duminică, 8 iunie 2008

The Lost Room (2006)




Nush daca am mai spus-o sau nu dar.. - TV-u' for me se rezuma la un post de SF series, si ala pe apucate 85%, 10% snooker, si ce ramane cate un film sau stire ratacita sau un meci pe post de fond sonor. In concluzie, nu ca ar fi asta singurul motiv (desi e suficient cred), n-am avut si n-o sa am prea multe intrari in blog pentru made for TV stuff. Totusi, in lipsa de orice gen de film vazut saptamana in curs (care e evident cea trecuta, la ora asta imposibila) o sa fac o exceptie. "The Lost Room" e o miniserie in 3 parti sau 6 episoade. Eu am prins-o in ultima varianta, relativ recent (cum am zis pe apucate = cu ceva lipsuri).

Filmul are probabil unul din cele mai originale subiecte care le-am vazut in ultimii nu stiu cati ani. In principiu daca ar fi de facut o incadrare ar intra la SF, desi poate sta clasificat bine mersi si la drama sau thriller. Oricum SF in cazul de fata nu e "Star Wars" type - not on Earth + aliens + nave spatiale + ... ci mai mult ceva in stil "Invisible Man" - on Earth + no aliens (parca nu erau...) + mijoace de locomotie normala. Care-i subiectul si de ce-i SF atunci ? Evident, in subiect efectiv n-o sa intru, cum n-o fac de obicei, dar ce e SF... s-ar putea face inteles printr-o explicare pe scurt a titlului (care evident are legatura cu subiectul, deci deja ma contrazic).

"The Lost Room" - camera disparuta, e o camera a unui motel undeva la marginea unui orasel semi-abandonat pe marginea unei autostrazi din New Mexico si e ... disparuta = nu (mai..) exista. "mai" e pentru ca nu retin exact daca se face vreo referire precisa la fosta existenta a camerei prin film - care oricum ar fi, e interpretabila. De altfel, multe aspecte din film sunt interpretabile, dar n-am de gand sa ma opresc la asta acum. Toata povestea din cele 3 parti/6 episoade debuteaza - alta exprimare mai buna n-am gasit la ora asta - in jurul cheii prin care respectiva camera e accesibila. Cum e accesibila daca nu exista ? Simplu, prin orice usa cu o broasca standard la care cheia respectiva s-ar potrivi (ca idee e ceva in genu' cum erau prevazute usile cu clanta din apartament pe vremuri la noi din start, habar n-am cum se dau in folosinta acuma, pp ca depinde de constructor). Deci revenind, bagi cheia in broasca, deschizi usa, oricare ar fi ea, si ai in fata ta camera de motel. In concluzie, am facut o minima demonstratie pentru partea SF :) (care merge mult mai departe). Nu mai zic decat ca din camera poti iesi unde vrei intr-o locatie cunoscuta, dar de ce e mai original nici nu m-am atins. Probabil, prea mult interes n-ar starni ideea de mai sus (pe mine personal m-a lasat rece, e cam ce stiam inainte sa vad filmul, de asta e 2006 langa titlu si scriu in 2008), ceea ce ma face sa ma gandesc daca n-ar trebui sa intru in subiect mai mult, dar as strica tot farmecul. Prin urmare n-o sa dau mai multe detalii. Tot ce pot sa spun, e sa insist pe faptul ca toata ideea relativ la camera e o parte mica dintr-o poveste mult mai complexa, originala, si care nu tine numai de SF cum ziceam in start.

In ce priveste restul, pentru o productie TV no comment. Sunt multe filme for big screen mai proaste tehnic vorbind si nu numai (dar asta nu-i chiar ceva nou). Distributia include si nume cunoscute ( pentru astia mai obsedati de cinema ca mine cel putin :) ) - Julianna Margulies, Kevin Pollak, etc. Ma rog, in definitiv de la rolul principal - Peter Krause (vazut prima data in ce ma priveste) - pana la toti restul, castingul tinde la perfect. Tehnic, imagine ok, efecte atat cat trebuie si cum trebuie, sound superb cel putin coloana sonora - sunt curios daca reusesc sa gasesc tema intreaga pe net :-p asta-i partea de opening: Sintetizand pe scurt toate aspectele astea, la care se adauga si partea de location management/art direction (ma refer in special la locatiile izolate si cum sunt integrate in subiect de-a lungul filmului), rezultatul ar fi ca mi-am propus sa mai vad filmul o data, fie si numai pentru partea de atmosfera care e conturata perfect.

Ca o concluzie filmul e o mica bijuterie. Iar prin mica, ma refer la propriu, avand in vedere intinderea de numai aproximativ 5 ore. Ar fi fost extrem de simplu, prin prisma subiectului care il are (see it to get it, ca la ce am zis poate nu pare), sa fie dezvoltat la un serial cu nspe zeci de episoade in x sezoane. Din fericire, a ramas (si sper sa ramana) la nivel de miniserie. Pe de alta parte mi-as dori sincer sa vad mai mult, desi personal, cred ca e greu de scos o continuare macar la fel de buna. Loc ar fi fara probleme, dar in ce ma priveste finalul a fost perfect asa cum a fost, pana acolo fiind cred explicat suficient subiectul asta care-l tin de parca ar fi secret de stat :) .

Rating: 5 out of 5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu