Se afișează postările cu eticheta Space. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Space. Afișați toate postările

marți, 31 martie 2026

Project Hail Mary (2026)

E deja o saptamana si un pic de cand am vazut "Project Hail Mary", si memoria ma lasa mai repede in ultima vreme asa ca am zis ca ar fi cazul sa-i bifez totusi o intrare. Nu de alta, dar sa prinzi ceva chiar bun in nisa de SciFi clasic a ajuns mai putin probabil zilele astea decat un "close encounter of the -bear- kind".

Filmul e o ecranizare dupa romanul omonim al lui Andy Weir, ajuns acum cativa ani pe lista de nominalizari pentru Hugo awards. Povestea se invarte in jurul unui profesor de biologie moleculara, care se trezeste undeva in the deep dark space cu o amnezie retrograda, ca singur supravietuitor al unui echipaj de trei persoane al unei nave spatiale. Pe scurt, dupa cateva flashbacks, ne lamurim ca avem o misiune de salvare a soarelui in pericol de a fi.. consumat pana la stingere, sau mai precis una de aflat cum s-ar putea opri un microorganism care face asta. Tot pe scurt, Terra nu e singura cu problema in cauza, iar astronautul nostru solitar are un first contact cu alt astronaut solitar, din alta specie, care bantuie the deep dark space cu acelasi scop. Mai departe intram in spoilers, asa ca sa lasam povestea pentru vazut in cinema.

Vizual filmul se prezinta foarte bine, dar totusi nu pot sa zic ca e o capodopera. Audio e ok. Ryan Gosling face un rol care mi se pare ca i s-a pliat mult mai bine decat cel din "Blade Runner". Dar de departe ce mi se pare ca duce filmul cap-coada la nivelul la care se ridica, e scenariul, sustinut bine si de montaj. N-am citit cartea, dar Drew Goddard ("The Cabin in the Woods", "World War Z", "Bad Times at the El Royale") a scos o linie narativa care reuseste fin sa te plimbe intre parte fun, actiune si un pic de drama. Luate separat probabil ar fi tot la un nivel ok, dar melanjul format din cum sunt intercalate in special secventele de flashback cu linia prezenta cred ca e ce sustine un build-up de emotie, care produce un impact aparte. Asta + chimia dintre cei doi protagonisti, care rezulta tot din script.

Trebuie sa admit ca am plecat de la un nivel rezervat de asteptari, trailer-ele ducandu-ma cu gandul la o desfasurare liniara clasica la care s-a mai adaugat si un aer usor pueril dat de cele cateva secvente cu extraterestrul. Mai adaug si ca "The Martian" (acelasi autor + acelasi scenarist) nu mi-a lasat cea mai grozava impresie, in conditiile in care pe regie acolo era Ridley Scott. Tin minte si acuma ca proportia de dat ochii peste cap acolo a fost pe masura elogiilor ca ar fi fost un SF foarte ancorat in credibil (ca paranteza, pe linia asta cred ca "The Expanse" ramane in top). Aici insa partea asta, cum o fi, se pierde undeva unde nu se mai simte vreo nevoie de analiza. Inca o data, e o dovada de cum un scenariu lucrat atent, cu multe insertii witty care balanseaza un subiect dramatic pana la urma, au un efect pentru care-mi scapa acuma cea mai pertinenta descriere. A fost fresh :)

Rating: 4.5 out of 5

duminică, 14 octombrie 2018

First Man (2018)



N-am crezut niciodata in teoriile conspirationiste de fake Moon landing, dar dupa "First Man" parca incep sa-mi pun intrebari :) I'm mean, I know...

Nu ma prea dau in vant dupa productii biografice, cea de fata fiindu-i dedicata lui Neil Armstrong, dar trebuie sa admit ca e interesanta din pdv documentaristic. Desi parca pune prea mult accent pe probleme, si prea putin pe solutii. De asta si ce ziceam mai sus. Avand in vedere cate rateuri, cu sau fara lucky ending, ni se prezinta in film, inca de la prima scena, mai ca-ti vine sa crezi ca ce-ai vazut in "The Martian" are mai multe sanse de reusita decat a avut prima aselenizare din istorie. Mai adaugam la asta si o parte consistenta din film care e centrata pe dramele din viata privata a lui Armstrong, un copil decedat timpuriu, colegi pierduti constant in diverse accidente... Desi intr-un fel, in mod ciudat asta poate explica cumva cariera de succes la NASA = 1) you escape in your work, 2) karma compensates there.

Nu stiu cum o fi fost Armstrong ca persoana, dar Ryan Gosling ofera un soi de "driver" in space aici = poate un pic prea sec. Cred ca daca ar fi de remarcat cineva pe partea de acting e mai degraba Claire Foy in rolul sotiei. Trecand pe partea tehnica, avem o imagine care variaza de la cadre excelente (cam tot ce tine de flights in outer space) la scene turnate foarte prost. Poate e si o chestiune de gust, dar n-am sa inteleg niciodata un amestec de prim plan sau gros plan cu kinetic camera care mi se pare folosita excesiv in "First Man" (steadicam was invented for a reason... ironic nu departe de perioada cand are loc filmul). Lasand toate astea la o parte, "First Man" nu-i chiar boring cum zic unele recenzii, dar nici nu-i "A Beautiful Mind", adica nu prea-i cazul sa te-astepti la ceva care sa te prinda foarte tare. E un film ok, mesajul de make the impossible possible e acolo dar cuminte, deci as zice chiar potential calmant daca ai prea mult stress pe ordinea de zi...

Rating: 3.5 out of 5

miercuri, 12 noiembrie 2014

7 .. Interstellar .. 2014



Cand am auzit prima data de "Interstellar", si ca un tip pe nume Kip Thorne (just Google if doesn't ring a bell) e consultant la scenariu am zis "that's it" - Nolan poate totusi sa se depaseasca pentru ce-a reusit in "The Prestige" si "Inception". Dupa ce-am vazut trailerele entuziasmul mi-a scazut dramatic, la un nivel de "Armageddon meets Gravity". Dupa ce-am vazut filmul trebuie sa-mi fac mea culpa, si sa recunosc ca inca mai exista trailere care nu zic chiar tot :)

Sunt 7 ani de cand tin blogul asta, si la fiecare "aniversare" incerc sa vin cu o intrare cat de cat mai rasarita. De cativa ani am insa o problema. Fie n-am eu timp sa caut, fie calitatea productiilor o ia usor la vale. "Interstellar" nu e comparabil nici cu "Armageddon", nici cu "Gravity". E in alta liga decat primul, si cu multe clase peste al doilea. Deci s-ar zice ca anul asta as avea subiect. Si totusi, nu-l vad peste "The Prestige" sau "Inception". Dar nici mult mai jos :)

O sa repect trailerele, si n-o sa dau cine stie ce in plus fata de ce se vede in ele. In urma colapsarii ecosistemului terestru, NASA, organizatie semianonima in viitorul unui buget restrans al USA, trimite o misiune de gasire a altei planete care sa suporte viata. Si cum in galaxie n-avem asa ceva calatoria e interstelara, de unde si titlul. Detalii tehnice in film. Cei trimisi in cautare de iarba verde si apa limpede nu mai reusesc insa sa se intoarca, iar NASA trebuie sa trimita pe altcineva dupa sa vada daca semnalele inca primite de la ei reprezinta sau nu o speranta reala pentru mantuirea rasei umane. Karma ( si am putea sa filosofam de aici ce-nseamna karma ;) sau ca sa fiu mai aproape de definitia care-o prefer eu "the kismet" ) face ca "nefericitul" pe care pica sarcina de a pilota misiunea de "recovery" sa fie un fost inginer, vaduv, cu doi copii, care in contextul foametei globale s-a reprofilat pe jobul de fermier. Ce urmeaza, ar fi simplu de descris, dar greu de explicat :) asa ca poate e mai bine sa inteleaga fiecare ce vrea din film. Ce pot eu sa zic e ca fie poti sa iei ce vezi pe ecran ca un disaster movie a la "Gravity"/"Armaggedon" in care sa cauti gauri, fie ca un exercitiu de imaginatie pentru teorii inca neexplicate cu multe "what if"-uri succesive, la care poti spera ca exista un path de raspunsuri cu un final optimist. Si daca la asta poti spera, a-l gasi (daca exista) ar trebui sa fie insa o certitudine. The kismet is after all just your choice ;)

Filmic vorbind, cred ca "Interstellar" e cea mai Spielberg productie a lui Nolan. Mai mult nu vad nevoie sa zic. A, ba da. Inca o data avem dovada ca se poate si fara 3D ;) Astept o nominalizare pentru Best Cinematography. Daca nu vine, cred ca boicotez categoria.

Am vorbit mai mult de "Interstellar", si mai putin de 7 sau 2014. E bine, pentru ca in 2014 au fost multe saptamani cand n-am vorbit despre nimic. Am luat sincer in considerare sa inchid acest blog azi, adica ieri, pentru ca dupa cum se vede n-am apucat sa termin intrarea in ziua in care as fi vrut ( I have my cheap Blogspot trick to make it look like that, but that's still a cheap trick :) ). M-am gandit ca 7 ani au fost destul, destul ca sa nu mai dea efect tentativa de motivare cu nevoia unei intrari pe blog pentru a vedea macar un film pe saptamana, destul ca sa ajung sa ma repet prea des in ce scriu, destul ca sa ma amagesc ca o sa gasesc timp sa "jump to the next level" = sa fac blogul asta si productiv material. In plus, 2014 a fost un an greu din considerente care n-am chef sa le detaliez aici ( si 2014 nu-i inca gata ... ). Suficient de greu cat sa-mi taie mult pana si din dispozitia de a vedea un film ca sa las mintea libera doua ceasuri. Am mai incercat sa recuperez din intrarile lipsa in ultimile luni, dar e o recuperare fortata, si o amagire doar numerica ca revin spre frecventa obisnuita. Sa zic stop deci ? ...

Suspans :) ... Well, I don't like giving up. Is suficient de obosit ca sa accept ideea de compromis, dar sper sa nu sa fiu ever suficient de obosit cat sa accept ideea de renuntare. Numai ca inca nu m-am gandit la un compromis. No time. Poate o sa incep iar sa iau "vacante" periodice, poate altceva. Sper insa sa nu vina una permanenta soon. Oricum o intrare finala pe blogul asta as vrea sa fie de 5 :P. Iar "Interstellar" ...

Rating: 4 out of 5 ;)





luni, 28 octombrie 2013

Gravity (2013)



Aveam asteptari mari de la "Gravity". Probabil prea mari, si probabil asta mi-a determinat si verdictul final. La care vreau sa ajung cat mai repede, deci ...

Ce vezi in trailer e cam o treime din film cred. O sa ma abtin de la a zice cum se termina, dar nu ma pot abtine sa clarific ca filmul nu e un SF. Sau cel putin F-ul din SF lipseste. E un "disaster-movie", a la "Volcano", "Daylight", "The Day After Tomorrow", etc, samd .. desi cred ca o parte din astea chiar is "SF" comparativ cu "Gravity" (nu in sensul bun al cuvantului, daca ghilimelele nu-s suficient de clare). Ce-i ok in "Gravity" e ca e un disaster-movie foarte original ca idee. Ce nu-i ok e ca nu-i clar in privinta asta si ca vrea un pic mai mult decat e cazul. Sa incep cu nu-i clar. Sa fiu fair, trailerul nu-ti promite la propriu ceva in plus fata de un accident in spatiu, cu doi astronauti supravietuind si chinuindu-se (probabil) sa gaseasca o modalitate de intoarcere pe Terra. Dar te lasa sa crezi ca e mai mult de-atat. Daca mai arunci si un ochi pe IMDb, te abtii cand vezi ratingul gigantic de la a sonda subiectul prea mult (ca deh, nu vrei spoilers la "best movie of the year") dar vezi cu coada ochiului in casting un caracter pe nume Aningaaq, si evident genul de Sci-Fi e advertised peste tot, parca ai ceva mai multe asteptari decat "survive in space". Dar sa zicem ca-s subiectiv si n-ar trebui sa judec productia pe baza frustrarilor ca nu mi-a dat ce-as fi vrut. Fair enough. Dar mai era ceva mai sus - filmul in sine vrea mai mult decat da ...

Sa zicem ca daca ar fi fost la nivelul la care se vrea a fi as fi putut sa-l cataloghez ca un "Life of Pi" in space. Pentru ca pana la urma si "Life of Pi" tot prin categoria disaster-movie intra daca ar fi s-o luam la propriu. Dar e imposibil sa-l privesti asa avand in vedere complexitatea si adancimea story-ului. Inca un "spoiler" - in "Gravity" nu avem nici un "tigru". O sa las sa se inteleaga printre randuri ce vreau sa zic, cine nu-i in stare probabil a ramas impresionat de profunzimea spatiului cosmic crezand ca-i altceva. Pentru ca alta profunzime nu e in filmul asta. Totul e de suprafata. Is ok cu un film de actiune tamp care e menit sa-ti dea un timp de relaxare a creierului, is ok cu un thriller sau o drama bine construita care nu vrea sa-ti nasca intrebari existentiale dar are un subiect suficient de inteligent lucrat care sa fie apreciat, is ok cu un SF care se vrea deep si reuseste chestia asta lasandu-te pe tine sa gasesti ceva in el care-i in afara scenariului pus pe hartie. Pot aprecia un film care se incadreaza oriunde in aria asta si mai mult chiar. Ce ma enerveaza e o productie care-mi arunca in fata frecvent un mesaj de "uite ce (alt) mesaj iti mai transmit; e aici intre astea doua randuri; hai sa-ti trag o linie cu pixul sa fii sigur ca-l vezi; aceeasi culoare ca linia dinainte ? imi pare rau dar n-am alt pix" - ai sacrificiu, ai disperarea solitudinii, ai vointa de a merge mai departe, ai multe altele .. So what ? E acelasi efect care-l are randul care tocmai l-am scris. Zero = o simpla enumerare care o am in fata, si din care nu pot sa aleg ceva pentru ca toate is pe acelasi plan. Vrei sa impresionezi, lasa-ma sa descopar ceva daca se poate solo, si nu prea multe odata, altfel e doar un balon de sapun menit sa genereze o furtuna de sentimente cuiva usor impresionabil, dar care probabil dupa o zi n-o sa mai stie exact ce l-a impresionat. Si pesemne e multa lume in categoria asta de vreme ce succesul avut e asa de mare ...

Poate sunt prea dur, dar am "dispozitia" necesara. Sa inchei totusi intr-o nota pozitiva. Efectele si imaginea is superbe. Imi confirma in continuare, dupa "Tree of Life", ca Emmanuel Lubezki e probabil prea putin apreciat fiind clar in zona directorilor de imagine de top de la Hollywood, care au un stil destul de bine definit, dupa alde Richardson, Deakins, Kaminski si altii. Din nou subiectul e unul original pentru un film de gen (unde gen inca o data = "disaster-movie" si nu SF), si pentru genul asta are si o durata corespunzatoare, adica nu e lungit inutil si nici nu plictiseste pe parcurs, desi e un film fara prea mult continut (ma tem totusi ca e senzatia ca tot astepti sa primesti ceva ce nu mai vine). Coloana sonora e faina, dar nu m-a atins nici asta prea tare. Altceva .. nu stiu. Pentru un SF pe tema "lost in space" care e chiar SF si care are un mesaj mai .. unitar si acoperit cat de cat de o nuanta de thriller, ca sa iti pui un pic creierul la lucru, eu raman la "Sunshine" de Danny Boyle. Pe care il recomand, calduros ;)

Rating: 3 out of 5