duminică, 15 februarie 2009

Oscar '09 - Music - Original Score

E o categorie la care, ca si la original song de altfel, s-ar putea zice ca the winner tine mai mult de gust. Totusi, coloana sonora are o cu totul alta importanta decat one song from it, in feelingul pe care il are un film => se judeca in raport cu cat de... potrivita (alt termen nu gasesc acu') e fata de pelicula respectiva. Nush... hai sa luam spre exemplu westernurile spaghetti a lui Sergio Leone. Sincer, fara muzica de Morricone, cred ca impactul ar fi fost mult mai slab la vremea respectiva. Si daca tot m-am intors in urma cu mai bine de 30 de ani, filmele la momentul respectiv aveau perioade de silence pe soundtrack mult mai lungi daca nu mai dese. Ma refer la partea de score - fondul muzical, nu la celelalte piste de voice si sunet. Cam de prin anii '80 abia coloana sonora incepe sa "se extinda" sa-i zicem, pana la nivelul de a se suprapune uneori in background si cu trackurile de voice in mixajul final. Poate bat campii si nu-i chiar asa, dar cam asta ar fi impresia care o am dupa cate filme am vazut pana acum. Care ar fi ideea pana la urma - ca prin "extinderea" asta s-a marit si forta care o degaja o coloana sonora intr-un film = a crescut si importanta care o are.

Revenind la nominalizarile la categoria asta, in general multe filme sunt lasate pe dinafara in fiecare an. De exemplu n-am idee cum anul trecut n-au fost macar nominalizate soundtrackurile din "The Fountain" (Clint Mansell) si "Stardust" (Ilan Eshkeri). Al doilea film l-am vazut in sala de cinema (am si scris o intrare de altfel la vremea respectiva) si oricat de a cliseu ar suna, pot zice ca nu mai tin minte inainte de asta de cand nu mi-a mai trecut un fior pe sira spinarii din cauza score-ului de pe o scena fara dialog (cred ca tocma' de la "The Rock" din '94 ca sa-mi raspund singur...). Plecand de la ideea asta = fior pe sira spinarii, par maciuca, piele de gaina sau alte manifestari de gen - in opinia mea o coloana sonora e intr-adevar ... buna ... atunci cand .. se simte = exact in sensul de mai sus. Din pacate, in majoritatea cazurilor, un film se termina, nu poti zice ca a sunat ceva prost = score-ul probabil a completat ok restul partii de sunet, dar nici nu ai putea sa zici daca-ti pune cineva un CD cu soundtrackul respectiv daca asta e de pe filmul pe care tocmai l-ai vazut = asta ar insemna ca nu se simte. E o opinie... din alt punct de vedere s-ar putea judeca complet invers = cu cat se simte mai putin = sa nu-ti distraga atentia, cu atat ar fi mai bine. Raman insa la parerea mea, care pana la urma nu se leaga de a distrage atentia ci de a marca anumite momente intr-un film. Din punctul asta de vedere cred ca anul asta cel mai mare "uitat" de Academie e "The Dark Knight". Culmea e ca unul din compozitorii de acolo, James Newton Howard (celalalt ar fi Hans Zimmer), e prezent printre nominalizari cu "Defiance"... Dar hai sa le luam la rand, cu cate un sample din fiecare. O s-o iau de la cele care le vad cel mai low prin perspectiva ideii de mai sus:

Deci.. "Defiance" by James Newton Howard:







E una din coloanele sonore care nu au cine stie ce puncte prea inalte. In mare e bazata pe vioara. In ultima vreme nu prea am ce asculta si am reusit s-o aud cam pe toata cred... in afara filmului; OST-urile sunt perfecte in general ca muzica de fond for any PC related work, cel putin la mine. Exista si trackuri mai bune decat the main theme de mai sus, dar nu e ceva care de exemplu sa te faca sa te opresti din scris la juma de fraza intr-un document, sau sa iei o pauza de la linia curenta de cod dintr-un program. E un fond care in mare trece neobservat daca se suprapune cu orice altceva, fie ca e actiunea din film - care nu-i chiar asa captivanta in ciuda temei: grupare de rezistenta evreiasca de la 1940 care reuseste sa treaca prin razboi prin lupte de gherila in the middle of the woods, fie ca is degetele proprii care se plimba pe taste. Next...

"Milk" by Danny Elfman:







E ceea ce ascult la momentul curent in timp ce scriu. Pot sa spun ca trece la fel de neobservata ca si cea anterioara. Nu e nici un track care mi-a atras atentia. N-as putea sa zic ca suna mai bine... Am luat-o in ordine alfabetica fata de prima. Poate o fi ceva mai apropiata de perioada hippie in care se desfasoara filmul - biografie a primului oficial gay ales intr-o functie importanta intr-o primarie in Statele Unite, asasinat undeva la sfarsitul decadei '70. In fine, soundtrackul nu l-am auzit tot, dar am vazut filmul, deci presupun ca nici trackurile care urmeaza n-o sa ma "ridice de pe scaun". Next...

"Wall-E" by Thomas Newman:







Da.. sa zicem ca aici sunt puncte unde soundtrackul iti atrage atentia. Nu intr-un mod deosebit, dar insa destul ca sa iti ramana in memorie - daca vrei asta. E un film de animatie pana la urma, si in general cand e vorba de animatii (de calitate) sunetul la toate capitolele beneficiaza de un tratament mai special. Totusi, pe ansamblu.. nu mi se pare nici aici ceva de Oscar, desi din pdv al votului Academiei cred ca ar avea sanse. Next...

"The Curious Case of Benjamin Button" by Alexandre Desplat:







Asta as putea sa spun ca e cam primul soundtrack de pana acum care l-ai putea (sau "l-as putea" ca sa nu ma exprim totusi din pdv al everybody) recunoaste ca tinand de filmul in cauza la ceva timp dupa ce am vazut filmul. Poate o fi din cauza ca prefer eu clapele :-p (care sunt mai prezente in rest decat in bucata de mai sus). Cu toate ca e probabil un candidat serios la Oscarul de anul asta, e totusi repetitiv - tema reluata si rearanjata in multe bucati (si cam parca prea slow.. per ansamblu, fara vreo variatie, desi uneori ar fi fost loc).. Next..

"Slumdog Millionaire" by A.J. Rahman:







In primul rand n-am auzit pana acum in viata mea de A.J. Rahman. Restul compozitorilor ii stiam. In al doilea rand am oroare de muzica indiana dar.. din fericire nu e cazul. Soundtrackul e compus in general din bucati cu parte vocala. Exemplul de mai sus e o exceptie. Exista evident inflexiuni autohtone, dar rezultatul suna chiar bine. In plus, aici se simte pe diverse bucati din film = auzi soundtrackul = nu e egal cu un zgomot de fond pentru ambianta. Nush daca e mai mult genul meu, sau in cazul anterior soundtrackul e prea adormitor, dar pana la urma mi se pare lucrat mai bine - a se vedea de exemplu stereofonia din bucata de mai sus + numarul de piste (instrumente/linii melodice) suprapuse/mixate. In concluzie, daca la "cum suna" poate sunt si un pic subiectiv, cred totusi ca la nivel tehnic/complexitate e totusi peste restul = ca pronostic pe varianta asta as merge.

Cam atat pe azi... A bit off-topic: Nush de ce am senzatia ca intrarile Oscar related plictisesc mai mult ca in mod normal ( presupunere evident valabila in cazul in care le-ar citi cineva :) aspect legat de care am indoieli mari ). De asta am si incercat de altfel sa le mai condimentez un pic cu YouTube clips in ultima vreme (sper numai sa nu dispara sursele peste noapte). In concluzie... nu... n-o sa renunt la tema :-p, oricum blogul curent e mai mult un movie diary = ce-am mai zis si alte dati, nu m-am chinuit sa-l popularizez si inca nici nu ma gandesc s-o fac. Revenind, in loc sa renunt la Oscar '09, cred o sa fac fix pe dos = o sa incerc un tur de forta next week = often postings (sper
sa am timp..), cine stie, poate pe cantitate mai mare creste si densitatea de aspecte mai interesante :) ..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu