5ive Days to Midnight (2004)

O sa incep cu impresia pe care mi-a lasat-o subiectul din intrarea de azi. Sau mai bine zis care mi-a intarit-o. Si anume ca daca stai si faci o medie valorica pe mini-seriile si serialele TV produse in ultimii 10 ani fata de filmele for big screen (vorbind de productii cu audienta peste un anumit barem, nu de indie unknown stuff) o sa ai cred un plus clar pentru prima categorie. Din pacate eu de seriale nu prea mai am timp, asa ca ma limitez la mini-serii, unde intra si "5ive Days to Midnight".

Cu riscul sa fac o dubla introducere, o sa extind un pic ce-i mai sus cu ideea ca ceea ce se aplica la mini-serii/seriale din pacate nu cred ca s-a extins si pentru filme made for TV. Iar un exemplu clar, si legat de intrarea de azi, is productiunile signed SciFi channel, sau mai nou Syfy dupa rebranding. Pe partea de filme nu pot sa dau nici un titlu acum, dar sunt o droaie produse care intra undeva la categoria C, D ... pana pe la Z ( poate or fi avand si vreun B-movie ratacit pe-acolo, who knows :) ). Buget mic, efecte ieftine, poveste subtire ... cred ca am prins vreo doua titluri de-a lungul anilor si nu mi-am putut explica nici o ratiune a canalului amintit de a baga si minimul de bani in asa ceva. Cu mini-seriile povestea sta complet altfel. Pana acum nu tin minte sa fi vazut ceva prost de la ei (poate "Earthsea" sa fi fost pe undeva la limita). Cam toate au variat de la ok la exceptional. Din pacate nu apar prea des, ce am vazut eu in decursul anilor care merita din plin timpul fiind "Dune", "Children of Dune", "Taken" si the masterpiece which is "The Lost Room". A... si evident :) mai nou (desi e vechi) "5ive Days to Midnight".

Acu, ca am terminat cu dubla introducere :) si am plictisit 90% din populatia care o avut rabdare sa ajunga pana la randul asta, pot sa trec si la subiect. Avem o miniserie in 5 parti de 40 de minute fiecare care descriu cate o zi din viata lui J.T. Neumeyer - profesor de fizica pe undeva printr-o facultate din U.S. Povestea incepe cu ziua de luni, aniversarea fiicei si concomitent a mortii sotiei respectivului. Pentru partea a doua se cere o vizita in cimitir unde ... surprise, un pic mai departe de piatra mortuara apare ceva ce pare a fi o servieta din viitor cu incuietorare electronica cifrata. Ajuns acasa, personajul principal reuseste fara prea multa greutate sa nimereasca varianta corecta si apare the 2nd surprise ... Continutul e compus dintr-un dosar, aparent vechi de vreo 50 de ani vis-a-vis de conditia hartiei si a restului dar ... mai nou cu 5 zile decat cea curenta. Mai exact e vorba de o documentatie de criminalistica ce descrie moartea celui ce o tine in mana = acelasi J.T. Neumeyer, nici mai devreme nici mai tarziu decat ora 3:55 in vinerea respectiva. And that's only the start :) ...

Mai departe mini-seria ne poarta prin cele cinci zile, pe parcursul carora eu n-o sa mai zic ce se-ntampla mai mult decat ca de la faza initiala cand profesorul nostru de fizica are evident impresia ca e in fata unei glume proaste a unui student socat (si expert probabil in Photoshop) ajunge incet incet sa fie convins ca ceea ce a gasit e destul de autentic. Cum, de ce, si care-s consecintele .. o sa las sa fie descoperite in film, si nu pot sa zic decat ca ce-i mai sus e doar asa vreun maxim de 5% (poate chiar mai putin) din subiect, fie el si in rezumat. Nu pot sa zic ca e ceva extrem de spectaculos, care sa te puna pe ganduri a la ce ziceam data trecuta pentru "Sucker Punch" de exemplu. Dar, pentru cele vreo 200 de minute cat are per total productia ai suficienta poveste ca sa te tina cu ochii in ecran. In plus, se vine cu ceva nou zi dupa zi = nu prea poti sa intuiesti ce vine in urmatoarea parte, desi n-as putea zice ca ai chiar intorsaturi ultra spectaculoase, dar oricum e suficient cat e ca sa faca storyul catchy :)

Filmul are un oarecare aer de the '90s care pleaca de la imagine si merge mai departe pana la sound, acting, etc .. Ma rog, poate o fi doar o impresie (dar scene alerte turnate in slow motion scos cu low framerate, asta sigur nu-i specific perioadei de dupa 2000). In fine, n-o sa ma mai lungesc aici si o sa zic doar ca mi-a placut coloana sonora, in special tema de intro (de care vad ca nu reusesc sa dau nicaieri in mp3 form) compusa de un ilustru necunoscut - John Nordstrom.

Daca ar fi sa fac o evaluare comparativ cu ce-am amintit pe la inceput, pot sa pun "5ive Days to Midnight" in rand cu celelalte, desi n-as putea sa zic ca ajunge chiar la nivelul "Dune" care e de cu totul alt calibru la nivel si de story si de buget, iar de "The Lost Room" nici nu mai vorbesc. Ma indoiesc sincer sa reuseasca Syfi channel sa scoata ceva care sa depaseasca nivelul stabilit acolo. In plus, "5ive Days to Midnight" are ceva goluri in script, dar ca o recomandare nu incerca sa-ti bati capul prea mult sa-ti explici ce ti se pare ca nu se leaga, sau faze de genul "de ce asa .. si nu asa ..". Pur si simplu nu fa asta :) Nu-i cazul. You'll ruin the whole movie feeling. Just enjoy it as it is ;)

Rating: 4 out of 5