vineri, 9 septembrie 2011

Ninja Assassin (2009)




Am stat si m-am gandit un pic la cat sa evaluez "Ninja Assassin" (desi probabil asta conteaza cel mai putin din toata intrarea). Pana la urma m-am mai temperat si am optat pentru ce scrie in coada (sau o sa scrie ca inca n-am ajuns acolo) din motiv sa nu se creada ca-s beat daca dau mai mult. Desi tot s-ar putea sa se intample daca stau si ma gandesc ce film am avut data trecuta in vizor. Dar sa faci o comparatie aici pentru ca e vorba de doua filme e ca si cum ai pune Mona Lisa in balanta cu turnul Eiffel din motiv ca-s amandoua in Paris. Pe de alta parte e a doua oara in ultima perioada cand am o parere diametral opusa fata de IMDb si de critica. Let's see why ...

"Ninja Assassin" e un film de actiune inainte de orice altceva. Unii se plang ca ar avea prea putina altii ca prea multa. Pentru mine a fost perfect. Mai ales ca are o poveste, cat o fi ea de simpla, melancolica, cu gauri, iar prea lunga sau pana la complet invizibila pentru parte din critica. Din nou si la partea asta fost cat se poate de ok (pentru un film de actiune). Mai avem si ceva ce aduce greutate pentru orice action movie in care apare si e exploatat suficient (dar iar probabil critica a fost destul de chioara ca sa vada) - un conflict one-to-one = the ultimate good guy (cel putin de la un punct) vs. the ultimate bad guy. O sa mai revin la asta, hai sa le iau totusi pe rand.

I. The story: am inceput asa ca sa dau un sens la ce urmeaza, ceea ce se intampla si in film si dupa mine si reuseste. Filmul incepe cu un ninja care curata o camera intreaga de membrii unei bande din yakuza a la o scena de Tarantino. Dupa care vine contextul - si anume ni se prezinta in flashbackuri secvente din viata unui ninja antrenat de mic de un clan de asasini specializat cu pregatirea de copii orfani pentru o "cariera" in domeniul asta. Toata povestea asta, care e un pic mai complexa decat antrenamentul lui Van Damme din "BloodSport", merge in paralel cu actiunea din prezent plasata in Berlin unde o agenta Europol cu prea mult timp liber nu prea are ce face si isi gaseste de lucru investigand o serie de asasinate petrecute de-a lungul timpului. Iar din vaga documentatie existenta par a avea aceeasi grupare ca executant, platita cu acelasi tarif ... din evul mediu incoace. Evident teoria cu clanuri de asasini ninja pare putin credibila superiorului direct care totusi da frau liber investigatiei. Si incet incet lucrurile incep sa se complice, mai ales din momentul in care firul asta de actiune se intalneste cu celalalt = povestea in flashbackuri cu viata tanarului ninja ajunge in prezent. Singura chestie care o mai zic din story e ca din motive pe care le descoperi daca vezi filmul, ultimul flashback se termina cu despartirea violenta de clan a respectivului ninja, care ajunge sa fie "the ultimate good guy" amintit mai sus, si implicit are loc si ruptura (la propriu) relatiilor cu seful clanului care ajunge in pozitia de "ultimate bad guy". Din doua trei pareri pe care am avut timp sa le citesc in jumatea de ora care mi-am permis-o ca sa vad unde-i problema cu ratingul de pe IMDb o parte ar fi ca e prea mult story si prea subtire ca suport pentru scene de actiune chioara. Nu vreau sa incep sa insir aici filme de actiune cu story subtire ca exemplu comparativ ca nu mai termin. Sunt gauri in script dar ce-i mai sus e departe de a fi tot ce ti se ofera ca poveste. Si ai totusi o poveste coerenta orice ar zice cine ar zice pentru care iti trebuie mai mult de cinci randuri s-o insiri. Si e bine ca e, pentru ca dintr-un film de actiune daca ramai cu ceva in minte dupa mai mult de un an cu asta ramai, cu asta si cu ...

II. The Conflict: "Die Hard" n-are practic nici sfertul sfertului din storyul de aici pana la urma si e o capodopera pe genul action movie. Dar asta e un caz particular. De ce ? Unu la mana, pentru ca are un context restrans de desfasurare care permite spectatorului sa fie mai captat ca in alte cazuri de ce se intampla. Doi la mana, ai un conflict intre un caracter pozitiv principal si unul negativ, care conflict e favorizat de minune de contextul restrans care il face sa fie si mai intens. Ei, in "Ninja Assassin" n-avem context restrans, dar avem conflict. Si asa cum din "Die Hard" il tii minte pe Gruber (sau in orice caz daca nu si numele pe the evil guy who "hijacked" Nakatomi Tower), din "Kill Bill" pe Bill, din "Speed" pe .. Dennis Hopper ( iar imi scapa numele personajului, cu Bill a fost simplu :) ) asa si aici il ai pe seful de clan. Nu e insa suficient sa ai doua personaje principale, mai trebuie sa fie si conturate cat de bine posibil, si in special cel negativ - pentru ca impactul mai mare pentru spectator din partea aia vine. Probabil "Ninja Assassin" nu-i chiar the ultimate masterpiece aici dar oricum face o treaba mai mult decat decenta pe partea asta. Care parte e sustinuta si pe care se pluseaza tocmai prin storyul ala considerat inutil de unii.

III. The Action: Tipul care joaca rolul principal pozitiv, Rain, din ce-am inteles ar fi dansator profesionist cu gramezi de spectacole si o gramada de succes prin Asia. Probabil asa se explica si coregrafia scenelor de lupta care nu stiu cat de realiste or fi ca tehnica de arte martiale dar un lucru e sigur: arata demential. Mare parte e intr-adevar ca un dans. Unde mai pui si ca arma folosita frecvent (nu stiu numele exact, ceva apropiat de kunai-ul cu lant al lui Scorpion din Mortal Kombat) nu e chiar asa des vazuta in filme de gen si adauga un plus mare la nota de "impresie artistica". Probabil asta e si motivul din care in ciuda violentei si excesului de sange (filmul e clar rated 18+) e cred unul din putinele cazuri in care pot sa zic ca e tolerabil fara sa dezguste (desi clar putea fi redusa partea asta).

Am scris destul de partile bune. Exista si puncte proaste. Da, cum am scris si mai sus scenariul are bucati care pot fi clar imbunatatite. La fel si actorii. Cu exceptia celor trei care sunt titulari (si chiar si aici cu ceva rateuri), in rest parca ar fi adunati de pe strada. In plus, partea cea mai naspa de altfel, e ca pare complet nenatural sa auzi toti japonezii vorbind in engleza. Totusi, exista si ceva "bun" derivat din toate astea, cel putin pentru mine :) Remember "Commando" cu gramada de replici de duh intre Schwarzenegger si partenera de actiune care erau atat de departe duse ca aveai la un moment dat senzatia ca nu tin de un script prost si nici de acting exagerat ci ca au fost puse anume ca sa te pufneasca rasul. Ei, nu-i chiar acelasi nivel aici, dar ai momente in care parca simti ca "Ninja Assassin" aduce un tribut scenaristilor de la "Commando". Which again, for me is funny :), not bad at all. Ca idee de final pot sa spun ca James McTeigue ("V for Vendetta") a reusit dupa mine sa scoata ceva care combina ce-i mai bun din "Crying Freeman" cu Mark Dacascos si "The Hunted" cu Cristopher Lambert, alte doua filme probabil destul de vechi si obscure dar la fel de subevaluate.

Rating: 4 out of 5





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu