Jack Strong (2014)

Iar n-am prea avut timp de filme saptamana asta, si am decis sa fac un pic variatie, poate nimeresc ceva mai rasarit. "Jack Strong" e o co-productie in cea mai mare parte poloneza, avand ca subiect un episod istoric. Ryszard Kuklinski, aka "The Seagull" aka Jack Strong, a fost un colonel in armata poloneza in timpul razboiului rece, care satul de dominatia sovietica si speriat aparent de perspectiva unui WW3 s-a decis la un moment dat ca e mai sanatos sa transmita americanilor tot ce se-aude de la Kremlin.

Filmul e un spy story in cel mai clasic sens, unde clasic nu-nseamna James Bond by Ian Fleming, ci mai degraba John LeCarre sau Frederick Forsyth, numai ca aici n-avem literatura ci chiar un caz real. Ceea ce poate sa-l faca sa para un pic lent la inceput, pana ce Kuklinski se decide sa spioneze pentru vest, dar care incet incet capata dinamica o data ce tensiunea creste pana ce ajunge la descoperirea unei scurgeri de informatii de catre rusi. As zice chiar ca daca in prima faza mi s-a parut un pic boring, in final am ajuns sa-mi para ca dinamizarea actiunii strica realismul cu prea multe inflorituri.

Sunt cateva elemente care e destul de clar ca n-au existat si-n realitate, dar per total filmul e surprinzator de autentic si credibil, de la oameni, masini, mobila pana chiar la vreme (= cand iarna era iarna) relativ la perioada respectiva. Si chiar daca probabil romanteaza un pic istoria personajului principal, are si macar un pic de valoare documentaristica. Clar o optiune mai buna decat the average Hollywood action movie, dar tot clar nu-i chiar cea mai captivanta productie ever. Depinde de mood.

Rating: 3 out of 5

Gemini (2017)

Iar nu prea am nici chef, nici timp, si nici subiect de intrare saptamanala. Am dat totusi luna trecuta peste un film care ii departe de o capodopera dar mi s-a parut cam underrated (cel putin pe IMDb), deci ar merita un pic de atentie. "Gemini" e un crime mystery, mai aproape de ceva clasic in zona asta decat pare initial, chiar cu o usoara tenta de neo-noir. Anyway, the story: Heather e o actrita cu toane in plin succes, care isi lasa mai toate problemele in seama asistentei personale, Jill. Dupa o seara cu un soi de demisie tensionata dintr-o productie, urmata si de ceva alcool, paparazzi agasanti si o fana incisiva, Heather isi aduce aminte ca asistenta sa e posesoarea unui revolver, pe care i-l cere pentru protectie. Reticenta, Jill ii face pe plac, si ramane si peste noapte in casa ei, luandu-si ramas bun in dimineata urmatoare si revenind spre pranz, cand surpriza... ii gaseste cadavrul desfigurat cu arma complet descarcata in apropiere. Amprente: doar Heather si Jill. And so, the mystery begins...

La un moment dat mi-a adus usor aminte de "A Simple Favor", mai ales ca titlul bate asa usor spre un spoiler in directia asta pentru cine l-a vazut, dar (spoiler la spoiler) nu prea e pana la urma acolo. Subiectul pare sa traga la un moment dat spre o intriga incurcata, iar desfasurarea creeaza din ce in ce mai mult potential pentru asta, dar te trezesti cu o rezolvare rapida si finalul filmului, care-i lasat cumva in aer cu niste raspunsuri aparent clare dar care totusi nu ti se dau. Chiar daca sfarsitul poate fi cam dezamagitor, per total e destul de captivant, pe partea de acting chiar ok si in particular Lola Kirke (Jill) o prezenta interesanta. Pentru mai mult, check "A Simple Favor" ;)

Rating: 3 out of 5

The Mule (2018)

"The Mule", ca multe din filmele lui Eastwood, mai ales de dupa 2000, e un film lent. Ma asteptam de fapt la un slow burner cam in aceeasi linie cu "Gran Torino", dar e mult mai calm si n-are acelasi impact de final.

Filmul e bazat in parte pe un caz real, schimband cateva nume si locatii. Earl Stone, un florar batran specializat in crini, ajunge in prag de faliment. Ca sa nu-si strice si ultima legatura de familie care mai tine, relatia cu o nepoata in prag de nunta careia ii promisese acoperirea unor costuri, accepta sa faca un comision. Sa-si foloseasca camioneta pentru un transport. Reguli stricte: n-are voie sa vada ce duce, fara contact direct la livrare, telefonul trebuie aruncat dupa cursa. Cum perioada de proba e un succes si plata e suficient de consistenta cat sa-si faca si un upgrade la masina, batranul accepta sa continue. Evident, nu trece mult pana sa-si dea seama ca transporta droguri, dar treaba merge mai departe cu transporturi din ce in ce mai mari. Suficient cat sa nu mai poata da inapoi si sa ajunga si in topul listei de curieri urmariti de antidrog...

"The Mule" nu-i un film de actiune, desi nu duce lipsa totala de asa ceva. E o drama in primul rand, o mare parte fiind dedicata incercarilor lui Earl de a se impaca cu propria familie. In acelasi timp e si o reflexie asupra vietii, sau mai bine zis a posibilitatii de schimbare chiar la 90 de ani. Nu pot sa zic ca n-am fost un pic dezamagit de un final destul de anticlimatic care nici nu inchide complet toate firele actiunii, dar 1) pesemne era prea fortata baza reala altfel si 2) dupa cum spuneam are un calm care se pastreaza pana la sfarsit, care-i cumva linistitor, si daca ar fi vreun motiv de recomandare cred ca asta ar fi primul.

Rating: 3.5 out of 5

The Little Prince (2015)

Nu mi-a placut "Micul Print" cand eram mic in varianta radiofonica pe vinil. Era una din povestile la care finalul mi se parea prea trist. Nu-mi mai aduc aminte daca am citit cartea sau nu la vremea aia, dar daca am facut-o n-a schimbat nimic. Acum cativa ani, cand am auzit de o noua varianta animata pentru "The Little Prince", am zis ca n-ar strica sa vad daca mi s-a schimbat perspectiva, dar am tot amanat momentul. Na ca am facut-o acuma. Verdict: 1. This is not a children's story, cat o fi ea de animata. 2. Intra la categoria - don't try this alone at home, noaptea tarziu cand nu poti sa dormi ca te framanta alte ganduri - un horror s-ar putea sa fie o optiune mai buna :P

Nu o sa ma apuc sa povestesc "Micul Print" acum. E cea mai cunoscuta carte a lui Antoine de Saint-Exupery, nu foarte lunga, si pesemne stie multa lume despre ce-i vorba. Pentru cine nu, cel mai bine e cred de citit iar ce-i de inteles zic eu ca vine ca interpretare personala pentru fiecare. In orice caz, ca sa explic punctul 1 de mai sus, textul e plin de metafore din care poate prinzi si cand esti copil dar cer un nivel de maturitate ca sa le vezi in adancime. De la chestii mai simple de genul "think outside the box" din primele capitole pana la a nu privi nici un sfarsit ca pe un sfarsit din final. Ceea ce explica (partial :) ) punctul 2 de mai sus, precum si interpretarea regizorala a filmului din 2015. Sau altfel zis, n-am rezistat fara sa ma lamuresc de ce povestea nu se termina acolo unde tineam eu minte, si m-am apucat pe la 3 AM de citit ultimele capitole din carte ca sa vad daca nu ma paste vreun Alzheimer.

Probabil ca inca nu, pentru ca finalul cartii e acolo unde stiam eu ca e, parca totusi nu asa trist insa cum mi-l aduceam aminte. Pentru ca asa cum am zis in film se merge mai departe. Intr-o abordare a la "Neverending Story", alta poveste cu multe metafore, in care universul e infinit si viu atat timp cat "there are hopes and dreams", sau na... cel putin cam asa vad eu acum si "Micul Print", ca la vremea cand ascultam vinilul nu vazusem inca "Neverending Story", si nici nu scria "neverending" pe coperta discului :). Ma rog, evident e discutabila versiunea regizorului relativ la continuarea dupa finalul cartii, care poate-i prea Hollywoodish. Si mai discutabila omiterea unor parti din povestea originala. Dar in mare zic eu ca atrage atentia ca totusi finalul povestii, aia scrisa, se termina incert. Sau mai bine zis, ca un final e doar o forma si totdeauna poate mai urmeaza ceva atat timp cat crezi ca mai e loc de intrebari si dupa ;)

"Here, then, is a great mystery. For you who also love the little prince, and for me, nothing in the universe can be the same if somewhere, we do not know where, a sheep that we never saw has −− yes or no? −− eaten a rose... Look up at the sky. Ask yourselves: is it yes or no? Has the sheep eaten the flower? And you will see how everything changes... And no grown−up will ever understand that this is a matter of so much importance!" (Antoine de Saint-Exupery - "Le Petit Prince" - English translation)

In speranta ca nu-i asta cea mai criptica, incalcita, sau boring intrare din blogul asta :) Sarbatori Fericite cu multa liniste si pace ;)

Rating: 4 out of 5

Escape from Pretoria (2020)

"Escape from Pretoria" n-are sanse sa dea jos din varf "Shawshank Redemption" in categoria "prison escape movies", dar as zice ca-i peste "Shawshank Redemption" la macar un capitol: cat de incredibila este evadarea in sine. Mai ales ca vorbim de o evadare pe bune ;)...

In 1979, in mijlocul Apartheidului din Africa de Sud, doi albi, Tim Jenkin si Stephen Lee, au fost condamnati la ani buni de puscarie pentru activism + bombardare cu manifeste anti-segregare rasiala. Trimisi intr-o inchisoare cu sectiune dedicata pentru detinuti politici albi, primul gand natural pare sa fi fost cum sa scape mai repede de acolo. Si despre asta e tot filmul - planificarea elaborata a unei evadari. Singurul spoiler pe care ma indur sa-l dau (din care jumate e in trailer, iar cealalta jumate intr-o carte autobiografica), e ca actiunea a implicat chei de lemn si trecerea prin 15 usi. La o documentare rapida, e singura evadare pe o durata de 43 de ani in perioada Apartheidului din inchisoarea respectiva. A mai existat una, dar in anii mai dincoace, culmea dupa renovarea respectivei institutii si din aripa de maxima securitate.

Am vazut cateva critici care zic ca filmul pierde prea mult din aspectul social si e prea concentrat pe partea de actiune. Aspectul social/politic nu lipseste, dar e drept ca focusul cade clar pe evadare. Pana la urma asta e tema primara a filmului, deci n-o sa inteleg niciodata o critica de genul asta. Daca doresti altceva, exista alte optiuni: "Invictus", "Mandela: Long Walk to Freedom", etc. Altele sunt problemele aici. Cu exceptia poate a imaginii, ca realizare tehnica mi s-a parut un pic dezamagitor pentru cat potential exista in subiect. Actorii is ok, dar sunt momente cand parca avem un pic de overacting. Si poate cea mai 'complexa' problema ca sa zic asa e ca avem uneori o impletire cam confuza intre real si inventie...

Aparent Tim Jenkin, creierul din spatele planului de evadare a contribuit direct ca si consultant la productia care e bazata in mare pe o carte cu acelasi nume pe care a publicat-o prin anii '80, in care descrie in detaliu toata actiunea. In anumite parti filmul mai modifica insa un pic realitatea. Un al treilea evadat spre exemplu, Alex Moumbaris, e inlocuit de un personaj fictiv cel putin ca nume. E destul de neclar de ce, mai ales cand ajungem la final si ni se prezinta in paralel personajele reale fata de actorii din film, minus respectivul. Dar daca umbli un pic pe Wikipedia ii descoperi repede o biografie ulterioara destul de pro-comunista si ai putea face niste speculatii.

Mai avem cateva elemente in tentativa finala de evadare unde parca-i prea mult noroc si parca totusi ceva nu se leaga. Nu prea poti sa faci o diferenta clara intre ce-i real si ce nu decat daca arunci si un ochi prin capitolul respectiv din carte (gasibila relativ rapid online). Unde te lamuresti cu ce-i in plus, surprinzator nu chiar asa de mult. Presupunand ca materialul scris acum multa vreme ar fi pe bune, ce ramane devine intr-adevar probabil una dintre cele mai spectaculoase evadari din secolul trecut, si daca mai pui ca a fost si una perfect justificata = overall, this was enjoyable ;)

Rating: 3.5 out of 5