Blood Simple. (1984)

Am vazut atatea filme care au un subiect oarecum similar cu asta despre care scriu, ca sincer nici nu mai stiam daca nu intra cumva printre ele. Deci am stat un pic pe ganduri inainte sa-l vad pentru ca desi am o serie de filme pe care stiu sigur ca le-am trecut pe raboj dar nu mi le mai amintesc, incerc totusi sa le evit si sa vad ceva complet nou de obicei cand se intampla sa am de ales. Evident din lipsa de timp. Pana la urma parca totusi nu vazusem primul film regizat de Coen Brothers. Asa ca desi mai aveam si alta optiune mai noua am zis hai ... sa ma risc cu "Blood Simple" care e aproape de-o varsta cu mine. Nu pot sa zic ca regret ( poate doar ora de vizionare :) )

Subiectul similar de care ziceam suna a ceva de genul : in primul rand avem un orasel american din ala uitat de lume cu numarul populatiei pe undeva probabil pe la 4 cifre (sau cel putin asta e impresia creata; in "Blood Simple" cel putin nu se zice foarte clar ce localizare geografica avem, in afara de stat : Texas .. sau mi-o fi scapat mie). Numarul doi, avem un bar in oraselul respectiv, sau mai exact un patron de bar (sau daca nu e patron de bar - aici e - e alt individ nu foarte dus pe la biserica care dispune de ceva avere comparativ cu restul populatiei coabitante). Numarul trei, individul are o nevasta (mai tanara si care arata bine) cu care nu prea se mai intelege, sau daca se intelege e oricum paranoic de gelos si ar pune-o sub lacat intr-o cusca. Numarul patru, in tot contextul asta mai apare alt individ care face ce face si se incurca cu obiectul de pret de mai sus (= nevasta, daca nu-i clar). Numarul cinci, cineva plateste pe cineva (nu neaparat din cei trei) sa omoare pe cineva, si de aici incepe sa se complice tot subiectul. Ar mai fi de zis, ca pentru un procent variabil (intre 40 si 99 %) din personajele implicate in story, nivelul de IQ e proportional cu dimensiunile comunei ... scuze, orasului unde are loc actiunea. Ei, tot contextul asta, cu ceva variatii, l-am mai vazut in "Red Rock West", in "U-Turn" si cred ca si in alte titluri, si evident in "Blood Simple."

N-o sa mai particularizez acum sablonul de mai sus pentru filmul de fata, se pliaza aproape perfect. In special partea cu IQ-ul, desi nu e evidenta din start. Ce pot sa mai zic fara sa dau prea mult e ca dureaza un pic pana se "aseaza" tot contextul asta, dar de pe la numarul 5. incolo filmul devine destul de alert, ba chiar mai mult. Initial ai impresia ca tinde spre comedie (si de fapt si de drept poti sa zici ca este, dar una neagra). Ai parte de umorul de situatie tipic pentru Coen brothers (vezi "Burn After Reading" spre exemplu), care face ca prima parte din film sa fie destul de relaxata ca sa zic asa pentru privitor. Ceea ce nu face decat sa amplifice efectul la ce urmeaza. Iar ce urmeaza porneste de la o scena care mie mi s-a parut extrem de dura si greu de digerat (desi pot sa zic ca dupa film, la un quick look, am fost surprins sa nu vad cine stie ce reactii la care ma asteptam pe boardurile de pe IMDb). N-o sa zic decat ca daca ai vasut "Casino" de Scorsese stii la ce sa te astepti pentru ca ai ceva similar ca nivel de duritate si acolo. Pentru mine aia, probabil si datorita varstei cand am vazut filmul, ramane una din cele mai dure scene ever seen, pentru ca e dusa la un extrem care nu iese din granitele realului (de ex. ce vezi in "Saw" e irealist, ceea ce taie cam 70%-80% din efect). In fine, revenind ... asta ar fi dupa mine partea proasta din film = nu mi-a picat prea bine, dar trebuie sa recunosc ca e necesara pentru ce urmeaza. Ce urmeaza pleaca de aici, si chit ca pastreaza un umor subtil rezultat din cat de zdravene la cap is personajele, vine cu o doza de tensiune care tot creste creste pana la punctul maxim din final (de asta ce ziceam in start, ora 1 noaptea de vazut probabil nu-i cea mai potrivita). Are ceva de Hitchcock in el, si probabil nu intamplator il si citeaza. Deci ca sa fiu mai clar, prin modul in care evolueaza actiunea filmul devine (cel putin pentru mine) mai scary decat un horror, si asta fix din cauza care o ziceam mai sus = violenta si situatiile sunt relativ credibile sau mai bine zis posibile (credibile is mai mult la nivelul unei comedii de Caragiale).

Filmul are o imagine superba. Am fost surprins sa vad ca in spatele camerei a fost Barry Sonnenfeld de care habar n-aveam ca a activat si pe partea asta in cariera. Tipul e probabil cel mai cunoscut pentru regie ("Men in Black" 1 si 2), dar sincer cred mai bine ramanea la camera de filmat. Ai o variatie de cadre + unghiuri care se potrivesc de minune cu cat de "incarcata" sa zicem devine atmosfera. Ceva similar cred ca am mai vazut doar prin "Shining", dar nu mai tin bine minte. Coloana sonora e iar perfecta pentru context, si sincer sa fiu cred ca am inceput sa-l apreciez pe Carter Burwell exclusiv pentru colaborarile cu Coen Brothers (dupa "True Grit" si cel de fata), pentru ca in rest nu mi se pare ca intra in prima linie de compozitori (= Mansell, Zimmer, etc) ...

Ce e insa partea cea mai de apreciat e montajul + regia + scenariul; e inca un exemplu, desi e primul cronologic ca pe ce scrie Coen in astea 3 locuri si iese de la Hollywood merita 80% sigur timpul (ar mai fi un vreo 20% cu mult prea apreciatul "No Country for Old Men", "O Brother Where Art Thou", si sper sa fie doar atat ca sa nu strice evaluarea :) ). Ceea ce ziceam mai sus vis-a-vis de tensiunea creata e in cea mai mare parte cauza montajului si regiei (iar scenariul aduce partea de umor care e mai mult decat necesara ca sa nu sara limita cu restul). Chit ca o bucata de film mi s-a parut totusi un pic peste limita, in final nu pot decat sa apreciez ca rezultatul e fix ceea ce isi propune sa fie, si din fericire pentru privitor isi propune un nivel destul de ridicat in comparatie cu ce ai ocazia sa vezi in mod curent.

Rating: 4 out of 5