luni, 10 februarie 2014
Oscar 2014 - Cinematography
Scriu ... intr-o pauza de scris un articol pe IT security pentru o conferinta unde nush daca mai prind deadline-ul. Ca sa adaug ceva in plus la criza de timp, ma mai tine si o migrena crancena de dimineata. Ergo, a nu se astepta prea multa coerenta in ce urmeaza. Si consecinta 2: am decis ca niciodata, cu scuzele de rigoare, ca in loc sa mai caut clipuri din fiecare film nominalizat aici, sa fac apel la un montaj foarte decent, la obiect, si bine facut, cu al carui comentariu is de acord in proportie de 90%. Credits go to fandor.com :
Acuma, daca n-a fost suficient clipul, si mai e nevoie sa mai plictisesc si eu in plus, hai sa arunc vreo doua vorbe totusi ...
"The Grandmaster" e inca un film despre Ip Man (sau Yip Man in functie de ortografie). Inca = sunt nu mai putin de 5 (cinci) filme made in China in ultimii 6 ani care il au in prim plan pe acest personaj. Scuze .. cine-i Ip Man ? Aparent o persoana destul de emblematica in scoala de kung-fu care cica l-ar fi avut ca invatacel si pe Bruce Lee la un moment dat. Filmul de fata e regizat de Wong Kar Wai, unul din cei mai apreciati regizori din China, nominalizat la Cannes destul de des. Pentru cine stie despre ce vorbim, probabil nu-i o surpriza ca "The Grandmaster" nu-i un "kung fu movie" dupa definitie. E un haos melancolic tipic WKW, greu de urmarit, si mai greu de inteles daca il vezi pe bucatele cum am apucat eu. Chiar si asa, mi-e greu sa acord circumstante pentru cat de "dezarticulata" mi s-a parut productia, care mi se pare departe tare valoric fata de alte titluri by WKW cum ar fi "Ashes of Time" sau "2046". In ce priveste imaginea, e intr-adevar cel mai de apreciat aspect din tot filmul, dar chiar si aici chiar daca da bine la ochi, parca e prea mult exces de gros-plan si slow motion. Per total arata bine, dar totusi Phillipe Le Sourd (directorul de imagine) nu-i Christopher Doyle (again, check out "2046" sau "Chungking Express"). Iar ploaia aia e parca prea artificiala ...
"Gravity" iar trece pe post de favorit la Oscar, mai ales luand in considerare ca de la "Avatar" incoace, premiul asta s-a dat din pacate ziu eu pentru cel mai spectaculos vizual intr-un film, si nu chiar pentru cea mai buna imagine. E foarte la obiect comentariul din clip care intreaba unde incepe si unde se termina ce tine de "cinematography" ? Well ... mai avem ceva ce se cheama VFX, si ceva ce se cheama montaj film, iar din punctul meu de vedere is trei chestii diferite. Totusi, spre deosebire de "Avatar" unde Oscarul s-a dat la fel de bine cum ai da un Oscar de imagine pentru o animatie (ca idee Mauro Fiore in toata cariera a avut una bucata nominalizare in afara de "the blue movie" si aia la ceva ce se cheama DVD Exclusive Awards pentru un film obscur), in "Gravity" totusi avem cinematography. Exista close-ups, exista joc de umbre, exista cadraj superangular, avem trasee de camera in miscare. Pana la urma trebuie sa recunosc, ca pe langa tot VFX-ul "Gravity" sta excelent la imagine, chiar daca dupa mine n-ar fi cel mai bun de anul asta. Iar Emmanuel Lubezki oricum ar fi trebuit sa ia un Oscar pentru "Tree of Life", pe care l-a pierdut in fata lui "Hugo", asa ca ...
"Inside Llewyn Davis" e principalul motiv (in afara de lipsa de timp) pentru care am preferat clipul de mai sus. A doua scena completeaza perfect ce ziceam data trecut cand scriam despre sound mixing. You can feel the winter ... Daca e sa avem vreo surpriza anul asta, o sa vina de aici (si as vrea sa se intample). Bruno Delbonnel are un stil specific ca director de imagine care se poate observa si in "Amelie", si in "Un long dimanche de fiançailles" (probabil cel mai apropiat de ce avem aici), si chiar si in "Harry Potter and the Half-Blood Prince". Poate sunt eu subiectiv, pentru ca din cam tot ce tine de imagine ma atrage cel mai mult partea de filtrare cromatica, dar filmul asta are mai mult de atat. Ma repet, dar scena doi de mai sus, mai ales in contextul din film e sustinuta extrem de puternic de partea de light & shadows in senzatia de "getting lost in life" ...
"Nebraska" e un film tras in alb-negru. Primul in tehnica asta in regia lui Alexander Payne. Mai mult despre film vorbim cu alta ocazie (vor mai fi) ca acu' n-am vreme. Despre imagine, ce sa zic ... Phedon Papamichael e directorul de imagine obisnuit cu care lucreaza Payne, iar imaginea n-a fost chiar punctul forte de pana acum in colaborarile dintre cei doi. In cazul de fata avem o exceptie, in special datorita unor cadre largi. Din pacate o panorama cu o masina in miscare pe o sosea americana, care probabil e cea mai semnificativa secventa nu-i prinsa in montajul de mai sus. Totusi, de la "Schindler's List" incoace nu cred sa mai fi fost vreun film in black & white care sa emita mari pretentii. Nici acum nu-i cazul ...
"Prisoners" e un titlu despre care am mai scris, asa ca inchei scurt, mai ales ca sunt total in asentimentul comentariului, ca e cam de umplutura aici. E departe de a fi printre cele mai bune realizari ale lui Roger Deakins = "Shawshank Redemption", "The Reader" sau "True Grit". Incep sa cred ca academia are o placere sadica sa-l chinuie pe omul asta (nominalizat destul de gratuit si anul trecut pentru "Skyfall") avand in vedere ca a ajuns a 11-a oara pe lista, iar sansele is close to 0. Mai e timp insa, poate la anul ;) ...
luni, 3 februarie 2014
Oscar 2014 - Sound Editing & Mixing
Ok .. Trecem la sectiuni mai complicate. Ca de obicei aici probabil nu prea se stie diferenta dintre ce intra la editing si ce la mixing, si iar ca de obicei ar trebui sa re-re-reiau descrierea despre mere, pere si de ce ambele-s fructe. Numai ca mi-e a naibii de lene, asa ca o sa apelez la un link care explica foarte fain cam ce presupune sunetul intr-un film: Film editing stages - Sound . Bine, probabil tot nu clarifica separatia de la Oscaruri, deci ca idee din ce-i important pe-acolo: prelucrarea pe ADR, dialoguri, efecte si partea de foley din ce stiu eu intra (in principal) pe editing, iar location mixing sau inregistrarea live & re-recording mixing sau the final track intra (in principal) la .. guess what, mixing. In principal, adica limita dintre una si alta e destul de subtire. In linii mari se pleaca de la inregistrarile din timpul filmarilor (= mixing department), se trece la prelucrare sunet si adaugare efecte (= editing department) si se incheie cu mix & tuning pe trackul final (= mixing department din nou), iar evident in tot procesul asta exista suficiente intrepatrunderi intre una si alta. Na, ca pana la urma tot am ajuns sa explic ... Sa trecem deci la nominalizari, unde multumita pentru inca un an clipurilor mai mult decat cuprinzatoare a celor de la Soundworks Collection pot sa scriu mai putin, si sa las pe altii mai in masura sa explice mai mult ;)
"All is Lost" e nominalizat doar pe editing. Avem aici un film despre un tip care naufragiaza in mijlocul Oceanului Indian dupa o ciocnire a iahtului propriu cu un .. container pierdut in apa. Un fel de "Life of Pi", dar ancorat ceva mai puternic in realitate. Am sa ma abtin de la spoilere, dar pot sa zic ca filmul are un singur actor in distributie (Robert Redford). Consecinta 1 e ca dialogul (sau monologul in cazul de fata) e minimal. Consecinta 2 e ca sunetul (in afara dialogului) are un impact major in film. As zice chiar ca ar putea fi considerat ca al doilea actor. E foarte fain lucrat, si contribuie din plin la senzatia de mediu izolant si apasator care nu prevesteste nimic bun, de la trosniturile ambarcatiunii avariate pana la tunetele indepartate care anunta venirea unei furtuni, si altele. Ca preferinta personala, alegerea mea ar fi aici, iar daca "Gravity" pierde una din categoriile de sunet as prefera ca asta sa fie cauza.
"Captain Phillips" e alt film cu desfasurare in Oceanul Indian, dar cu o barca ceva mai mare in prim plan. Care e atacata de pirati somalezi. De unde rezulta ceva actiune cu focuri de arma. Si de unde rezulta si nominalizari pe ambele categorii de aici. Personal, n-am fost prea impresionat de sunet, si pe mixing chiar nu cred ca filmul are prea multe sanse. Pe editing insa, pot sa observ o tendinta a Academiei Americane sa fie impresionata des de suieratul de gloante (a se vedea "The Hurt Locker" sau "Zero Dark Thirty" recent). Desi, si pentru "calitatea" asta parca avem alt nominalizat mai potrivit sablonului ...
"Gravity" ca predictie cred ca are sanse mari sa ia ambele Oscaruri pe sunet. Pe editing avem multe efecte si ADR ( "there is no sound in space" :) remember ? si nici in microfoanele din studiouri nu-i chiar roz cand Sandra Bullock intra in panica cu o casca de cosmonaut pe cap ;) ). Si chiar cu toate astea, daca pe editing se mai poate intampla vreo surpriza, mi-e destul de greu sa cred ca pe mixing "Gravity" poate sa piarda Oscarul. Trackul final e dupa mine cea mai buna parte din filmul asta dupa VFX. N-am vazut filmul intr-o sala dotata cu Dolby Atmos (ultimul racnet in materie de surround) pentru care a fost lucrat, dar intr-un cinema normal deja suna foarte bine.
"The Hobbit: The Desolation of Smaug" e cred nominalizarea de umplutura pe ambele categorii. Evident ca de sunat, nu suna rau, dar pe editing, in afara de vocea lui Smaug prea multe nu am de remarcat, iar pe mixing creditul merge pentru impresie mai mult catre coloana sonora de Howard Shore decat orice altceva, deci ...
"Inside Llewyn Davis" e ultimul film al fratilor Coen, care urmareste o saptamana din viata unui cantaret de folk din anii '60. Fara casa, ratacind pe drumuri, si in conflict cam cu toti cunoscutii = rezultatul e un soi de pasaj de "surreal life", dar ceva mai light decat in alte productii cum ar fi "Barton Fink", "The Man Who Wasn't There" sau chiar "A Serious Man". Folk-ul e destul de departe de genul meu de muzica, dar nu pot sa nu apreciez partea de mixing pentru care filmul e nominalizat. Daca ar fi sa scot "Gravity" din categoria asta, aici ar fi clar a doua optiune. In particular avem o secventa in film, undeva pe o autostrada, noaptea. Poti simti ca-i iarna, iar 50% din asta tine de mixul de sunet. Despre restul, vorbim la imagine ;)
"Lone Survivor" inchide seria de nominalizari cu punctari si pe editing si pe mixing. Nici pe una, nici pe alta n-am auzit nimic special, si nu prea vad sanse. Dar inca o data, avem multe gloante suierand pe la urechile votantilor, intr-un film care prezinta povestea reala a unei misiuni esuate in Afghanistan, deci cine stie ... In orice caz, e singurul film pentru care chiar n-am fost in stare (sau poate n-am avut suficienta rabdare) sa gasesc macar un clip mai concludent. Pana si pentru trailer, a fost nevoie sa ajung la a doua versiune ca sa fie ceva cat de cat ok cu tema intrarii curente, in ce se aude din trackul filmului ...
duminică, 26 ianuarie 2014
Oscar 2014 - VFX
Din cele cinci nominalizari de anul asta pe VFX am avut deja intrari individuale pentru patru filme. Deci, cum scriu oricum undeva in miez de noapte iar, o sa incerc sa nu pierd prea multa vreme si sa las vizualul sa zica mai multe .. ( in "spiritul" categoriei de altfel :) )
Primul pe lista e "Gravity". Imi mentin parerea pe care am exprimat-o in intrarea de anul trecut ca filmul asta e mult overrated. Dar trebuie sa admit ca desi pe impact ca story feeling are lacune mari, pe tehnic sta foarte foarte bine. Iar asta face ca VFX sa fie probabil una din cele mai usor de pronosticat categorii de anul asta = my bet goes here. Una din multele bucatele care compun ce se vede pe ecran, si cam cat ascunde in spate, in continuare ...
Nu stiu daca as putea zice ca "The Hobbit: The Desolation of Smaug" sta mai bine ca efecte decat prima parte, dar cred ca ce vedem e cel putin mai variat. And you finally meet the Dragon ;) Cei de la Weta Digital si-au facut treaba si de data asta, dupa cum se vede mai jos ...
"Iron Man 3" e singurul titlu de aici despre care n-am mai scris si inainte. Considerand ce "apetenta" am eu pentru super-hero movies pot sa zic ca a fost chiar o surpriza placuta. De fapt cred ca singurul film din 2013 pe genul asta care chiar l-am digerat fara probleme. Mult peste nivelul "Iron Man 2" (inca nu-mi pot reveni dupa asocierea Mickey Rourke = evil brilliant scientist), si as zice chiar un pic si peste primul. Iar cum e unul din rarele cazuri cand filmul ofera destul de mult peste ce-ti da trailerul daca-mi aduc eu aminte bine, o sa ma abtin de la extra spoilers pentru cine nu l-a vazut inca. Revenind la VFX, din ce stiu e o colaborare intre mai multe studiouri (incluzand si Weta de mai sus printre ele). In ce priveste partea de animatie a costumului, asta pare a veni de la Trixter .. cum ne zice un montaj destul de nice in ce urmeaza ..
"The Lone Ranger" e cea mai neprevazuta nominalizare de la categoria asta. Pe cat de placut surprins sunt sa vad ca se mai intampla sa avem si filme in 2D aici, pe atat de intrigat is de absenta "Pacific Rim" (na, am zis eu ca parca prea mult din filmul ala s-a "turnat" noaptea pe ploaie :P). Ca efecte aici, mult mult CGI, in special pe simulated environments - trenuri, copaci, alte trenuri, alti copaci, pana si iepuri ..
Mi se pare destul de improbabil ca "Star Trek: Into Darkness" sa aiba vreo sansa aici, dar ma bucur ca macar a prins nominalizarea. Spre deosebire de exemplu de coloana sonora, motiv (la care pot sa adaug si absenta "Rush" de-acolo) ca off-topic anul asta cred c-o sa boicotez categoria aia. Revenind insa, inchei deci pe azi cu unul din cele mai faine SF-uri (cu un story decent in spate, spre deosebire de celalat capat al listei), pe care le-am prins in ultimii ani ...
vineri, 17 ianuarie 2014
Oscar 2014 - Nominations
So .. here we go again :) Cum anul trecut mi-am mai revenit la predictii, nu renunt la obiceiul asta nesanatos de a dedica aproape doua luni de blog pt. Oscars (desi ma-ndoiesc ca pot repeta rata de accuracy la cum arata nominalizarile pe 2014). In orice caz, motivatia tine mai putin de premii, ci ca intotdeauna, e ocazia sa punctez filme care de obicei nu-s chiar pierdere de timp + sa mai disec pe ici pe colo detalii care se pierd in imaginea de ansamblu .. ma rog, in limitele in care duc si eu pana incep sa bat campii :). Nu mai re-re-re-reiau iar bla-bla-ul why for Oscars, si nu pentru Globuri sau altceva. Pe scurt motivatia e sistemul de vot, care din toate ramane cam cel mai echilibrat (poate cu exceptia BAFTA). Deci, sa n-o lungim, si hai sa vedem nominalizarile pe anul in curs:
BEST PICTURE
- “American Hustle”
- “Captain Phillips”
- “Dallas Buyers Club”
- “Gravity”
- “Her”
- “Nebraska”
- “Philomena”
- “12 Years a Slave”
- “The Wolf of Wall Street”
LEADING ACTOR
- Christian Bale in “American Hustle”
- Bruce Dern in “Nebraska”
- Leonardo DiCaprio in “The Wolf of Wall Street”
- Chiwetel Ejiofor in “12 Years a Slave”
- Matthew McConaughey in “Dallas Buyers Club”
SUPPORTING ACTOR
- Barkhad Abdi in “Captain Phillips”
- Bradley Cooper in “American Hustle”
- Michael Fassbender in “12 Years a Slave”
- Jonah Hill in “The Wolf of Wall Street”
- Jared Leto in “Dallas Buyers Club”
LEADING ACTRESS
- Amy Adams in “American Hustle”
- Cate Blanchett in “Blue Jasmine”
- Sandra Bullock in “Gravity”
- Judi Dench in “Philomena”
- Meryl Streep in “August: Osage County”
SUPPORTING ACTRESS
- Sally Hawkins in “Blue Jasmine”
- Jennifer Lawrence in “American Hustle”
- Lupita Nyong'o in “12 Years a Slave”
- Julia Roberts in “August: Osage County”
- June Squibb in “Nebraska”
ANIMATED FEATURE
- “The Croods”
- “Despicable Me 2”
- “Ernest & Celestine”
- “Frozen”
- “The Wind Rises”
DIRECTING
- David O'Russell pentru “American Hustle”
- Alfonso Cuarón pentru “Gravity”
- Alexander Payne pentru “Nebraska”
- Steve McQueen pentru “12 Years a Slave”
- Martin Scorsese pentru “The Wolf of Wall Street”
CINEMATOGRAPHY
- Philippe Le Sourd pentru “The Grandmaster”
- Emmanuel Lubezki pentru “Gravity”
- Bruno Delbonnel pentru “Inside Llewyn Davis”
- Phedon Papamichael pentru “Nebraska”
- Roger Deakins pentru “Prisoners”
ORIGINAL SCORE
- John Williams pentru “The Book Thief”
- Steven Price pentru “Gravity”
- William Butler & Owen Pallett pentru “Her”
- Alexandre Desplat pentru “Philomena”
- Thomas Newman pentru “Saving Mr. Banks”
FILM EDITING
- “American Hustle”, Jay Cassidy, Crispin Struthers & Alan Baumgarten
- “Captain Phillips”, Christopher Rouse
- “Dallas Buyers Club”, John Mac McMurphy & Martin Pensa
- “Gravity”, Alfonso Cuarón & Mark Sanger
- “12 Years a Slave”, Joe Walker
SOUND MIXING
- “Captain Phillips”
- “Gravity”
- “The Hobbit: The Desolation of Smaug”
- “Inside Llewyn Davis”
- “Lone Survivor”
SOUND EDITING
- “All Is Lost”
- “Captain Phillips”
- “Gravity”
- “The Hobbit: The Desolation of Smaug”
- “Lone Survivor”
ORIGINAL SCREENPLAY
- “American Hustle”
- “Blue Jasmine”
- “Dallas Buyers Club”
- “Her”
- “Nebraska”
ADAPTED SCREENPLAY
- “Before Midnight”
- “Captain Phillips”
- “Philomena”
- “12 Years a Slave”
- “The Wolf of Wall Street”
FOREIGN LANGUAGE FILM
- “The Broken Circle Breakdown” - Belgia
- “The Great Beauty” - Italia
- “The Hunt” - Danemarca
- “The Missing Picture” - Cambodgia
- “Omar” - Palestina
PRODUCTION DESIGN & SET DECORATION
- “American Hustle”
- “Gravity”
- “The Great Gatsby”
- “Her”
- “12 Years a Slave”
VISUAL EFFECTS
- “Gravity”
- “The Hobbit: The Desolation of Smaug”
- “Iron Man 3”
- “The Lone Ranger”
- “Star Trek Into Darkness”
COSTUME DESIGN
- “American Hustle”
- “The Grandmaster”
- “The Great Gatsby”
- “The Invisible Woman”
- “12 Years a Slave”
MAKEUP
- “Dallas Buyers Club”
- “Jackass Presents: Bad Grandpa”
- “The Lone Ranger”
ORIGINAL SONG
- “Alone Yet Not Alone” din “Alone Yet Not Alone”
- “Happy” din “Despicable Me 2”
- “Let It Go” din “Frozen”
- “The Moon Song” din “Her”
- “Ordinary Love” din “Mandela: Long Walk to Freedom”
LIVE ACTION SHORT FILM
- “Aquel No Era Yo”
- “Avant Que De Tout Perdre”
- “Helium”
- “Pitääkö Mun Kaikki Hoitaa?”
- “The Voorman Problem”
ANIMATED SHORT FILM
- “Feral”
- “Get a Horse!”
- “Mr. Hublot”
- “Possessions”
- “Room on the Broom”
DOCUMENTARY FEATURE
- “The Act of Killing”
- “Cutie and the Boxer”
- “Dirty Wars”
- “The Square”
- “20 Feet from Stardom”
DOCUMENTARY SHORT
- “CaveDigger”
- “Facing Fear”
- “Karama Has No Walls”
- “The Lady in Number 6: Music Saved My Life”
- “Prison Terminal: The Last Days of Private Jack Hall”
Ca de obicei incepem sa trecem prin cate categorii oi apuca, next week. Probabil incepand cu VFX as usual ...
luni, 13 ianuarie 2014
Dead Silence (2007)
Dupa o saptamana crancena (despre care n-am chef de detalii), am realizat ca n-am apucat sa scriu intrarea obisnuita de blog. Cum "Secret Life of Walter Mitty" a fost prea deprimant, "47 Ronin" prea cliseic (desi relativ catchy ca orice revenge story), iar "12 Years a Slave" si "Philomena" prefer sa le las pentru sezonul de Oscaruri care vine acusi, I'll enjoy a guilty pleasure for today: "Dead Silence".
James Wan e probabil mai cunoscut pentru primul "Saw", "Insidious" si mult-laudatul "The Conjuring" (care tot n-am apucat sa-l vad). Printre astea omul a mai turnat cateva filme, ceva mai obscure din pdv succes de casa, printre care si subiectul intrarii curente. Dupa cum o sugereaza lista de mai sus si probabil si posterul, tot cu un horror avem de-a face. Filmul de fata e insa destul de light si ca blood & gore, si ca scarry effect. And that's good, dar ma-ntorc la asta un pic mai incolo. Let me dig in the story a bit first ;) Jamie Ashen se trezeste intr-o zi la usa cu un colet nesemnat al carui continut e o papusa de ventriloc. Ca tot am zis de poster, ce urmeaza nu e nici pe depare vreun soi de remake la "Child's Play" cum poate s-ar putea crede (= no Chucky rampage here). Sarind peste cateva detalii, cateva ore mai tarziu Jamie isi gaseste sotia moarta in apartamentul aparent inchis din interior, fara urme de intrare fortata. Moment in care o legenda urbana din oraselul natal din care provine incepe sa-i dea de gandit. Poveste folosita pentru speriat copiii, avand ca personaj central o femeie ventriloc, si care in rezumat suna cam asa: "Beware the stare of Mary Shaw. She had no children, only dolls. If you see her in your dreams, be sure you never, ever scream or she'll rip your tongue out at the seam." Evident, la interogatoriul care urmeaza, politistul insarcinat cu rezolvarea cazului nu inghite asemenea povesti, dar nici n-are suficiente probe sa-l retina pe principalul suspect in arest. Si asa, domnul Ashen se decide in ciuda restrictiilor de deplasare sa ia papusa si sa-si faca drum pana in orasul de bastina, ca sa afle cine i-a trimis-o.
M-am ferit sa dau prea multe detalii pentru ca filmul e destul previzibil. Cu exceptia finalului. Care spala multe din pacate. Cum ar fi de exemplu un scenariu care variaza pe alocuri undeva intre hilar si imbecil, sau cu mici exceptii a unui casting care se cam vede ca-i de buget redus. Dar faptul ca astea la un loc rezulta intr-o desfasurare a actiunii care se desprinde binisor de credibil, are si o parte buna. Asa cum ziceam face filmul mai putin scary, iar daca punem si (din fericire) restrictiile aparente de buget la utilizare de vopsea rosie, ceea ce rezulta e mai mult un soi de campy fun ghost story decat un horror rated R. Care-l face mult mai watchable si care in plus vine si cu o droaie de "classic bits" .. ca sa nu le zic clisee :) atat in partea de poveste cat si in cea de productie filmica. Avem deja the urban legend care ajunge la flashbacks care s-o detalieze incet incet, avem poezioara de mai devreme care mi-a adus aminte de numaratoarea din "Nightmare on Elm's Street", avem un orasel izolat cu trecut intunecat si un nume pe masura: Ravens Fair, avem o mama vitrega si un tata cu secrete, avem un cimitir, ceata in cimitir, morminte parasite in cimitir :), avem un iaz mlastinos si un teatru in paragina pe celalalt mal, avem pompele funebre si antreprenorul batran care stie istoria locului de la Adam si Eva (sau na, de cand era copil), etc, samd. Ce mai avem e o imagine care sa suplimenteze la maxim "the eerie feeling". Cel putin pentru mine a fost suficient ca sa ma prinda contrastul dintre decapotabila rosie cu care se tot plimba personajul principal prin orasul la fel de gri si intunecat ca "Silent Hill", dar mai avem si altele in afara de filtre de culoare. Si nu in ultimul rand, avem o coloana sonora superba care ma face sa ma declar convins ca Charlie Clouser e cel mai bun compozitor pentru horrors la ora curenta. Desi clar diferita, are ceva din tema lui Carpenter din "Halloween", si cred ca asta e suficient pentru caracterizare. Si nu in ultimul rand mi-a adus aminte printr-o piesa de pe final credits ca am uitat de ceva timp ca exista "Concrete Blonde" (sau na, ca a "inviat") sau mai exact solista, Johnette Napolitano, si ar fi cazul sa mai check it out din cand in cand.
Ca idee de final, filmul e departe de a fi cine stie ce masterpiece. Dar e de vazut pe genul lui, mai ales daca ai un soft spot pentru scary movies din '80-'90 a la Wes Craven. Which usually are more fun than scary ;)
Rating: 3 out of 5 (cu un plus mare pentru production design, dar nu suficient s-ajung la 4)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
