Limitless (2011)

S-a intamplat vreodata sa ai parte de un film fix cand ai avut nevoie de el ? Si nu ma refer doar in sensul de a-ti face ziua mai buna, ci un pic mai mult de-atat. If you know what I mean, you know what I mean :), if you don't .. maybe you'll find out one day ;) ( or maybe not if you're not as weird as me in mood changing :) ) Revenind la intrebare, pentru mine se mai intampla sa-mi pice un film exact atunci cand trebuie ( desi efectul se duce naibii cam repede din pacate )... A fost cazul cu "A Beautiful Mind" in 2002 (n-am gresit anul, atunci l-am vazut, si in primavara aia a fost fix ce-aveam nevoie), cu "500 Days of Summer" undeva intre 2009 si 2010 (asta ar fi trebuit sa vina mai repede :) ..), si poate cu altele care nu le mai tin minte .. Ca sa nu ma mai lungesc cu randuri criptice care mai mult ca sigur pentru cine le citeste o sa aiba cel mult un efect de ".. wtf .. ?! ...", o sa mai zic numai ce e evident deja = ca mi-a prins bine "Limitless", si ce urmeaza in continuare s-ar putea sa fie oarecum subiectiv din cauza asta ...

Ce avem aici e un thriller, ecranizare mai exact, cu o desfasurare suficient de originala ca sa nu uiti povestea. Totul incepe cu un scriitor ratat, cu un contract pentru o carte, dar fara carte, fara inspiratie, fara bani de chirie si dupa cateva minute de film si fara prietena. Dar care are parte de o intalnire intamplatoare cu fratele fostei sotii (pentru clarificare nu aceeasi cu fosta prietena). Iar fratele fostei sotii de la ultima lor intalnire se pare ca a urcat multisor pe plan profesional = de la dealer de droguri de duzina la colt de strada la dealer de substante de ultima ora sintetizate prin laboratoare private. Si cum respectivul personaj e in cautare de clienti, ca orice comerciant care se respecta, paseaza scriitorului nostru oropsit de soarta o pilula ca free sample. Pilula care pe scurt are ca efect amplificarea la maxim a capacitatilor cognitive a individului care o inghite. Primul efect: cartea care n-avea nici un rand scris ajunge in faza de prima parte in cateva ore. Al doilea efect: doza pentru primul efect nu tine prea mult (si mai e de scris la carte) asa ca potentialul scriitor pana mai ieri ajuns mai nou cu perspective de autor de besteller, decide ca e cazul sa se inscrie pe lista de clienti a furnizorului. Din pacate insa la scurt timp dupa vizita care i-o face pentru a obtine pilula numarul doi, furnizorul e trimis pe alte taramuri de probabil alti clienti si mai nefericiti in viata. Soarta se pare insa ca vrea ca our main character sa-si termine cartea asa ca se intampla sa gaseasca ceea ce ceilalti n-au reusit in apartamentul decedatului si anume intregul stoc de pilule. Iar de aici ... :) indemnul obisnuit - see the movie.

Filmul e regizat de Neil Burger ("The Illusionist") si pot sa zic ca e aproape impecabil, mai ales din cauza ca reuseste cumva sa treaca peste o gramada de gauri si loose ends din scenariu, fara sa se simta prea tare (asta nu inseamna ca nu-s acolo). Culmea e ca finalul e cel care s-ar putea sa ti se para lasat in plop, si ca ar mai fi fost nevoie de ceva, dar nu-i chiar asa .. daca esti suficient de atent poti sa tragi o concluzie destul de rapid. Fara sa dau spoilere, daca ar fi fost mai extins ar fi devenit probabil prea banal. Schimband un pic zona de movie making, director de imagine e Jo Willems - nume total necunoscut, pana ce m-am uitat pe IMDb si am vazut "30 Days of Night" .. chestie care aproape m-a facut sa dau un refresh la pagina ca sa fiu sigur ca vad bine. Pe cat de execrabil a fost lucrat filmul ala, chiar si pentru un horror unde n-ai cine stie ce pretentii, pe atat de bun e "Limitless". Mi-a placut la nebunie secventa de intro, care se si repeta pe parcurs ca stil (si care dupa mine intra mai mult la imagine+montaj decat la VFX). N-are sens sa dau mai multe detalii, pentru ca oricum e mai clar cand vezi filmul despre ce vorbesc. Si nu e doar asta, mai sunt si alte scene/cadre care ar merita amintite + filtrele de culoare, dar deja ma lungesc. Cel mai bine, mai ales ca e vb de imagine e sa take a look direct :) dupa mine vizual e cel mai fain lucrat film care l-am vazut anul asta.

Inchei revenind la ideea ca filmul e regizat aproape perfect, chiar daca mai schioapata prin alte parti. Tot feelingul peliculei in raport cu personajul principal e superb transmis. Iar rezultatul e interesant pentru ca e oarecum aproape de a reusi sa transpui on screen trairile unui tip maniaco depresiv ( sau ca suna mai la moda, cu bipolar disorder ), chiar daca filmul n-are nici o legatura explicita cu asta. Dar ideea e ca poti vedea destul de clar prin the pill effects, ceva ce e similar in cazul de mai sus cu alternanta perioadelor de manie in care u feel u can turn the world upside down cu cele de depresie, in care uneori ai senzatia ca nu poti misca un pai (cam singura diferenta fata de film e ca usually in realitate raporturile is inversate = less manic, more depressive ... ). So, tragand linia, mie mi-a picat bine filmul cum am mai zis deja, poate doar ca a venit un pic too fast = daca-l vedeam peste o saptamana era si mai bine, because the "pill effect" on me :) dispare destul de repede din pacate ( si mi-ar fi fost ceva mai de folos mai incolo :) ) ...

Rating: 4 out of 5

&

Sarbatori fericite ! to everybody ;)