duminică, 8 august 2010
Shutter Island (2010)
Probabil n-o sa prezinte cine stie ce interes intrarea mea de azi avand in vedere cate recomandari am primit de asta primavara incoace pentru "Shutter Island" (a se citi: in principiu l-a vazut mai toata lumea). Cum insa alternativa vazuta tot saptamana in curs se cheama "Universal Soldier: Regeneration" (don't ask ...) altceva mai bun ca subiect n-am.
Coincidenta face sa fi vazut "Shutter Island" relativ aproape de "Inception", si inevitabil n-am cum sa nu observ ca titularul de afis pe ambele filme = Leonardo DiCaprio, a facut ce-a facut si a prins probabil cam cele mai bune productii iesite pana la ora curenta in 2010. Si ca fapt divers, rolurile/personajele interpretate au destul de multe puncte comune, desi subiectul, genul, pana si atmosfera celor doua filme is pe linii destul de diferite. Daca tot am inceput asa, pe scurt ideea in "Shutter Island" pleaca de la investigatia unei evadari dintr-un sanatoriu/inchisoare de maxima securitate pentru criminalii cu probleme psihice aflat undeva prin anii '50 pe o insula in apropiere de Boston. Filmul debuteaza cu detasarea a doi agenti federali pe respectiva insula, principalul insarcinat asupra cazului fiind DiCaprio. Prea multe din subiect nu pot sa zic in plus, povestea mergand pe linia respectivei anchete intr-o atmosfera care e pe undeva intre "Shining" si "Twin Peaks", pana la un final, care hai sa zicem, s-ar dori a fi neasteptat. Adevarul e ca gradual, elementele care conduc la respectivul final sunt dezvaluite mai mult sau mai putin direct. Probabil la o vizionare cap-coada ai sanse sa nu stii cum se termina pana pe la trei sferturi din durata. Dar daca se-ntampla sa vezi filmul pe bucatele = cum l-am vazut eu .. parerea mea e ca te prinzi destul de repede, nu chiar de toate elementele finalului, dar de principala idee in mod sigur. In ce ma priveste de la scena migrenei care nu stiu daca nu-i inainte de jumatate a devenit cat se poate de clar cam pe unde tinde scenariul in ce priveste personajul principal. Asta pot sa spun ca ar fi principalul punct negativ pe care il vad in tot filmul, desi presupun ca ideea legata de deznodamant e voit lansata si amplificata pana in final. Partea proasta, probabil destul de subiectiva, e ca la un anumit punct chiar incepusem sa sper ca o sa am un final surpriza = sa fie rasturnat tot ce se construieste de la inceput, dar n-a fost asa .. :).
Daca la script, am fost usor dezamagit - si din pacate scriptul are o pondere marisoara la mine ( ma rog, e ecranizare .. deci probabil nu se putea intoarce romanul pe dos :) ) in rest pot sa zic ca filmul e cea mai buna productie cinematografica pe care am vazut-o anul in curs pe partea de movie making - imagine, montaj, sunet, chiar si efecte. Probabil daca aveam echipa tehnica de aici la "Inception" (nu ca acolo ar fi fost slaba, dar oricum e diferenta, desi fiecare film pana la urma are .. atmosfera proprie ca sa zic asa), am fi avut film cu potential de record la Oscaruri. Aici aveam asteptari de la imagine, si pot sa zic ca e cel mai bun titlu din punctul asta de vedere din toata filmografia lui Robert Richardson. Nu mai tin minte exact imaginea din "Snow Falling on Cedars", care cred ca a fost prima productie, vazuta long long ago care mi-a atras atentia asupra respectivului, dar filmul curent o depaseste sigur. Pana acum, din pdv a lucrului cu lumina unul din cele mai bune filme pe care le vazusem ( ma rog, cel putin in ce priveste gusturile proprii :) ) era "Road to Perdition", ultimul film pentru un nume destul de mare pe zona cinematography care a fost Conrad L. Hall. "Shutter Island" e cel putin la acelasi nivel, daca nu mai sus. Iar daca la lights/shadows am dat o parere, una cam la fel de buna o am si pe zona de cromatica/filtre. Ca sa trag linia aici, la nivel vizual e superb fara exagerari. Efectele au si ele o pondere, dar spre deosebire de "Inception" daca tot m-am legat de el pana acum, unde partea de CGI e cea mai importanta in ceea ce vezi, aici esential e ceea ce tine de cum e lucrata imaginea. Si imaginea e suplimentata si de un montaj excelent - Thelma Schoonmaker - care a lucrat de altfel la majoritatea filmelor regizate de Scorsese. A se vedea modul cum e taiata scena de inceput de pe feribot, care ar putea sa para deranjant aparent - schimbare de perspectiva a personajelor pe cadre foarte scurte, dar poate fi considerat un prim element de legatura cu finalul ( fara explicatii exacte :) ). As putea sa dau o gramada de alte exemple, dar deja m-am lungit prea mult la bucata asta deci o sa ma opresc aici.
O sa inchei pe linia de atmosfera a filmului, si implicit continui si paragraful dinainte in ce priveste regia. N-am fost niciodata fan Scorsese, si nici n-am devenit dupa filmul asta, dar puse la un loc si coordonate toate elementele care tin de movie making, rezultatul e probabil unul din cele mai tensionate si apasatoare filme care le-am vazut (excluzand genul horror pur), probabil in mare parte si prin contextul de explorare a limitelor dintre sanity/insanity. Mai sus am zis ca ar fi pe undeva intre "Shining" de Kubrick si "Twin Peaks" de Lynch. As mai adauga si "Vertigo" de Hitchock la capitolul atmosfera, desi cred ca is vreo 15 ani de cand l-am vazut si mare lucru nu mai tin minte, decat una doua scene si ca a fost quite disturbing. In concluzie, daca las la o parte scriptul care cum ziceam mi se pare ca spune prea multe prea repede, nu stiu daca e neaparat un film care sa iti placa ca story, sau sa iti lase ceva sentimente pozitive, dar e un film care clar reuseste ce-si propune la nivel de intensitate = sa nu-l "inghiti" chiar usor.
Rating: 4 out of 5
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu