Oscar '09 - Best Movie

Oki, so... am ajuns si la the final Oscar entry pe anu' asta - top movie of the year (din cele nominalizate evident). Bineinteles n-am reusit sa trec prin toate restul categoriilor (de altfel nici nu mi-am propus), dar oricum am scris mult mai mult anul curent pe tema asta fata de anul trecut. Asta s-a datorat in mare masura faptului ca majoritatea categoriilor au avut cam aceleasi filme nominalizate, care cateva filme am reusit sa le vad si care se regasesc si aici. Initial ma gandeam sa evit sa discut prin postarile anterioare orice altceva in afara de topicul categoriei despre un film (mai exact sa nu zic nik de subiect). N-am reusit, evident, altfel nu se mai intelegea nik ( si asa crek au fost cam criptice aberatiile debitate, pentru cine n-a reusit sa vada un film din cele luate in discutie... in cazul in care a avut cineva rabdare sa-mi citeasca blogul :) ). In concluzie, avand in vedere ca in mare am vorbit destul despre filmele care se regasesc la categoria "best movie", nu prea stiu ce sa scriu aici... Subiectul n-o sa-l mai reiau, pentru ca ar fi a treia, sau a patra oara, in unele cazuri... O sa incerc totusi cate un tagline, si... sa vedem ce iese mai departe :) :

• "The Curious Case of Benjamin Button" - sau o privire mai speciala aruncata asupra vietii care curge... dintr-un punct pana in alt punct... in cazul asta de la final spre inceput, dar totusi in acelasi sens cu cel normal... E cel mai nominalizat film, si implicit unul din cei doi favoriti la categoria asta. Revenind insa la film si lasand la o parte ce-i mai putin important = the awards, as putea spune ca pe ideea filmului se putea face ceva totusi ceva mult mai bun. Nu e un film care sa te miste in mod deosebit. Nush.. poate e necesara o anume dispozitie ca sa-l vezi... poate e necesara o anume varsta... n-am idee. Tema e interesanta, chiar foarte interesanta, si lasa loc de mult mai mult decat am receptat eu. Sunt o multime de aspecte care parca raman nedezvoltate suficient. Sunt o serie de aspecte care sunt parca prea accentuate desi nu au o importanta majora. Dar asta e riscul pana la urma intr-un film de genul asta. Si cam aceeasi parere am avut-o si relativ la "Forrest Gump". Ca o comparatie poate hilara: e o salata, o salata care o fi grozava pe de-antregul dar in care nu iese in evidenta gustul unui ingredient anume, fie el dulce, amar, sarat, etc... Ramai cu o impresie poate chiar foarte buna legata de film, dar eu cel putin n-as putea sa zic daca m-a facut sa zambesc la final sau sa ma-ncrunt.


• "The Reader" - sau, intr-o posibila interpretare, ce inseamna a fi.. sau a nu fi.. "om"... e zic eu cel mai deep film nu numai din cele de aici, dar cam din toate filmele produse in 2008 care le-am vazut. Asa cum am zis-o de nush cate ori prin postarile anterioare is subiectiv in aprecieri. Am scris o gramada despre "The Reader" cand am vorbit de scenariu. Nu vad cam ce-as mai putea sa mai spun in plus... E si aici un outsider evident relativ la Oscar. Iar de data asta, in ciuda faptului ca la cam toate categoriile pe unde-a mai fost nominalizat mi-as dori o surpriza si sa-l vad castigator, la cel mai bun film nici eu nu cred ca e cazul. Luat pe ansamblu, e asa cum am zis un film "deep". Un film care se bazeaza in primul rand pe conturarea psihologica, evolutia si schimbarile caracterului unor personaje nu prea are cum sa nu fie "deep". Ma rog.. unii nu vad decat Holocaust in filmul asta dar asta e alta poveste. Totusi, nu e un film de un impact major decat daca il vezi intr-un anume fel, si poate chiar relationandu-l cu diverse situatii din afara povestii expuse. In ciuda multitudinii de interpretari ce i se pot asocia pana la urma, pe de o parte tocmai din cauza acestui subiectivism fara de care nush cum l-as fi apreciat si pe de alta prin faptul ca la capitolul tehnica cinematografica in afara de imagine nu prea exceleaza nicaieri, as merge pe alta varianta pentru cel mai bun film ca preferinta obiectiva (dar nu as fi prea dezamagit nici cu "The Reader"... in cazul unei surprize de proportii :) fata de pronosticurile generale)


• "Frost/Nixon" - sau punctul de "a fi sau a nu fi" pentru Richard Nixon dupa Watergate, e un film care exceleaza in primul rand printr-un rol principal de exceptie. In rest, e un film bun... dar nu e un fim memorabil... in sensul efectiv al cuvantului... probabil, cel putin pentru europeni, sau chiar mai general non US citizens se uita. O sa dau un exemplu similar de acu cred doi.. sau trei ani.. nici nu mai stiu: "Good Night and Good Luck"... la fel, film nominalizat la best movie. Cam cata lume care l-a vazut l-a tinut minte. Eu, in afara faptului ca a fost regizat de Clooney, era tot based on real facts - parca o emisiune de radio, si il avea pe David Strathairn prin distributie altceva nu mai tin minte. Ma rog.. poate nu e chiar asa si la "Frost/Nixon", dar daca nu e chiar asa asta se datoreaza totusi pana la urma notorietatii fostului presedinte si cum am zis rolului lui Frank Langella... sau poate o fi asa.. :) we'll see in a few years...


• "Milk" - sau, pe aceeasi idee ca mai sus.. "to be or not to be" legat de toleranta. E poate mai puternic decat "Frost/Nixon" prin faptul ca desi e vorba de data asta de un politician obscur pana la urma, e prezentata o perioada mai intinsa din viata acestuia, si e loc de o constructie mai detaliata a personajului. In plus, partea de drama e mai profunda, culminand cu finalul tragic si lipsit de sens. Dar, pana la urma, filmul e tot in esalonul 2 de anul asta... si sincer ma gandesc daca n-ar fi mers mai bine un "In Bruges" (despre care tot n-am apucat sa scriu...) in locul "Milk" ca nominalizare pentru best movie...


• "Slumdog Millionaire" - un "City of God" plasat in India, irealist de optimist, dar totusi posibil = "hope giving" in esenta. De ce-i irealist de optimist.. pai... am descris o parte din motiv in intrarea despre scenariu unde am spus ca sunt bucati unde e cam tras de coada. In plus, daca "Benjamin Button" e o poveste fantastica plasata in cadru real, aici e o poveste cu nuanta reala plasata in cadru real = devine mai greu de crezut. De ce-i totusi posibil ? si aici nu e vorba de un cliseu, e vorba de senzatia efectiva care ti-o lasa filmul... = "chiar se poate". Filmul da un raspuns aparent foarte simplu si scurt: "asa a fost scris" = soarta, destinul, kismet.. Sper sa nu aberez prea tare in cele ce urmeaza, dar partea frumoasa e insa ca exista o filozofie (in oarecare masura chiar legata de varianta "kismet" din cele de mai sus, daca nu gresesc...) prin care "ce-i scris" nu-i chiar scris ... :) ci "se scrie" undeva... iar modul in care "se scrie", desi independent de your life ( asta-i soarta nu ? :) ) o mai ia totusi intr-o directie sau alta ca sa puna in balans viata ta, poate cu ce-i scris, poate chiar cu viata altora, si poate... na... poate iar scriu in dodii :)... in fine... Revenind la film... the Oscar cred ca goes here... pentru ca e un film care clar te misca, e de impact destul de puternic, si in plus sub aspect tehnic e ireprosabil, iar eu continui sa insist ca asta chiar conteaza pentru ca arta cinematografica pana la urma nu-i teatru.

Ca ultima idee, de ansamblu, nu pot sa nu observ ceva comun la toate filmele nominalizate aici. Nush cata importanta are dar... avem o biografie fantastica a unei vieti traite in sens invers, avem o biografie a unei vieti marcate de o iubire care curge probabil doar intr-o directie, avem o biografie construita ca o retrospectiva de fapt a unei vieti politice a probabil celui mai controversat presedinte american, avem biografia vietii publice a primului oficial gay intr-una din administratiile importante dintr-un mare oras american si avem biografia unui vagabond indian care reuseste sa gaseasca pana la urma persoana dupa care a fugit timp de aproape douazeci de ani. Cele cinci filme nominalizate la cel mai bun film sunt pana la urma long life stories (poate ceva mai putin "Frost/Nixon", dar in ideea de mai sus, tot aici se incadreaza). cum am zis.. nush cat conteaza.. nush cat de important e...
dar se pare ca ceea ce prefera academia americana de la o vreme, si poate si publicul... trage tot mai tare spre o latura de analiza umana...

Cam atat... In speranta ca n-o dau in bara prea tare cu predictiile, ca sa mai am tupeu sa ma mai arunc si la anul la cateva, desi cum anul asta am batut campii mai mult am sanse mai mari sa dau pe langa :) (om vedea duminica spre luni noapte...), inchei aici cu my own "signature", aproape pe aceeasi idee ca si poate cel mai bun film al anului trecut :-p :

Life is full of unexpected, but nothing happens without a reason...