E singurul film vazut saptamana curenta si asta e motivul principal pentru care tura asta ma opresc asupra lui (pentru ca altceva nu am "la dispozitie" pe moment si ma enerveaza sa vorbesc din "memoria indepartata" fiindca risc sa incurc borcanele). In mod normal as fi evitat sa scriu despre "Birth" in favoarea unei alte optiuni pentru ca stiu de la randul asta ca o sa fiu al naibii de subiectiv de aici incolo.
De ce sunt subiectiv ? Pentru ca, tema principala a filmului, in mare parte se apropie de niste opinii/convingeri destul de puternice in ce ma priveste si care I'm sorry da' n-am absolut nici un chef sa le dezvolt aici (sau in alt context). Singurul lucru care-l mai spun e ca sunt multe filme care intra in categoria asta: "Donnie Darko" as zice ca s-ar apropia prin anumite interpretari, "The Jacket" e deja mult mai aproape, iar "Birth" ... ok . gata cu partea asta. In consecinta o sa rezum intr-o fraza tot subiectul filmului = ea si-a pierdut sotul acum 10 ani, vrea sa se recasatoreasca, dar se pare ca sotul (the dead one) nu prea e de acord - principala problema fiind insa ca isi manifesta dezaprobarea prin forma unui pusti de.. 10 ani.
Foarte posibil, ca mare lucru nu s-a inteles din ultima fraza, sau cel putin e foarte lapidara. No problem, solutie exista - see the movie :-p . Warning (ma chinui sa fiu obiectiv): nu e un film care sa prinda cred la toata lumea; e foarte posibil sa fie considerat cam boring de multa lume - are ceva lungimi, cine stie ce actiune (in sensul pur) nu e, ma rog... pana la urma e o drama din punctul meu de vedere. In ce ma priveste a prins, si inca bine... Ce n-a prins in ce ma priveste e Nicole Kidman, unde is iar subiectiv, pentru ca nu-mi place in general. Ma rog, in fine, rolul facut in cazul de fata e ok sa zicem (pesemne de vina e ca-i roscata si nu blonda :-p - am zis ca-s subiectiv azi, din toate pdv, shoot me).
Ce e de remarcat pana la urma e modul cum e lucrat filmul ca imagine, coloana sonora si chiar desfasurarea ceva mai lenta in aparenta sa zicem. Coloana sonora e presarata cu teme simfonice (pian in mare parte), care pica extrem de bine in context cand sunt folosite. Ca imagine, ce pot zice e ca imi pare rau ca am vazut filmul in timpul zilei (si n-am jaluzele), pentru ca ar merita probabil o vizionare numai din cauza asta. Sunt multe... compozitia unor scene parca ar fi un tablou de pus in rama, e un joc de umbre in multe cadre, secvente de contrast de la "mort" la "viu", si ce-i mai important, la alternantele astea se adauga si tonul coloanei sonore mentionate... oricum ar fi probabil mult mai mult de zis aici, dar nu ma consider expert in asa ceva nici pe departe. Filmul arata foarte foarte bine ca o concluzie.
N-o s-o mai lungesc, pentru ca asa cum am zis in start, nici nu prea aveam chef sa scriu, si nu din motiv ca filmul nu mi-ar fi placut.. asa ca:
Rating: 5 out of 5 - total total subiectiv (-1 probabil e mai aproape de adevar)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu