care din start se imparte intre Estella si Cruella = cu o personalitate duala a la Dr. Jekyll & Mr. Hyde (pastrand proportiile). Nu trece mult, si fetita isi pierde mama in conditii tragice, ajungand copil al strazii in Londra anilor '60 in compania tandemului de hoti Horace & Jasper, pe care-i stim din animatie. Anii trec si printr-o imprejurare fericita Estella ajunge sa-si schimbe cariera din hot de buzunare in ce-a visat, angajata ca designer de catre cea mai selecta casa de moda din Londra, condusa de "The Baroness" - personajul negativ al filmului de fata. Iar de aici avem un pic de telenovela, si ca in orice telenovela daca spunem cine, cum si prin ce imprejurare s-a mai intersectat cu altcineva ii stricam tot farmecul.

Ceea ce incearca filmul in special in prima parte e sa umanizeze un personaj care stim ca-i negativ din animatia clasica. Si nu doar pe Cruella, ci mai ales pe Horace & Jasper. Chestie care sincer, mi s-a parut parca prea fortata. Mai ales ca in a doua parte, nu se duce atat de tare in directia opusa pana unde te-ai astepta sa ajunga cu transformarea Estellei in Cruella. Pana la urma e un Disney movie in 2021 - sa fim seriosi, sa vedem dalmatieni pe post de materie prima pentru haute couture, cam greu. In orice caz, filmul e lucrat intr-o nota comica din start pana la final, ceea ce probabil ajuta in tot parcursul asta al personajului, in sensul ca nu prea poti sa-l iei in serios nici cand Cruella e Estella, nici cand Estella e Cruella. In general imi place o abordare de genul asta, pentru ca intr-o linie din asta light, rupturile pentru cate un moment dramatic au un impact mult mai clar si mai puternic (nu-mi vine in minte decat "Guardians of the Galaxy 2" acuma). Avem si aici ceva de genul asta, in punctul culminant al telenovelei spre doua treimi din film, care da un pic de forta, dar parca e prea putin. Te-ai astepta sa te mai loveasca cu ceva la final, dar, well... it's a Disney movie.

Lasand povestea insa la o parte, nu stiu... parca restul departamentelor implicate in film au avut cam aceleasi asteptari pe care le-am avut si eu de la subiect, si au dat efectiv maxim ca sa ridice filmul pe unde si cum s-o putea. Sa trecem rapid peste actori, unde Emma Stone mie personal imi confirma iar ca probabil e cea mai buna actrita din generatia de Hollywood nascuta in decada '80. Pentru partea tehnica, cam tot de la production design pana la VFX e cu sanse de nominalizari pentru ce premii s-or da la anul, chit ca de obicei filmele care au tinta asta primesc release prin toamna-iarna. O mentiune speciala as avea pentru coloana sonora. Nu stiu o situatie in care sa fi auzit un melanj atat de bun intre aranjamente pe cantece cunoscute si original score. In general, un film ori se remarca prin una, ori prin alta, in majoritatea situatiilor fiind evident a doua, coloana sonora originala. De fapt.. nu cred ca am vreo referinta unde sa fi remarcat efectiv un mix intre abordari. De exemplu, la Tarantino, unde intalnim des prima varianta, nu retin daca in "Kill Bill" a existat si vreo bucata de soundtrack original. Na ca aici avem asa ceva - nu stiu cat e meritul compozitorului Nicholas Britell, si cat al departamentului de sound mixing, dar rezultatul e suficient ca recomandare clara pentru vazut filmul.

Ca si concluzie, cred ca nu-s singurul care vede "Cruella" ca un fel de "Joker" made by Disney. Cam asta-i impresia mea finala. Ceea ce probabil pierde la capitolul dramatic, dar si mai probabil e mai potrivit pentru o perioada cand e suficient de dark realitatea din jur, ca sa nu mai simti nevoia s-o vezi prea pregnant si intr-un film :)

Rating: 4 out of 5